10,311 matches
-
din Grecia antică, toate riturile sociative religioase și toate aceste rugăciuni mistice ale minții coborâte în inimă și alte Meditații transcendentale, care conțineau fundamentale Fizice ale conștiinței din vremea aceea, ba chiar face “tabula rasa” din această “scara creaturală” și îndrăznește și își propune un “dans pudic” pe această “scară creaturală” cu fantomele conștiinței din jurul lui. Descartes aduce lumii o nouă știință universală, dar care apare pe firmamentul istorie ca un oaspete necunoscut. Și de aceea el este nevoit să se
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
sigur de comandă, era chiar sătul! Dar Eu? Chiar: cine ne-o fi ridicat atunci de pe scaune, pe-amândoi de-odată, fără să ne fi făcut niciun semn discret măcar? De fapt, cred că, atâta i-ar fi trebuit: să îndrăznească să-mi facă vreun „semn”, că nu ne-am mai fi cunoscut în veci! Multe impresii frumoase, am avut noi doi atunci de schimbat, dar mai ales adresele și numerele noastre de telefoane, care au trecut iute de la unul la
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PE TINE... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Te duce ploaia asta prea departe. Să te privesc plecând?Abia-ndrăznesc. Rămâi în vis dar... visele-s deșarte Când umbrele în noi se întețesc Și-n jur se-ntunecă a întomnare. Îmi reazem iar povestea de tăceri Și fruntea de fereastra asta care Pe mine... nu mă duce nicăieri. E frig
PE TINE... de AURA POPA în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_tine_aura_popa_1391430163.html [Corola-blog/BlogPost/352762_a_354091]
-
chipul în oglinda lacului. Se îmbujora pe dată când descoperea privirea atentă a băiatului asupra ei. Își verifica poziția, își aranja decolteul bluzei și trăgea cât putea de fustă ca să-i acopere picioarele până sub genunchi și numai după aceea îndrăznea să-si ridice privirea către el. Îl redescoperea sobru, cu privire detașată, aproape rece, aruncată peste lac, de parcă nu-l surprinsese mai înainte zâmbind atât de atrăgător. Înghițea în sec și se întreba în gând: "oare mi-a văzut picioarele
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
lucru -Bine-ai venit! se bucură el că mă-ntorsesem. Am auzit că A.P.D.I. ți-a trimis invitația, da?! -O, desigur! mă înmuiai eu zâmbind chiar, încercând să-mi drapez starea de bucurie că iar mi-apăruse în cale. Și-ndrăznii să-l întreb dac-ar fi loc și pentru grații? -Se-nțelege! îmi răspunse la veselia mea. Se-nțelege! Altfel cum?! -Chiar de acum sunt cinci?! -Chiar! Adu-l și pe Sterie! Iar de poți, adu-l și pe Arthur! Iartă
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
îl considera furt, oricum patronul o plătea prea puțin pentru cât stătea ea în soare, în ploaie sau în frig, doar cu o umbrelă veche și zdrențuită deasupra capului. Nicu întârzie în seara aceea și mai veni și afumat. Nu îndrăzni să-i spună nimic, știind că atunci când ea începea să-i pună întrebări, putea deveni violent. Trebuia să aibă grijă cu el! - Ce-i asta? La strigătul lui, se grăbi spre hol. Îl văzu cu poșeta ei într-o mână
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
Cartuș. Gelozia mi-a piscat inima, dar m-am consolat repede pentru că îl aveam și pe tataie Gogu, căruia puțin îi păsa de Ciobănel. Pe cât era de iubit în curte Cartuș pe atât era de urât pe stradă. Nimeni nu îndrăznea să treacă pe trotuarul nostru din cauza lătratului furios al lui Cartuș, iar de intrat în curte, nici vorbă! De cele mai multe ori vecinii noștri își înjurau câinii, care nu se oboseau nici măcar să latre, dacă cineva striga la poarta lor. -Nu
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
sărute glezna dreaptă Și în zbor de pescăruși, aripile mi le-ndreaptă... Mi-au crescut în păr și stele și un nor și-o .lună plină Și mi-s ochii mai albaștri și mai umezi de lumină Nici un nor nu îndrăznește să-mi întunece visarea Când am la picioare cerul și în plete-mi curge marea... Numai tu nu vii, iubite, să mă vezi cum scriu sonete Peste spuma albă-a lumii ce-am născut în menuete Dă-mi luceferii ce-aștepată
ŞI MI-E ZBORUL, ZBOR ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Si_mi_e_zborul_zbor_albastru_violetta_petre_1361627048.html [Corola-blog/BlogPost/351968_a_353297]
-
