KorAP: Find »[drukola/base=înfățoșare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

74 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922

ce s-au fost pus, de unde se și numește negație sau tăgăduire, pe[ntru] e[xemplu] neștiința. Crescând extensia vreunui concept scade intensia dânsului, și scăzîndu-i intensia, îi crește extensia, adică din ce în ce se cuvine conceptul mai multor înfățoșări în chip de notă; și când din ce în ce mai multe note are în sine, din acea mai puține înfățișări cuprinde el sub sfera sa așa, d[e] e[xemplu]: fiindcă conceptul om are mai mare întindere decât conceptul om învățat, pentru că cel

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
urmă numai pre unii dintre oameni, pentru aceea conceptul om cuprinde în sine mai puține note, adică animalitate și raționalitate, fiindcă numai aceste se cuvin tuturor oamenilor; iară conceptul om învățat are în sine, afară de celelalte două, și a treia înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a aceluia dintâi. Fiindcă tot conceptul răsare din unirea feliurimilor în conștiință, //pentru aceea nici un concept nu este în sine sau și în cumpănire

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
concepturilor se obicinuiește a se numi analitică sau sintetică, după cum se câștigă aceasta sau prin analiză sau prin sinteză. Analysis este acea lucrare a minții prin care se desface conceptul în notele sale; iară syntesis prin care se împreună laolaltă înfățoșările pre cari le cuprinde conceptul sub sine. Analizul se câștigă prin abstracție, iară sintezul prin combinație. Despre semnele concepturilor. Priceperea și dispărțirea semnelor Semn îndeobște este un obiect simțibil care, sau din fire, sau prin învoirea oamenilor, este hotărât spre

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
și cuvintele. Terminii sunt spuneri articulate prin care statornicim și împărtășim altora concepturile noastre. Pentru aceea de atâtea speții sunt terminii, de câte sunt reprezentațiile și concepturile cele printr-înșii însemnate. Unii termini sunt cari în statornicie totdeuna însemnează aceeaș înfățoșare și se numesc proprii. Socrat, Platon; iară alții cari sub tot aceeași însemnare cuprind mai multe înfățoșări și se numesc universale, spre ex[emplu]: ființă, animal. Mai pe urmă terminul este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
atâtea speții sunt terminii, de câte sunt reprezentațiile și concepturile cele printr-înșii însemnate. Unii termini sunt cari în statornicie totdeuna însemnează aceeaș înfățoșare și se numesc proprii. Socrat, Platon; iară alții cari sub tot aceeași însemnare cuprind mai multe înfățoșări și se numesc universale, spre ex[emplu]: ființă, animal. Mai pe urmă terminul este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea terminilor. Noi ca și din fire legăm concepturile noastre de termine și oricând ne înfățoșăm ceva, gândim

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea terminilor. Noi ca și din fire legăm concepturile noastre de termine și oricând ne înfățoșăm ceva, gândim totodată, și despre terminul cu care prin obicinuirea noastră este legată o asemenea înfățoșare. De aice vine aceea că, adeseori, mai nainte ne aducem aminte de termini decât de concepturi, așa încît se vede însăși natura a fi rânduit terminii în chip de simboluri prin care parte să ne statornicim și să ne preînnoim

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
aceștia, fiind mai mult obicinuiți la oratori și poeți, desfătează mai mult decât învață; [a] 2-a) să încungiurăm terminii îndoielnici și universali, însă dacă din lipsa terminilor, ar fi neapărat ca să întrebuințăm terminii prin care se însemnează mai multe înfățoșări, mai înainte se cuvine a hotărî care înțeles are să se însușească așa unui termin, pentru ca așa să se încungiure disputațiile despre ziceri, cuvinte; [a] 3-a) să întrebuințăm terminii însămnători și să mărginim pre cele săci, de cari se află

