313 matches
-
abundă, deseori pasionante. Regele Dom Joăo VI, dezorientat și abulic, impetuosul fără șansă Dom Miguel, izolatul inteligent Dom Carlos I, care vedea venind nenorocirea și nu putea face nimic contra ei, sînt figuri de tragedie, asupra cărora Eliade se oprește înduioșat. În schimb, marile personalități din generația de aur a anilor ’70 (Antero de Quental, Oliveira Martins, Eça de Queirós) își schimbă, sub pana lui Eliade, identitatea: ar fi fost doar niște idealiști naivi și iresponsabili, care au contribuit prin talentul
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
-ntreabă orișicine, cult, incult Ce-nseamnă să iubești, nu e prea mult, E când în firea celuilalt te oglindești și plin de bunătate te zărești. Când arde a privire ce săgeată Să fugi de ea, e patimă deșarta, Un ochi înduioșat și inimos Căldură își revarsă generos. Sunt mulți care consideră iubire Doar cea dintre-o mireasă și un mire. Iubirea e liant universal Nu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterica, suava, Înconjurată de eternă slavă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
mai mult Se-ntreabă orișicine, cult, incultCe-nseamnă să iubești, nu e prea mult,E când în firea celuilalt te oglindeștiși plin de bunătate te zărești.Când arde a privire ce săgeatăSă fugi de ea, e patimă deșarta,Un ochi înduioșat și inimosCăldură își revarsă generos.Sunt mulți care consideră iubireDoar cea dintre-o mireasă și un mire.Iubirea e liant universalNu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterica, suava,Înconjurată de eternă slavă,Principiul ei întotdeuna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
-ntreabă orișicine, cult, incult Ce-nseamnă să iubești, nu e prea mult, E când în firea celuilalt te oglindești și plin de bunătate te zărești. Când arde a privire ce săgeată Să fugi de ea, e patimă deșartă, Un ochi înduioșat și inimos Căldură își revarsă generos. Sunt mulți care consideră iubire Doar cea dintre-o mireasă și un mire. Iubirea e liant universal Nu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterică, suavă, Înconjurată de eternă slavă
PRIMUM NON NOCERE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384418_a_385747]
-
bun, de mare caracter!! Eu nu te merit....Offf...daca ai ști cât de mult m-am gândit la tine, cât am suferit!! Am crezut că te-am pierdut când nu mi-ai mai dat niciun semn!! El o asculta înduioșat. - Niciodată nu te-am abandonat și nu te voi lăsa, frumoasa mea!! -Așa să fie...surâde ea...și ochii căprui îl privesc scânteietori, iar obrajii devin rumeni. - Primește un mic cadou... - Cu ce ocazie? întrebă ea curioasă... - Așa, de la mine
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
va fi tot mai greu de supraviețuit.” Însă cealaltă voce suna necruțător: ,,Tu ești bărbat nu ceda în fața ei nu vezi că vrea de fapt ca tu să îi cazi în genunghi tu poți cuceri alte femei nu te lăsa înduioșat.” Și de moment în Mihai birui acel om teribil de orgolios ce era de fapt o latură întunecată a caracterului său, se întâlni cu Vladimir în fața bacului, acesta nu îi spuse nimic ci doar îl privi, Mihai tăcu și el
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
ne place nouă, lulu, tată! La faza sta intru în trepidaj! Bă, nu se poate! Păi, atunci de ce mai trăiesc!? În consecință, ratez marea oportunitate de a-i stâlci mecla Marcelei fără riscuri, ba chiar mă gândesc, de-a dreptul înduioșat, că dacă stau eu să cuget mai bine, dă ea, dar cu milă și tot ea îmi pune borș rece dimineața să mă dreg. Băi, dă-o-n-colo de treabă, nu-mi las eu credința mea strămoșească pentru niște chestii care dacă
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
