188 matches
-
a-mi alege viitoarea profesie sunt mai generoase. Oamenii acționează asupra realității prin știință care e înainte de orice, limbaj artificial, teorie, apoi practică. Profesorul evaluează de multe ori nu doar știință ci și atitudine. Elevii au dezvoltat abilități hazlii privind înduioșarea profesorului. Argumentul milei, alternat cu argumentul bastonului sau cu apelul la popor, sau la autoritate sunt sofisme pe care le practică cu o veselă inconștiență deși se studiază la logică tocmai pentru a fi sesizate, conștientizate și eliminate. - Tu cum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și indiscutabil. Ai brusc senzația că simți natura În toată plenitudinea ei și te surprinzi Îndată spunând: da, este adevărat. Zidind lumea, Dumnezeu la sfârșitul fiecărei zile de creație a zis: Da, e adevărat, e bine. Nu este... nu e Înduioșare, ci numai așa, bucurie. Nici să ierți ceva, pentru că nu mai ai ce ierta. Nici iubire nu este, o nu! - e ceva deasupra iubirii! E Înfricoșător mai ales că e atât de limpede și e atâta bucurie. Dacă ține mai
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios din fire, e atent la ce se întâmplă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
să pun capăt acelor întoarceri, văzând în ele un semn de slăbiciune sentimentală, jenantă pentru un viitor medic militar. Am încetat să mă mai rușinez, în momentul în care am înțeles că noaptea aceea n-avea nimic în comun cu înduioșarea pe care ne-o stoarce o copilărie fericită. Căci nu existase nici o copilărie fericită. Doar acea noapte în cursul căreia copilul, trecând hotarul lumii, se speriase și putuse, prin magia unei limbi necunoscute, să revină încă pentru câtva timp la
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică. Într-o galerie de portrete figurând ființe ratate, sunt convocate înduioșarea, umanitarismul, dar și tușa groasă, utilizată în descrierea grotescului sau a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția nuvelei românești, este Hagi-Tudose, nuvelă publicată în câteva versiuni, începând cu cea din „Lupta literară”, care purta titlul Hagiu (1887
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
factual) de umoare sarcastică. În pofida unor subiecte anodine, simțul măsurii și lapidaritatea contribuie la impresia de esențial, punctată cu un bun instinct al amănuntului revelator. Adevăratul B. e de căutat îndeosebi în acele scrieri unde, în absența oricărei grimase (de înduioșare, de încruntare), precizia observației și finețea psihologică profită de răceala istorisirii. Elaborând cu economie de mijloace, pe spații mici, autorul se dovedește meșter în a-și grada narațiunea prin acumulări infinitezimale, până la finalul deseori în răspăr. Pictura de interior pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
purtă (copilul) fricoasă pe Cula. Această femeie își depășeste propriile temeri, nu fără urmă de tremur interior, dintr-o dăruire și o dragoste care emoționează. Ghiță însuși, impenetrabil și adesea constant indiferent, e cuprins la vederea acestui tablou de o înduioșare din ce în ce mai adâncă. Stând jos alături de bărbatul ei care "îi netezește părul de pe frunte", femeia se simte în largul său. Acesta e locul în care îi este atât de bine: cu copilul pe genunchi sau în brațe țipând răsfățat, cu soțul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre poporanism în faza lui inițială, prozatorul pivotează convins, cu un patetism nedisimulat, în interiorul tematicii sociale. Obsesive sunt pentru el oprimarea țăranului și ruina vieții de la sate; atitudine în care intră deopotrivă înduioșare, revoltă, protest. Tendința cată să devină demonstrație tezistă, limitând valoarea acestor încercări literare, comparabile (uneori chiar surprinzător de asemănătoare) cu paginile Sofiei Nădejde despre „chinurile vieții” de la țară. Mi-a cântat cucu-n față, nuvela de debut, pe care s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
aleasă noblețe sufletească. Dar, vorbele sunt prea mici să-i poți înfățișa așa cum au fost... Doar tăcând le poți cinsti cum se cuvine memoria. Dacă toți am păstrat despre dascălii noștri, aceste mari amintiri, în care afecțiunea se unește cu înduioșarea, e că ceea ce ne leagă încă de ei, peste prăpastia timpului care a curs, e bunătatea lor... marea lor bunătate..! De la ei ne vine ceva mai scump decât toate moștenirile materiale... Pe ei, înaintașii, din îndemnuri și putinți de fapte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
