300 matches
-
Georgescu, aflat sub oblăduirea unei gramamŕ, ,mamița mamițichii puiului". Plecăm de pe o altă linie - chiar dacă în aceeași direcție -, cu un tren de mare viteză, contemporan cu Ford; asistăm la meciuri de foot-ball, la partide de box, la câte un dancing îndrăcit, întretăiat de conversații existențialiste; contemplăm eforturile ,primarului Târnăcop", infatigabilul Dem I. Dobrescu, de a face din București o Capitală realmente europeană; și ne uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
cu Toscanini și Furtwängler. Când eram singur, îmi puneam aceste discuri la volum maxim și, în fața oglinzii, deveneam Toscanini. îl preferam lui Furtwängler, deși nu îi văzusem pe nici unul. Ascultându-i, mi-l închipuiam pe Toscanini pasionat și cu mișcări îndrăcite, în timp ce pe Furtwängler îl vizualizam mai introvertit și reținut. Am optat pentru pasiune și extravaganță și, în oglindă, dirijam și mai bine și mai îndrăcit ca Toscanini.
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
îi văzusem pe nici unul. Ascultându-i, mi-l închipuiam pe Toscanini pasionat și cu mișcări îndrăcite, în timp ce pe Furtwängler îl vizualizam mai introvertit și reținut. Am optat pentru pasiune și extravaganță și, în oglindă, dirijam și mai bine și mai îndrăcit ca Toscanini.
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
în aceste răscumpărări (nici ele definitive, fiindcă în destule episoade un detaliu sordid, aruncat ca poantă, împrăștie vraja abia țesută) stă, cred, diferența semnificativă față de modelul adesea citat, acela al Florilor răului. Frumusețea pe care, dintr-o lume diformă și îndrăcită, o culege Baudelaire, stă, într-adevăr, în felul de a privi. La Arghezi, însă, cât un vârf de creion, frumusețea există. E vorba doar de o disponibilitate anume pentru ea, pentru a etala, ca pe o pânză de paianjen, finețea
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
slobozească. Natura verde închide, Ciclul vieții să sfârșească. Cu un toiag lovește-n nori, Ploile din Cer să cadă. Dar când din iad vin drăcușori, Ațâță spiritu-n pradă. De spiritul rău, răzvrătit, Brăzdează Cer cu arc de foc, Alungă duhul îndrăcit, În urmă lăsând curat loc. Căldura o ia din Soare, Aduce vânt vijelios, lapoviță și ninsoare, Prin anotimpul friguros. Menire sfântă-și duc mereu, Arhangeli ca sfinți și părinți, Cât va vrea Tatăl Dumnezeu. De credincioși sărbătiriți. Când vin Moșii
MITUL SFINȚILOR ARHANGHELI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384717_a_386046]
-
deținătoarea tristului titlu de capitală a seismelor. Capitolul inundații e prea recent și la o dimensiune care ne scutește de alte comentarii. Cu o cale ferată ce trece prin buricul târgului, cu drumuri europene și un trafic feroviar și rutier „îndrăcit“, fie el intern sau internațional, riscul de accident chimic poate apărea și el în orice moment. Chiar, vă imaginați ce-ar însemna deraierea unui tren de cisterne cu chimicale pe la viaductul de la Piața Timișoara 700? Nu mai punem la socoteală
Agenda2005-36-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284161_a_285490]
-
generic pe toți înaintașii noștri care au pătimit în temnițele comuniste. Ei știau că dincolo de bătaia, de tortura gardienilor e pronia lui Dumnezeu, care cândva le va rândui ceva mai bun chiar și pentru torționarii cei mai înfricoșători și mai îndrăciți, dacă ei se vor pocăi. Mai spun ceva, și anume că pătimitorii din temnițele comuniste au o putere mare în mijlocirea lor către Dumnezeu, pentru că s-au lepădat de toate grijile lumești. S-au lepădat de vanități, s-au lepădat
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
durerea și frica lui, a început să râdă. În timp ce ăla îl înjura, îl blestema și-l umilea, Părintele râdea, dar asta era și ca o protecție psihologică la presiunea foarte mare, la suferința foarte mare. Încât ofițerul ăla, înverșunat și îndrăcit cum era, s-a oprit și i-a zis: „Tu râzi de mine, banditule?! Spune-mi, de ce râzi? Ce ai de râzi de mine, nu sunt și eu om?”. Părintele ridică și el așa, din mâini, că vrea să zică
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Când Domnul Isus vorbea, mulțimile îi sorbeau cuvintele din gură căci El nu vorbea ca farieii lor ci vorbea cu putere și vorbele Lui aveau greutate , căci din El ieșea o putere care pe mulți bolnavi îi vindeca , iar din îndrăciți erau scoase duhurile necurate . Și Domnul le vorbea de împărăția Lui Dumnezeu și zicea : Pocăiți-vă căci Împărăția Lui Dumnezeu este aproape . Astfel cel mai frumos dintre oameni , vestea cea mai frumoasă împărăție care avea să vină pe pământ și
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gurii un pic înainte de a o înghiți. M-am scuturat nițel când am lăsat-o să alunece pe gât și am spus: — Vreau să îi aplici o lucrătură ca de la Brigada de Moravuri. — Da? Cât de dură? — Ca un vals îndrăcit. Becker rânji și își termină băutura: — Să-l obosesc? Pricep ideea. Își deschise haina și scoase un scurt baston de cauciuc cu care se lovi ușurel cu nerăbdare în podul palmei. — O să-l mângâi cu asta. — Ei bine, sper că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu zăpadă și cu flori! Ningea cu flori de salcâm amestecate cu bulgărași albi de zăpadă...Era un spectacol desprins din filmele SF, de o frumusețe rară...frunzele copacilor erau luate pe sus împreună cu flori și gheață într-un dans îndrăcit al morții și al vieții, un amestec de cenușiu și alb și verde... Ilona uitase de tot și toate,. Se prinsese în dansul acela amețitor și inedit și zbura deasupra lumii... -Doamnă, nu e bine! Analiza cu markerii tumorali e
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