Păi cum, n-ai murit? — Nu. Mi-am luat oile și-am fugit. Păi bine, frate, eu atunci pe cine-am omorât? — Nu știu, frate, că mai erau doi cu mine, unu ungurean și unu vrâncean. Episodul 22 DESCRIPTIO MOLDAVIAE înduioșați, cei doi frați își strânseră îndelung mâinile, se îmbrățișară cu respect. Deoparte, Iovănuț privea scena cu lacrimi în ochi. își aduse aminte că e singur la părinți. — Frate Nică, zise suspinând Dărăban, ce-a fost a fost. Morții cu morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea îți place să ieși dimineața la pârâu să te speli. Atunci el și-a pus capul în piept și s-a gândit îndelung. Apoi mi-a poruncit să-ți dau asta”. Și mi-a dat ligheanul ăsta - spuse Cosette, înduioșată, ștergându-și o lacrimă. Episodul 60 COSETTE NU SE MAI SATURĂ DE POVESTIT Ultimele vorbe ale Cosettei sa stinseră și-n camera ce începea să se cufunde într-un dulce semiîntuneric, Broanteș simți nevoia să facă un gest tandru, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai rămas cinci”. Ii dădu doi galbeni turcului și-apoi coborî în curte. Sui cătrănit de mânie în caleașcă, unde-l așteptau Ruxăndrița și Ximachi. Surugiul dădu bici cailor. Rămas în mijlocul curții, cu plosca în mână, Vasâle se simți brusc înduioșat și strigă gâtuit în urma caleștii ce ieșea prin poarta din dos: — Băria-Ta, dacă e cumva, ceva, noi... să știți... la o adică... noi... oricând... suntem aici!... Episodul 195 VESTEA Cu toate că Sima-Vodă părăsise în mare taină Curtea, la plecarea lui nefiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o adevărată dezamăgire să constat că de fapt în inima dumitale ești un sentimental. Mi-ai fi fost mai simpatic dacă n-ai fi făcut acest apel nevinovat la compasiunea mea. — Te-aș fi disprețuit dacă te-ai fi lăsat înduioșat, mi-a răspuns. — Ei, așa mai merge, am râs. Am început să jucăm. Eram absorbiți de joc. Când s-a terminat, i-am spus: — Uite ce e, dacă ești la ananghie, arată-mi tablourile. Dacă există ceva care-mi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Știi că Stroeve era cât pe-aci să-l distrugă? — Nu era întru totul reușit. Vreo câteva momente tăcu, apoi își scoase din nou pipa și chicoti: — Știi că omulețul a venit să mă viziteze? — Și n-ai fost destul de înduioșat de ceea ce ți-a spus? — Nu. Mi s-a părut o prostie cumplit de siropoasă. — Presupun că ți-a ieșit din minte faptul că i-ai distrus viața, nu? Își frecă bărbia dus pe gânduri. — E un pictor mizerabil. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de la poză l-a rugat chiar s-o lase să-i facă mai multe clișee, cu număr fictiv și autograf, în care domnul Popa ținea, din față și profil, yo-yo-ul în dreptul nasului. Abnegația lui a a avut un rezultat pozitiv: înduioșați, polițiștii au prelevat amprentele, păstrând yo-yo-ul ca probă. Domnul Popa urma să vină peste o săptămână - dacă nu cumva îl răpesc iar între timp - să afle rezultatele cercetărilor. * Algocalmin. De câte ori aud de algocalmin, știu că nevastă-mea o să-mi facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu sunt, când navele sunt trase în huse și șefii picotesc, să ai acolo lângă rastel un suflețel ca mine, care să te curețe, să-ți schimbe o bujie, să-ți mai strângă un șurub... ei? — Aș vrea mult... recunoscu înduioșat Felix S 23. Păi vezi? făcu prima femeiușcă. Noi, omuleții verzi, care n-avem planeta și irebuie să trăim din ceva, ce ne-am gândit? Ia să fișăm noi orizonturile de așteptare ale celor mai apropiați din galaxie și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
După ce adunam metalele, le ascundeam să le caute vardiștii. Și cine erau vardiștii? întrebă Felix S 23. — Vardiștii erau tata, că el ne-a învățat jocul, răspunse micul Benga și se uită spre Getta 2 atât de elocvent, că roboata, înduioșată, îi mai dădu o pastilă de șnițel. Episodul 32 Zile fericite Și-ntr-acest chip, echipajul navei terestre interplanetare „Bourul”, pornită în căutarea satelitului „Veac Nou”, dispărut de pe multimilenara lui orbită, se completă cu un nou membru: micul Benga. Urmară câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Shakespeare”, baterii, aftershave-uri, banane. Goli tot sacul, apoi îl aruncă pe hublou. — Domnule Herbert - îndrăzni comandantul Felix -, dacă nu vă supărați, am observat că vă plac prunele... poate luați și de la noi un sac... sunt proaspete... — Vă mulțumesc, băieți - spuse înduioșat Herbert -, nu vă refuz. Te rog, Toshiro. Asiaticul merse în magazie și aduse sacul. — Și-acum, la revedere, băieți! zise Herbert ridicându-se. Săru-mânușițele, doamnă. — Mai stați, vă rog, zise Felix S 23. Nu e nici o grabă. — Datoria-i datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vă datorez că sunt om, că sunt om adevărat...!” NICOLAE IORGA Între stele și noroi, Între gândul tău și rază, Se uită cărțile la noi, Sunt vii, și ele lăcrimează! Le înțeleg mustrarea lor Dintre mustrările prea multe Și ochii înduioșați mă dor De sub copertele tăcute. Se uită cărțile la noi Ca dorul meu rănit spre-acasă, Cum geme vântul printre foi, Iar nouă tot mai rar ne pasă... Referință Bibliografică: Se uită cărțile la noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