plecăm (de la Sinaia - n.n.) cu micul Rege Mihai - în vârstă de cinci ani - mama sa, Elena, regenții, Guvernul și Curtea într-un tren regal care ne duce la București pentru prestarea jurământului. <...> La Cameră înțesată de lume, un val de înduioșare cuprinde pe parlamentari și tribunele publice când, după ce Brătescu-Voinești (directorul Adunării Deputaților) anunță solemn: «Majestatea Sa Regele», apare deodată un copilaș cu păr bălai, îmbrăcat în alb și ținut de mână de maică-sa în mare doliu. Ropote de aplauze
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Manu dă raportul (ora 1030). Elevii dau onorul. Se oficiază slujba religioasă. Gen. Manu citește lista promoției 1937, promoția „Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iulia.”. Șef de promoție al Școlii de Ofițeri de Infanterie era Mihai. Carol, copleșit de înduioșare, a pus tresele de sublocotenent pe umerii lui Mihai. Cei prezenți au ovaționat. Ministrul Armatei, Paul Angelescu a rostit o cuvântare, iar Carol a răspuns. După terminarea ceremoniei, cortegiul s-a îndreptat spre Palatul Cotroceni. Sâmbătă, 17 iulie. Examen de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
le pătrundă în suflet ca să citească cu o clipă mai devreme verdictul. Dra Elena Hihoiu, logodnica lui Codreanu, s-a strecurat în primele rânduri și s-a lipit aproape de banca acuzaților în imediata apropiere a logodnicului ei. Îl privește cu înduioșare. Îi zâmbește și pare mulțumită de marea manifestație de simpatie ce se face. Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Medicii de la Spitalul Filantropia din București mi-au recomandat în scris schimbarea locului de muncă, ceea ce am și făcut, având șansa să mă mut la Complexul muzeal Fălticeni. 615 Despre Lovinești, împrumutat de mine pentru studiu. 465 voie bună, și înduioșare în fața pomului iluminat... Iluzie pe care o regizăm în fiecare an cu succes asigurat. Scrie-mi și vorbește-mi mult despre tine. P.S. Mulțumesc pentru cele 3 foto. Îți trimit o fotografie recentă. Adinel 9 (București), 22.I.1971 Dragul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de un articol al lui Delavrancea, Cultul celor mici, în care sunt elogiați eroii uitați, necunoscuți, umilii care fac istoria. Chiar din primele numere se întrevăd câteva atitudini definitorii: tendința moralizatoare, susținerea unui ideal etic de iubire universală și o înduioșare sentimentală (ulterior omniprezentă în literatura de aici). Vlahuță vorbește despre „familia artiștilor”, respinge, în dispută cu B.P. Hasdeu, critica ce poate lua forma de răfuială (Zacherlina d-lui Hasdeu), se declară împotriva scandalului și a mahalagismului în literatură. Programul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul, George Murnu, Proletari). Pe de altă parte, Vlahuță creionează satiric figurile parazitare ale epocii, Alceu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
materiei dramatice - subtitlul atribuit de autor, „roman dramatic în două părți (zece tablouri)” e elocvent în această privință, iar Mihail Sebastian opina că „autorul procedează ca un romancier, povestește, relatează”, semnalând virtuțile „realiste” ale textului, însă a blamat excesele lacrimogene, înduioșarea ieftină, finalul forțat etc. Oarecare ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
cum opina N. Carandino -, atractivă prin excelența meșteșugului și strălucirea replicilor. Reprezentată la jumătatea anilor ’50, Patriotica română e o comedie satirică de omniprezentă virulență, cu recurs la grotesc, la sarcasm și, lucru rar în creația dramaturgului, fără accente de înduioșare și „cumsecădenie duioasă”. Sunt puse în scenă conflicte legate de corupția pe scară mare în mediile ministeriale și politicianiste interbelice. Oarecum comparabilă cu Ultima oră a lui M. Sebastian, piesa rămâne o satiră forțată, impecabil construită, net superioară, de pildă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