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
vechimei, în știință ni-i iertat de-a întrebuința termini tehnici, fiindcă cu agiutorul acestora se însemnează pre scurt aceea ce altmintrelea ar trebui să se zugrăvească cu multe cuvinte. Cuprinsul acelor semne, cu cari prin învoirea oamenilor sunt legate înfățoșările noastre și prin cari putem noi altora împărtăși cugetele noastre se numește limbă. Acea limbă cu care ne-am pomenit și prin care am câștigat cea mai dentîi conștiință se numește limba maternă sau națională. Deși este adevărat cumcă cuvintele

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
prin care am câștigat cea mai dentîi conștiință se numește limba maternă sau națională. Deși este adevărat cumcă cuvintele numai din obicei însamnă cugetările noastre; totuși prin lungă deprindere se prefac aceste semne ca și în natura noastră Apoi fiindcă înfățoșările pre cari le-am câștigat din pruncie sunt mai vioaie și mai trainice, pentru aceea limba cu care ne-am pomenit și ale căria cuvinte mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei necunoscute voim să le cunoaștem, numai prin limba noastră putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le învăța, căci terminii

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei necunoscute voim să le cunoaștem, numai prin limba noastră putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le învăța, căci terminii limbilor străine niciodată și nicicacum ar fi în stare

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
voim să le cunoaștem, numai prin limba noastră putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le învăța, căci terminii limbilor străine niciodată și nicicacum ar fi în stare ca să deștepte vreo înfățoșare în sufletul nostru, dacă nu s-ar cumpăni aceiași termini cu terminii limbei noastre și chiar pentru că numai prin această cumpănire pot terminii limbelor străine să deștepte în noi ideile potrivite lor, pentru aceea cugetarea într-o limbă străină fiind

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
mi le-aș înfățoșa într-acest chip: Petru este învățat sau Petru nu este învățat, atuncea judec eu sau formez o judecată. Așadar județul îndeobște este acea lucrare a minții, prin care hotărâm obiectiva cuviință a două sau mai multor înfățoșări între sine, care hotărăște spunîndu-se cu cuvinte se numește propoziție sau enunciație (spunere). Deci orice se va spune de județuri aceea se va înțelege și despre propoziție sau spunere. 571 {EminescuOpXV 572} Părțile alcătuitoare ale jud[ețelor]. Fiindcă județul în

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
alcătuitoare ale jud[ețelor]. Fiindcă județul în genere privindu-se este o speție din cugetare și apoi toată cugetarea are forma și materia sa, pentru aceea și fiecare județ se compune din materie și din formă. Materia județului sunt acele înfățoșări a cărora cuviință sau necuviință sau a cărora obiectivă relație hotărât se înfățoșază în conștiință: iară însăși hotărârea acelei relații alcătuiește forma județului, p[entru] e[xemplu]: în acest județ filozofia este folositoare, materia lui sunt concepturile filozofia și folositoare

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
înfățoșază în conștiință: iară însăși hotărârea acelei relații alcătuiește forma județului, p[entru] e[xemplu]: în acest județ filozofia este folositoare, materia lui sunt concepturile filozofia și folositoare, iară obiectiva hotărâre a acestei cuveniri este forma dânsului. Mai departe din înfățoșările cele din județ, aceea căria se hotărăsc a i se cuveni sau a nu i se cuveni mai multe alte înfățoșări și care se închipuiește a fi însuși obiectul despre care se cugetă se numește subiect; iară aceea care se

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
materia lui sunt concepturile filozofia și folositoare, iară obiectiva hotărâre a acestei cuveniri este forma dânsului. Mai departe din înfățoșările cele din județ, aceea căria se hotărăsc a i se cuveni sau a nu i se cuveni mai multe alte înfățoșări și care se închipuiește a fi însuși obiectul despre care se cugetă se numește subiect; iară aceea care se însușește subiectului în chip de notă se numește predicat, și de aceea în toată judecata trebuie de nu mai multe, cel

