10,960 matches
-
Cronicar Cultura generală Le sîntem recunoscători colegilor noștri de la Contemporanul că ne... ignoră. La "ediția specială" a Revistei revistelor din numărul 22, fiind vorba de publicațiile care și-au schimbat înfățișarea în anul 2002 (considerat de autorul nesemnat al textului unul al "primenirii" revistelor), sînt menționate Ramuri și Convorbiri literare. Ne bucurăm de cum arată azi la față craiovenii și ieșenii, dar ne pare rău că România literară nu se află pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
de lunea trecută ADEVĂRUL a apărut în "haine" noi. Mai exact, ziarul a renunțat la capul istoric preluat de la Adevărul interbelic și și-a aerisit prima pagină. Literă mai mare, text mai puțin și titluri mai mari. În noua sa înfățișare, Adevărul pare o copie nereușită a COTIDIANULUI, de pe vremea cînd Cotidianul începuse să apară în culori. Adevărul comite în noua sa haină cîteva greșeli elementare de dozare a paginației în pagina de copertă. Lăbărțează titlurile și mărește corpul de literă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
apară în culori. Adevărul comite în noua sa haină cîteva greșeli elementare de dozare a paginației în pagina de copertă. Lăbărțează titlurile și mărește corpul de literă în dauna densității de informații de pe prima pagină a ziarului din vechea sa înfățișare. Vrînd să devină mai ușor de citit, Adevărul își pierde tensiunea din prima pagină pentru a se transforma într-un ziar, corect, cu titluri mari și poze, așa cum scrie la carte. Faptul că ziarul se poate îndoi pe două mari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
acestui tablou de-o înverșunare a asociațiilor fără frîu, de-o dezordine superlativă, provocatoare, e atins un soi de baroc al apocalipticului. "Răul de Nord" bîntuie precum o patologie metafizică, precum o maculare a ființei ce răsfrînge macularea cosmică, dobîndind înfățișările unor fantezii ale însăși organicului dereglat. Versurile se umplu de dejecțiile, secrețiile, vîscozitățile materiei rebele: "Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul/ vocalelor eu îți răsfir în față iarba,/ răul de Nord: un fluid/ în care se ridică trombe de
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
defectele părinților. Experiențele traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că, sub simulacrul unei eliberări, perversitatea sporește: Este interesant cum exacerbarea viciului unuia dintre părinți creează în progenituri un mimetism cu semnul invers, o inversare totală a acelui viciu, o convertire într-o așa-zisă virtute
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Marina Constantinescu Subiectul piesei (povestit de însuși autorul) Să zicem că diavolul în persoană se hotărăște să viziteze România. Și vine sub înfățișarea unui jurnalist elvețian de origine română, desigur - din moment ce vorbește impecabil românește. E însoțit de doi drăcușori, la fel de elvețieni și la fel de români împreună cu care urmează să facă un film despre România de azi. Nu-i trebuie mult timp să descopere că
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
e cu tine, sărmană Paula?” Cu asemenea zestre în familie, eram încredințat că, încrucișându-mă cu dublul meu, la loc deschis, nici n-aș clipi. Cel mult, m-aș uita să văd dacă are și umbră, ca nu cumva, sub înfățișarea dublului meu să se prezinte cineva cu care nu este recomandabil să porți discuții, necum profitabil să închei contracte - pe termen nedefinit. E drept că nici nu-mi băteam capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
ta e o țară bogată în ape/ de șes și de munte/ are ieșire la fluviu la mare/ inima ta e o țară cu un singur locuitor/ iubito/ inima ta e o patrie/ sunt patriot” (ibidem). Ion Mircea captează nerăbdarea înfățișărilor lumii fenomenale de-a se schimba, presiunea lor lăuntrică doritoare de-a fixa mișcarea pură, aidoma acelor imagini cinematografice care surprind în cîteva clipe mișcarea lentă a norilor sau laborioasa ecloziune a unei flori. Însuși conceptul de „viteză” se lasă
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