cu muzicalitate / se naște un poem”. Ea își definește astfel și lirica sa, plină de muzicalitate și de sensibilitate. Andrei Măjeri - pe grafica Andreei Culbece - brodează liric instantanee: “6-4 ca la teatru “Așezat în fața vieții / la cea mai dezacordată harpă / îndrăznesc să risc / se întâmplă uneori să adorm cu capul / pe piepturile spectatorilor / le șterg dunele de lacrimi / cu urechea stângă / cea mai ridicolă din corp / izbesc fruntea de trunchierile firii / când ridic mâna / eu regizorul-bâlbâit “. Lucian Mihăilescu - un poet interesant
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Saharov de la Essex - Anglia, cuvânt trimis de Dumnezeu, care viza una din slăbiciunile mele funciare: „Nu te opri la jumătate drumului, mergi până la capăt, țintește desăvârșirea!” De la Sfântul Munte și mai ales din relația cu obștea vatopedină am învățat să îndrăznesc a crede că Duhul lui Dumnezeu este prezent și lucrător în mine și că pot recurge în orice clipă și moment la ajutorul lui și că multe din gândurile, cuvintele sau smeritele mele atitudini și fapte sunt rodul prezenței și
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
niciodată libertatea. O să fie greu la început. Pentru voi o să fie o enigmă. Ați crescut în colivie, iar aripile vă sunt greoaie. Nu ați învățat încă să zburați. Vi s-a interzis acest lucru. Deschide ușa coliviei, dar porumbeii nu îndrăznesc să părăsească închisoarea.) Nu pot să cred. Păsările crescute în colivie se tem de libertate! Preferă să trăiască în captivitate mulțumindu-se cu resturi. (Scoate o bucată de pâine din buzunar. O frământă între degete, se ridică de pe bancă și
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
se tem de libertate! Preferă să trăiască în captivitate mulțumindu-se cu resturi. (Scoate o bucată de pâine din buzunar. O frământă între degete, se ridică de pe bancă și o presară la nici jumătate metru de colivie. Un porumbel a îndrăznit și s-a apropiat de pâine. La scurt timp l-a urmat și al doilea. Au început să ciugulească.) I-am ademenit. (Copilul închide ușor ușa coliviei.) Poate că vor dezlega taina libertății și se vor bucura de dulceața ei
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
Articolele Autorului Frumoasa doamnă Rozalia, este o superbă zână care, are părul cam închis la culoare și deține înalte studii superioare. Când te uiți la ea și o privești, de îndată vrei s-o cucerești, și zău că merită să-ndrăznești, pe această doamnă s-o iubești. Am cunoscut-o mai de acum, avem multe lucruri în comun, singurătatea ne copleșește, dragostea, desigur, ne unește. Noi vorbim de la distanță mare, prin telefon, skipe, facebook care, ne aduce multe bucurii la fiecare
FRUMOASA DOAMNĂ ROZALIA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1452009197.html [Corola-blog/BlogPost/368165_a_369494]
-
găsească o masă liberă. Nu mai era ca în perioada școlii, să se aglomereze grădina cu studenți veniți la o bere sau la o cafea. La masă nu au vorbit prea multe despre activitatea profesională a lui Mircea. Părinții nu îndrăzneau să-l întrebe, lui parcă îi era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
-l bău cu sete. Se șterse la gură, închinându-se mulțumi lui Dumnezeu și-l rugă să-l aibă în pază. Legă ranița la baieră și, de acum intrat în cortul bulibașei din șatră, avu convingerea că nimeni nu va îndrăzni să-l prade. „Să-mi pun pătura în spinare și plec”, își spuse în sinea lui soldatul român, pripășit în șatra țiganilor deportați în Transnistria, considerați răufăcători în România. - Cum te cheamă, băiete? îl întrebă pe copilul care îl însoți
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cu ochii lor bulbucați ieșiți mult înainte, zdrobind sub tălpile mucilaginoase pereții străvezii ai căsuțelor de fluturi, acoperișurile plane ale căsuțelor de buburuze și ferestrele cu perdeluțe dantelate ale păianjenilor. Of, of, ce mai prăpăd era în calea lor! Nu îndrăzneau să îi înfrunte nici furnicuțele, nici albinuțele, nici lăcustele, preferând să fugă din calea șirului distrugător de melci. Viorel îl recunoscu în fruntea melcilor pe grasul Limax și tresări de spaimă. - Dacă Limax i-a făcut vreun rău lui Hărnicel
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