este ruptura principiului realității care a fost marele ideal modern. Într-o formă ușor ironică, putem vedea în toate aceste manifestări expresia a ceea ce Descartes numea "flexamină", ceea ce în muzică emoționează sufletul 69. Fiind bine înțeles că această "flexamină", această înduioșare a sufletului nu mai este, pur și simplu, individuală, ci privește sufletul colectiv, corpul social în însăși totalitatea lui. Importanța afectelor, rolul pe care îl joacă emoția, recrudescența sentimentului de apartenență, isteriile despre care a fost vorba, toate acestea amintesc
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
esențialul și ochiul lui sesizează numaidecât, într-o priveliște sau alta, accentul caracteristic. În plan literar, memorialistul e un descriptiv, fără invenție epică, și un umorist superior. Spirit lucid și mai degrabă sceptic, C.-D. nu se lasă în voia înduioșării (decât atunci când își evocă meleagurile natale, copilăria) sau a retorismului, deși coarda poetică și capacitatea de a se entuziasma nu-i lipsesc. Natură rustică, în fond, dar rafinată prin instrucție, cugetare și îndelungi voiajuri, lui C.-D. îi place să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
veselă și inimoasă... Dacă plecăm din orașul acela și ne continuăm studiile în altă parte, când ne întoarcem, peste ani, în orașul natal și vedem casa (în care stau alte persoane, dar a rămas aceeași) ne cuprinde un sentiment de înduioșare, de nostalgie și ne dăm seama că el provine din lacrimile de bucurie sau de necaz ale copilăriei. Acest sentiment complex, nou, îl numim de obicei „dragostea de casa părintească”. Cam în același fel s-ar putea explica și formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avut vreme să mă ocup și care va fi abia aceasta, după ce voi fi adăugat următoarele.) II Un exemplu din Tolstoi. În romanul Învierea, pe la început, dăm de fraza următoare : „...nu era socotit un lucru sfânt și însemnat bucuria sau înduioșarea pe care primăvara le dăruiește tuturor animalelor și oamenilor ; sfânt și însemnat era faptul că în ajun se primise o hârtie cu număr, antet și parafă...”. Evident, o hârtie cu număr, antet și parafă e un lucru important, dar nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
modern rusește; la strana din stânga vechea strană moldovenească încă se cântă după moda bizantină... O lumânărică de ceară, în locul grelei lumânări de altădată arde la icoana frumoasă a "Maicei Domnului Moldovenești". Preotul ține o predică femei, cuprinse de accese de înduioșare plâng, și lacrimi le pică din vârful nasului. Când ieșim, o căldură dogoritoare de Iulie. Prin ziua liniștită și luminoasă peste grâele bogate și nalte printre care trecem și care ne lovesc cu spice grele s-aud coruri de flăcăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
universal (mai bine zis, internațional)?”. d.n. Ironii și recunoașteri Autorul materialului bănuit de noi a fi Eugen Barbu, și-a continuat semi-pamfletul mai abitir ca la primul punct, dezvăluind și alte tertipuri din interiorul Uniunii Scriitorilor de atunci: „Aflăm cu Înduioșare că, cu prilejul aceleași plecări În SUA a redactorului șef Ștefan Bănulescu, distins prozator și publicist, autor al volumelor <<CÎntece de cîmpie>> și <<Iarna bărbaților>>, tov. Traian Iancu, director al Fondului Literar, ca și În comitetul de conducere al US
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-și schimbe liniile. Volumul Rândunel (1906), reluat în 1930 într-o ediție întregită, reunește aproape tot ce a scris C. Poetul este un delicat, înrudit temperamental cu P. Cerna sau St. O. Iosif, cărora le premerge prin accentele umanitare, de înduioșare față de soarta celor umili. Sentimentalismul îi impregnează lirica, minoră în genere. Povestea rândunelului care, răpus de dor, își află odihna în moarte, dramele existenței umane pândite de amărăciune converg în imaginea unei lumi invadate de nefericire. C. nu fructifică implicațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286122_a_287451]
-
extaz. Mamaia olteancă dă filmului nu doar tonul răstit, ascuțit și complice , ci mai ales vocea (inconfundabilă). Dacă Rodica Tapalagă este de nerecunoscut (marea actriță dispărând efectiv în spatele personajului său), Mama RomâNica este imediat recognoscibilă, cu toate ticurile, țâfnele și înduioșările sale. Este România orală și viscerală, canibalizată de politica la televizor și ea însăși canibală abulică, șleampătă, rătăcită-n tranziție cu aceeași sacoșă și pe care o înțelegi, dar cu care nu te poți înțelege. E monstrul născut din coșmarul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]