SE UITĂ CĂRŢILE LA NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363785_a_365114]
-
Dacă o stea norocoasă te urmează, îi vei citi captivat zâmbetul, soarele din priviri, respirația, timiditatea fiecărui centimetru revelat, ca, mai târziu, dacă te lasă, noi pagini vei descifra, încrederea, dezinvoltura gândurilor, fricile, spaimele, blocajele, dorința, vibrația, reverberația fiecărei atingeri. Înduioșat, cititorule, ai să-i contempli, ochii de mamă, calzi, umezi. Prin toate vei crește, vei înțelege, vei deveni bărbat. CĂLĂTORIA CONTINUĂ Pentru o clipă, o stea ai devenit, o mică stea, coborâtă, aici, pe pământ. Vezi, călătorule?! Ești tu, ești
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
dar oasele mele sunt bătrâne așa că am primit un ajutor de nădejde. Omul din visul puștiului a apărut in cameră ducând în spate sacul cu cadouri. Bărbatul cu părul lung și negru, îmbrăcat in costum roșu, de Moș, îi privea înduioșat. Căldura ochilor săi insuflețea sufletele copiilor. Fetița plângea de emoție, Moșul iși șterse pe furiș o lacrimă. Toți copiii la care colindase, aveau aceeași reacție. Bucurie și ochi luminoși de fericire. Știa, că omul iubise copiii mai mult decât orice
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung, la cealaltă cetate de scaun, Curtea de la Argeș. Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul vorbelor înduioșate ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
de lumini, Ce-l ducea-n tăcerea care vine Sub atâția ochi divini. Filosoful esențelor țări Își bea măduva cuvintelor din mers, Dacă prin vreme anii sunt mai rări Cineva muntele de păcate l-a șters. Mai trăiește vremea inimii înduioșate Și-a timpului dragostei cea bună, Măi soarbe esențe cu păcate Din lutul ce-l roagă să rămână... Este Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să-l tragă-n veșnicie... Filosoful
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
Of”, își zicea: „ce greu este să fii mamă și să trăiești privind pierzania copiilor tăi”. - Voi, vă rog, nu mă faceți să plâng în fața oamenilor, vreau să mă ascultați, vă rog, nu mă părăsiți. Alexandru și Bogdan o priveau înduioșați, fără a da vreun semn de nesupunere, dar nici de ascultare față de rugămințile ei. - Recunoașterea unui singur stăpân al lumii am învățat-o de la tine. Vrei să ne umilești! răspunse categoric, mezinul. - Și tot de la mine veți învăța a vă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SENTIMENTE Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt o fire mai sentimentală:) Asta este ! Sunt ușor impresionată de gesturi frumoase, mă las înduioșată de amintiri, mă răscolește toamna teribil, ador ploaia și pentru cel pe care-l iubesc aș călca pe jăratec încins. Sau, Doamne ferește, i-aș dona un rinichi. Mi se întâmplă de multe ori să am păreri total diferite despre anumite
SENTIMENTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367171_a_368500]
-
că tu ești fiul celor doi îndrăgostiți care dorm într-un tren din România. Te voi face celebru. Matei zâmbi și ridică ochii spre cerul plumburiu, dincolo de care bănuia că-l priveau chiar atunci proprii săi părinți: “Vă iubesc!”, șopti înduioșat. ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Fotografia / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristea Aurora : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
la Cina cea de taină Hristos ni se prezintă ca „Pâinea care se coboară din cer si care dă lumii viață...” Veniți și gustați ce bun este Domnul... 2010, decembrie, 20, Zaharia B. Cu binecuvântarea unui grup de foști pelerini înduioșați:- Dorin și Violeta A & Dumitru și Anamaria C & Nicu și Lenuța D & Dorel și Malvina S & ștefan și Emilia C & Adi și Marcela A, & Ionică și Mara U & Ionică si Anuta Cr & Viorel și Violeta P & Vasile și Irina Ț
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]