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
se închipuiește a fi însuși obiectul despre care se cugetă se numește subiect; iară aceea care se însușește subiectului în chip de notă se numește predicat, și de aceea în toată judecata trebuie de nu mai multe, cel puțin două înfățoșări neapărat să fie de față. // Mai pe urmă însă împreună-legarea înfățoșărilor celor ce sunt în județ se numește copce sau legătură (copula) și se obicinuiește a se închipui prin verbul "a fi" (sunt), ești, este ș. a. m. d., sp[re

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
numește subiect; iară aceea care se însușește subiectului în chip de notă se numește predicat, și de aceea în toată judecata trebuie de nu mai multe, cel puțin două înfățoșări neapărat să fie de față. // Mai pe urmă însă împreună-legarea înfățoșărilor celor ce sunt în județ se numește copce sau legătură (copula) și se obicinuiește a se închipui prin verbul "a fi" (sunt), ești, este ș. a. m. d., sp[re] ex[emplu], într-acest județ: omul este muritoriu subiectul este omul

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
numai după oareșicare și hotărâtă parte a extensiei sale, p[entru] ex[emplu]: Unii oameni sunt buni, Unii oameni sunt nu buni. Singular județ este în care predicatul se însușește sau se tăgăduiește așa unui subiect // care este numai o înfățoșare singulară, p[entru] ex[emplu]: Cicero este principele elocuenței. Despărțirea judecăților în privirea calității. În privirea calității tot județul este sau afirmativ sau negativ, și fiindcă într-o afirmație și negație nu este un ce de mijloc, pentru aceea județele

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
logicește afirmativ, d[e] ex[emplu]: Sufletul omenesc este nu materie. Negația deși este nemijlocit înaintea copulei totuși niciodată nu se atinge de copulă, fiindcă de s-ar atinge de dânsa, totdeodată ar și ridica-o și așa ar rămânea înfățoșările fără de copulare, adică nu s-ar naște nici un județ. Din aceste urmează cumcă județele după cantitate și calitate au 4 forme, adecă 1) sunt județele universal-afirmative; 2) universal negative, d[e] ex[emplu]: Nici un vițiu nu este stimabil; 3) particular-afirmative

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729

revoluție a pământului, despre care numai pe alocure se află oasele în pământ“. În curtea Academiei de arte „se vede un frumos monument colosal (urieș), afierosit cetățanului Minin și cneazului Pojarski“. „Alievii (ciracii) fac la fieșcare 3 ani o expoziție (înfățoșare) de cele lucrate în cursul acela.“ În piața Academiei „este înălțat un obelisc (stâlp patrumuchit, ascuțit la vârf) pentru biruințile lui Romianțov“, iar cabinetul de mineralogie „cuprinde o prețioasă adunare de unelte, modeluri și metaluri brute (nelucrate) și pietre rare

Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834

i-a zdruncinat în așa grad sistemul nervos, încât după două zile a și murit subit de un anevrism. În rezumat, pot zice că Verussi realiza prototipul de artist destrăbălat, negânditor la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
vedeam prin pleoape, simțeam, auzeam tot ce se petrece și deodată mă pomenii că munții cei posomorâți, amenințători, desprinși parcă de pe temeliile lor, au încins o horă strașnică de brâu și tot atunci băgai de samă că culmile lor luară înfățoșarea unor capete de urieși cu ochii mari ca craterele de vulcan, cu păduri pe titve 188 în loc de plete, cu prăpăstii în loc de guri, cu stânci în loc de dinți și, cum se învârteau așa în jurul meu, îmi făceau fel de fel de schime

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808

sale a fost însă școala și biserica. Referindu-se la excursiile cu normaliștii, introduse de I. Popescu, Iacob Antonovici, care ca elev a participat și el la cea din 1882, făcută cu 80 de elevi, notează admirativ: „nu pot uita înfățoșarea măreață a lui Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum a fost la masa ce ni s-a dat la fabrica de hârtie de la Zărnești și la banchetul de la Brașov, unde erau mai mulți profesori, cum și deputați

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]