putea fi ridicolul, într-o asemenea perspectivă, decît un defect al minții, o derogare de la rațiunea pururi în stare de veghe, pururi cuviincioasă? Elocventă este opinia lui La Bruyère: „Omul ridicol este acela care atîta vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu mult interes de cei grupați în jurul său, care interveneau cu întrebări și discuții pe marginea subiectelor dezvoltate. Aceste
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
dus ostentativ cartea la anticariat și n-am mai încercat s-o reiau nici pînă în ziua de azi”. Chiar așa! Nu ne putem împiedica a ne exprima, în finalul însemnărilor de față, o nedumerire. Tipul acesta extrovertit, cu o înfățișare pletorică, s-ar zice că bine implantat în voluptățile lumești, observator nu fără un pigment malign al naturii umane care e Dan Ciachir, se dovedește concomitent un homo religiosus. Cronica ortodoxă pe care a susținut-o cu competență și har
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
și i-a conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, sculptorul, graficianul, actorul și saltimbancul, scriitorul, muzicianul de salon sau chiar și biata dizeuză cu bancnota mototolită între țîțe. Pentru că mai mult decît în plan funcțional și administrativ, în înfățișările lui nemijlocite orașul trăiește într-un complicat sistem de codificații și sub o densă anvelopă simbolică. Artele decorative Părăsindu-și condiția lor de arte aplicate, cu o funcție clară și cu o stilistică generală bine determinată, artele decorative s-au
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
dar și mai departe, ajungînd pînă în Anglia, pe urmele unei cărți considerate a fi aducătoare de mîntuire într-o lume aflată în derivă, în preajma anului fatidic 1666. Fără a se dori o călătorie inițiatică, periplul lui Baldassare este o înfățișare lucidă a locurilor și mai cu seamă a oamenilor, dar și o călătorie către sine însuși în căutarea unui sens al propriei existențe. 26 septembrie I-am povestit în cele din urmă azi lui Maimun ce m-a făcut să
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
dar gândurile unei femei, orișicât, nu pot fi ghicite de tot. Nici atunci când te iubește una la maximum?... întreabă. Asta îmi place, și spun mai ales când totul se petrece la maximum, fiindcă toate ființele din lume își schimbă atunci înfățișarea reală. Chiar dacă nu este adevărat în tot ce predică, fiind împotriva vieții, care e luptă, după cum ne învață biologia, agresiunea condiționând existența, Cristos este necesar pentru Proiectul Anti-natură rezervat speciei umane. Și de ce nu, un proiect Anti-univers sau Un alt
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
remarcată relativă absența a imaginii. Narațiunea e săracă în imagini, atmosfera, date concrete. Unde trăiesc personajele? De unde vin? Cînd are loc acțiunea? Kleist nu ne spune nimic. De altfel puține lucruri aflăm despre Marchiza, despre copiii și părinții ei, despre înfățișarea, costumația, felul de a fi și a vorbi al personajelor. Kleist încearcă să ne convingă că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
care s-au încăierat la loc. Băsescu, în loc să ceară scuze bucureștenilor pentru experiența prostească a așa-zisului metrou ușor, fostul tramvai 41, vrea să umple Capitala de garduri pentru tramvaie și de șine de tren, într-un dispreț absolut față de înfățișarea orașului. Cu tramvaiele cu garduri patentate de Băsescu vom ajunge cea mai de rîs capitală din Europa. Iar bucureștenii acceptă senin să li se desfigureze orașul, de parcă am avea unul de rezervă. Nu știu care primar al economatelor, un Vanghelie, ins pescuit
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
că noi înșine suntem cei care vor trebui să se schimbe, dacă vrem să ținem pasul și să mai contăm în economia spirituală a epocii. Acest spirit al timpului circulă sub diferite nume și, pe măsură ce crește, își ia din ce în ce mai multe înfățișări și alias-uri. Unii l-au numit "epoca de după postmodernism", "globalizare", "neotribalism", alții - "hedonism holist", "neobarbarie", "vitalism sălbatic". În cele ce urmează l-am numit, pentru domeniul muzical, amatorismul experimentalist. Asistăm în contemporaneitate la o avalanșă a valorilor trăirii și
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