ce face Sandy cel zevzec Perdele de ploaie spală orizontul, Sandy îngrozise întreg mapamondul. Monstrul de poveste a pierit în noapte Și lasă în urmă poteci dezolate. MAREA ZBUCIUMATĂ Năvălește marea pe cheiul de piatră Pasărea furtunii țipă disperată Hula îndrăcită cheamă pescărușii Pe cerul ca plumbul zburdă spiridușii Spumegă anarhic valuri înnegrite La glasul stihiei nezăgăzuite Neguri ca de moarte acoperă malul Vântul devastează întreg litoralul Marea zbuciumată lovește cu sârg Maluri părăsite de întregul burg Nourii coboară înghițiți de
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
limpezește că drumul de la rău către mai bine prin răul mai cu moț se arcuiește. În plan moral, ne-nvață sfinții, procesul este cam la fel: Păcatul poate fi învins doar după ce-ai gustat din el!) Cu criza asta îndrăcită, pe tot românul sfătuiesc nițel cureaua să-și mai strângă cum mulți o fac de când trăiesc și cum au procedat străbunii în veacuri lungi de împilare, imperii trei ei îngropând doar prin speranță și răbdare. Cum doar săracii-s răbdători
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
frații noștri întru latinitate când ridică paharul și toastează pentru un viitor ferice. Dar, lăsând la o parte expresiile de pahar și alte detalii legate de arta sărbătoririi, localnicii mai cultivă și alte ritualuri. Răspândit în luna iunie e-ndrăgitul și îndrăcitul dans cu care se-ntâmpină vara în vestita Noche de San Juan (Noaptea Sfântului Ioan, de pe 23 spre 24 iunie). Așa merg treburile: Primele semne de neliniște se observă la lăsatul serii, când spaniolii distribuiți în cete și înarmați cu
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și făcu Fecioara preacurată Zicând : - Băiete, de
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
-n mii de condeie Și trupul tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie. Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii, Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă, Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă. Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n
ODĂ FEMEII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368393_a_369722]
-
Troienelor Uriașe și să așteptăm vreo minune care să-l salveze! Tot așa să-i plângem și pe tovarășii săi, Sabie de Raze și soldații săi, îngropați în troiene de Nămețilă! Când deasupra lor Vânturile Lățoase urlă și dansează ritmuri îndrăcite, te întrebi cine-i mai poate salva pe bieții vestitori ai Primăverii? Dar ce face Primăvara și Mărțișor al ei? De ce nu mai vin odată? Ei bine, în Grădina Fericirii Veșnice șederea era deosebit de plăcută pentru că serbările se țineau lanț
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
numai că în exempul de mai sus “magii ce vestiră minunea” erau primii căutători răzleți ai minereului neprețuit ... Iar lumina nu avea nici pe departe culoarea smereniei și a milosteniei ci pe cea a țâfnei, a rapacității și a vicleniei îndrăcite. Consecințele descoperirii n-au fost nici pe departe prevăzute iar complexitatea acestora nici atât. Așezarea San Francisco va sări de la câteva sute la 25 de mii de locuitori și apoi, pe la 1875 la peste o sută de mii. Schimbarea adusă poate
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
-n mii de condeie Și trupul tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie. Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii, Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă, Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă. Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
cântată-n mii de condeieși trupul tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie.Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii,Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă,Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă.Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet,Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet,Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt,Că-n
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
că băboiul, zvrrr! cu parul: “Uite-a dracu, miorlăita! Ea face-ntreg scandalul.” - Sât! punem mâna la gură, căci în râs dacă pufnim, Ai să vezi ce-alergătură, bâte-n cap ce-o să primim. Când vede geamul deschis: scandal, țipă îndrăcit... “Intră-n casă, când ți-am zis!”Moșneagul s-a zăpăcit. Urcă pe scări, nervos, trage ușa: „ zdranc!” zăvorul; Pe când noi stăteam sub tei îmbrățișați, fiindcă dorul Ne-a unit și putem pleca, iar fereastra cu zăbrele... Se uită moșul
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
pentru a alunga spiritele rele. În cazul valencienilor, pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Nu mă miră așadar fireasca delăsare cu care mă tratează localnicii când e să stabilim ceva pentru perioada de față. Buteliile se livrează în graba mare, cu avans de o zi; poșta nu lucrează; rezultatele de la analize vin abia săptămâna
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
făceau: „ ... De două ori într-o singură slujbă. M-am străduit mental să accept, dar în final nu am putut s-o fac. Este groaznic să-i vezi pe toți cei din preajmă că îngenunchează, iar tu să rămâi, trufaș îndrăcit, în picioare. De ce să-l mint pe Dumnezeu? Mi s-a părut mai cinstit să-mi dezvălui necredința doritoare de har, decât să mă prăbușesc fariseic pe podea, mimând habotnicia”. Dacă acest drum fără voie se va dovedi a fi
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
uitat în pubele, de cauciuc ars și șobolani cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la hohotul astmatic al unui acordeon de bețiv în duminici după-masa, cînd se dansa îndrăcit, pînă la epuizare, la albeața pîcloasă, de ciment, a cerului, la subsolurile bîhlite ... Tăcea ... tăcea ... Apoi spuse hotărît, în ciuda viforului dinspre director, în ciuda privirilor mîngîioase ale profesoarei, în ciuda Ramonei cu codițele ei atîrnînd cuviincios, atît de cuviincios, în ciuda tuturor, a
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]