Din restul adăposturilor se alesese doar praful. Și ca să fie supărarea mai mare printre gâze, Limax ieși în fața melcilor, triumfător: - Începând de azi, în partea aceasta de livadă este interzisă muzica. Sunteți pe proprietatea privată a melcilor, iar cine va îndrăzni să o încalce, va fi pedepsit de îndată. Abia atunci văzură gâzele broscoiul cel bătrân și râios care sărea în cușca de nuiele din spatele lui Limax. Se auzi un murmur de groază, urmat îndată de vălmășeala stârnită de gâzele puse
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
cu zece piste de aterizare, veneau zilnic o mulțime de zburătoare dornice să se mute în Noul Oraș Fericit, care se înălța din ce în ce mai frumos, de la o zi la alta. Helix sughiță de surpriză și de furie. Nimeni n-ar fi îndrăznit să-l înfrunte pe Limax! Poate, doar... Hărnicel?! El trebuia să fie! Se grăbi să se întoarcă, cu toate că își clătina deja destul de tare căsuța din spinare de oboseală. Limax se înfurie și porunci să îl aducă pe broscoiul cel bătrân
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
patriei mele... Macedonia, Macedonia... Scumpa mea Macedonia buzișoarele ți le-aș săruta cu foc și aș adormi la sânul tău lângă un soc căci m-am născut fără de noroc! Generalii îl credeau de-acum nebun dar nici unul în afară de Casandru nu îndrăzniră să îl oprească și să dea glas frământărilor personale. Se foiră doar oarecum stânjeniți la gândul că dacă o ținea tot așa imperiul s-ar fi dus de râpă deoarece Alexandru nu dădea semne că vrea pe cineva dintre ei
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Satoshi Fukushima, compozitor japonez contemporan. Cele două creații sunt prezentate folosindu-se căi diferite de expresie - una prin dans dramatic, iar alta prin dans abstract, poli dihotomici în jurul aceleiași axe. Piesele reprezintă de fapt provocarea „Noism” în fața unei societăți complexe, îndrăznind să meargă dincolo de elementar.
Spectacolul The Match Seller’s Tale And Passacaglia la Teatru Radu Stanca Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/21898/the-match-sellers-tale-and-passacaglia [Corola-blog/BlogPost/100153_a_101445]
-
SONET MELANCOLIC Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ca doi străini ne comportăm de-o vreme. Îmi ieși în cale, nici nu te privesc și-mi văd de toamnă fără să-ndrăznesc să mai schițez vreun zâmbet... Prea devreme s-au răsturnat în iarba renunțării cuvintele ce ne însuflețeau poemele speranței și puneau în ghilimele ploile mustrării. Ca doi străini ne comportăm,iubire. Tu îți îngropi chemările-n nisip, eu șterg orice
SONET MELANCOLIC de AURA POPA în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1422597127.html [Corola-blog/BlogPost/374282_a_375611]
-
că „By listening the voice of conscience we go for doing something/ Say we talk or remain quiet, it would not make a difference,/ and we still exist” (We Are Hanging on to Life). Visul omenirii este acela de a îndrăzni să-și schimbe cursul ei existențial spre un mai bine și, de ce nu, dacă se poate, spre foarte bine. Cartea această, ca și existența noastră că și lumea sunt acea lecție permanentă și repetitivă „to learn how to get tired
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
de pe mallul național, sunt, în fapt cetățeni ai Americii. O țară care i-a găzduit și le-a oferit posibilitatea de a se exprima, și artistic dar și politic (deși nu era cazul de militantism). În schimb, muzicanții unguri au îndrăznit să creadă că pot da cu piciorul unui drept constituțional al americanilor doar pentru că lor nu le place steagul un anumit steag al unei țări suverane. Câteva zile mai târziu am contactat-o pe Maria Băjeanu, s-o întreb ce-
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
a iubit pe Eminescu. Față de o fire atât de expansiva, temeinic ancorată în concret, ripostând cu măsuri adecvate la nedreptăți, jicniri, bârfe, Eminescu se simțea oscilatoriu, la polul celălalt. “Neavând curajul vieții, neavând o rază de senin în suflet, am îndrăznit cu toate astea a te iubi, am pus dorința de a fi a mea peste orice considerații și peste orice cuvinte de cruțare aș fi vrut”. Firea tonica a Veronicăi era binefăcătoare pentru Eminescu. “Eminescu al meu, singurul și unicul
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]