străzile cu copile prostituate din Waterloo Road și nu poate asista la cumplitele orgii londoneze, celebrele finishes din West End decât purtând haine bărbătești. Ca să aibă acces, ca să descrie cu adevărat lumea pe care o vede, trebuie să-și schimbe înfățișarea. Același lucru îl face, în alt plan, Gauguin. Fizic se transformă: umblă gol, doar cu un pareo care-i acoperă sexul, iubite îi devin copilițe vândute de proprii părinți, vorbește maori, practică amorul liber, poartă numele vecinului, numindu-se astfel
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
în parte, Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin, de la gesturile clare și emblematice ale fiecărui personaj, la ritmul diferit, la tonul rostirii, la atitudine, la relațiile ciudate dintre ele se suportă, se urăsc, ucid la schimbările bruște de atitudine și înfățișare. Tocmai absorbția fiecărui personaj de către fiecare actriță dă jocului strălucire, deși lumea de sub lume este atît de dură și de tranșantă. Faptul că se joacă la ACT, sub pămînt, pare deja o idee de spațiu. Scenografa Alina Herescu adaugă un
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
Viața Românească se prezintă "înghesuită toată într-o încăpere întunecoasă, strîmtă, n-au căldură". Librăriile sînt și ele "aproape goale". Pînă și Biserica Sf. Elefterie, "impunătoare, grandioasă", e complet neîncălzită. O "toamnă" a materiei pare a se fi înstăpînit pe înfățișările capitalei, veștejite, împuținate, decimate de mizerie. Neapelînd la o paletă cromatică fastuoasă precum Radu Petrescu și nici la procedeul sfredelirii eseistice a suprafețelor utilizat de un Tudor Țopa sau la umorul fantast, plonjînd cu voluptate în gratuit, al lui Costache
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
ei larg - să-mi descopăr acea zonă a corpului în care îndeobște se înfig, pentru că e loc destul, injecțiile aducătoare de sănătate. Am șovăit o clipă: sub uniforma ei de soră medicală, femeia aceea era o țărancă robustă cu o înfățișare deloc de lepădat. Mi-am amintit de instrucțiunile primite: supunere strictă la tot ce mi se va prescrie, drept care m-am decis, așa cum mi se ordona, să-mi descopăr fundul. Dar cum aș fi putut să fac asta fără să
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
tehnicile corespunzătoare - cioplirea și modelajul -, sculptorul și-a propus implicit păstrarea unui echilibru stabil între datele intrinseci ale materiei și personalizarea intențiilor formale. Și, din această pricină, mai evidentă decît voința imperativă de a constrînge substanța să accepte o anumită înfățișare este efortul îndelung și meticulos al artistului de a extrage din blocul neutru sau din lutul amorf ceea ce ele conțin ca virtualitate, ca structură embrionară gata oricînd să se dezvolte sub impactul unei gîndiri fecundatoare. Iar formele astfel născute își
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
remarcabilă, vie și profundă în aceeași măsură, melancolică și încurajatoare fără a fi, însă, nici sceptică și nici arogantă. Pictorul, ca om și ca făptură creatoare, ca ființă limitată și ca vis neîntrerupt, are aici una dintre cele mai bogate înfățișări din întreaga noastră literatură despre artă. Iar textul însuși, redactat cu multă grijă, are și el calități expresive intrinseci, fără ostentație și fără fasoane.
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
cartea a cincea, I, 6, în PSB, vol. 13, p. 181) „Ce-i drept trupul lui (al lui Sanctus - n.n.) era o mărturie a ceea ce i-au făcut; era numai rană și vânătăi și atât de sfâșiat încât pierduse și înfățișarea de om (Is. 53, 2, 5), dar în el pătimea Hristos, care săvârșea fapte minunate, căci zdrobind pe vrăjmaș arăta, prin pilda altora (I Tim. 1, 16), că nimic nu-i de temut acolo unde e dragostea Tatălui, nimic dureros
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să ne asigure puterile necesare spre a intra în viața cea veșnică. Pentru că n-a socotit o răpire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci s-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor și la înfățișare aflânduSe ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce (Filip. 2, 6-8). De aceea se nevoiau martirii, care purtau în sinea lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]