1,226 matches
-
la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din oase,/ Clopote învăluiesc joc și tăcere./ Omul simte că lumea e o fulgerare în cenușă,/ Numai cucul într-un vis de copil cheamă/ Fecioara să se-nfiripe din nămeți./ Vuiește monstrul la porțile cu lame/ Și vocea-i sugrumata ar vrea să fie o intrare/ Pentru tot ramul pregătit de muguri." (Cîntă în cer abisul). Începînd prin a dezarticula, a sfărîmă, a anula, fantezia ajunge a compune
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
notifică la 7 noiembrie 1879). Îl chema la Iași insistent. Dar el nu venea, inclusiv la banchetul aniversar al Junimii. Și, brusc, usurateca Veronica, plictisita să-l tot aștepte pe Eminescu, îl întîlnește la Iași pe Caragiale, între care se înfiripa o relație sentimentală, cum să-i spun? - corporală. Se pare ca Eminescu a aflat - viitorul dramaturg nu făcea secrete din cuceririle sale - și relațiile epistolare parcurg o perioadă glaciala, ea amenintîndu-l pe Eminescu, la 27 iunie 1880, ca într-o
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
obiecte țărănești "din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei Rezistenței față de totalitarismul comunist". Dublul dumneavoastră
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
tradiții cu rădăcini adînci, rostuite; el devine o boală doar la cei ce vin din afara acestei tradiții, și-i forțează ușile în așteptarea unui prestigiu. Orgoliul e lăuntric, vanitatea e exterioară; primul crește din spirit, din idee, a doua se înfiripa din relațiile ostile, ucigașe dintre oameni. Spre deosebire de orgoliu, vanitatea înflorește în zonele cu grila socială laxa: acolo unde te poti strecura printre găurile ierarhiei, unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
adevărat Stalin, un diletant megaorgolios, în carnea căruia de timpuriu a crescut bronzul statuii. Înscris în piatră cu degetul lui de fier, orice adevăr trebuia să aibă duritatea și rezistența eternității, devenind imuabil ca Decalogul. După dispariția lui, s-a înfiripat un curent de contestare a dogmei, oprit însă în stadiul declarativ. Domina teama că dacă se mișcă o cărămidă din turla ideatică, se prăbușește tot templul. Doar Hrușciov, cu spontaneitatea lui țărănească, greu de controlat, a pus întrebarea: „Dar partidul
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
efervescentă, sau la Liceul din Durlești, manifestând, la fel, un viu interes pentru literatură, sau, în fine, la Biblioteca Națională Onisifor Ghibu, lecturile( din volumele lor mai recente) celor doi scriitori invitați de ICR și dialogurile cu publicul s-au înfiripat firesc. La Biblioteca Națională a fost prezent și Valeriu Matei, iar Nichita Danilov ne-a însoțit și a citit, alături de noi, peste tot. Un pasionat vorbitor, aducând multe amănunte de istorie literară (despre Vasile Vasilache, de pildă) a fost poetul
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
să scriu S2: Să crești mare sănătos strămoșilor acestui neam de bravi. CARTEA ZÂNELOR. Nou l Chipul să-l ai arătos Georgeta Tudosie îmi trimite imaginar spiritual al neamului Să asculți buna povață un mesaj care confirmă un românesc se înfiripă. Suntem pe Fapta să-ți fie măreață. sentiment care se extinde printre calea lui Zamolxe 107
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
tot ce-i viu, nestingherit Va înflori, de rău lipsit ! O,cerde-ma :sunt primul care Te-a prețuit și te-a-nțeles ; Și-am pus puterea-mi la picioare Și drept icoana te-am ales Dă-mi dragostea ce se -nfiripă, Dau nemurirea mea pe-o clipă ; Tamara , crede-mi sfanțul țel : Ca-n dragoste ,precum și-n ură, Eu sunt statornic, eu nu-nșel ! Eu ,fiul hăurilor reci , Spre stele te-oi purta de mână ; Vei fi pe univers stăpâna , Si
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
sonurile uverturii și ale primului cor un grup de bărbați: ei urmează pe cel dintâi, un tânăr - singurul înveșmântat într-un costum de pânză albă: eroul dramei. Ei se îndreaptă spre acel loc unde se află mulțimea. Povestea patimilor se înfiripă din cuvintele Evanghelistului în toate etapele cunoscute, Cina cea de taină, Grădina Ghetsemani, sărutul lui Iuda..., cu o coeziune dramatică strictă și firească. Punerea în evidență a suferinței inocente a lui Isus pare că părăsește timpul ei de dinaintea anului 1
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
cu ultimul declarîndu-se "întreaga viață prieteni nedespărțiți". Rămîne ca cercetătorii să reconstituie articulațiile culturale și politice, raporturile personale, atmosfera acelui răstimp pierdut în clarobscurul unei vitrege istorii. Între subiectele ce li se impun figurează neapărat două. Unul îl reprezintă cenaclul înfiripat în jurul lui Petru Comarnescu: "După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa sa din str. Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
nu chiar postmodern). Mulți dintre ei uită că teatrul, de pildă, a făcut de multe încă cea mai eficientă propagandă pentru imaginea României. N-am să uit niciodată cum la Avignon, un artist parizian important mă atingea și încerca să înfiripeze un dialog doar pentru că veneam din țara lui Andrei Șerban, pe care astăzi, aici, doar o mînă de oameni îl mai prețuiește necondiționat. Valoarea este mai presus de regimuri politice și de culorile pe care le au. Omagiul și reverența
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
întipărite în pulbere/ ceea ce implor clipă de clipă e să mă pierd în Dumnezeu neluat în seamă la fel cum apa ținută în pumni se prefiră în nisipul dogorind/ nădăjduiesc ca în cele din urmă rugăciunea mea să se poată înfiripa lipsindu-se de verbul oamenilor" (Kaspar Hauser). Secat de ultimele puteri, învolburatul, încrezătorul în sine eu romantic aspiră a se pierde pe sine, a se autoanihila: "Epuizat epuizat epuizat/ vlăguit atît de vlăguit/ încît a spune "eu" înseamnă un efort
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva fărîme (iarna, tainul unei păsări)/ Se alcătuia o soartă/ Se alipea
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
Ada Brumaru ,, Înainte de toate, pentru mine, este Opera!" W.A. Mozart, 17 august 1782 La ceasul de solemnitate când a bătut, mai ieri, gongul aniversării Operei Naționale s-a întâmplat să stau departe de festivitatea înfiripată din recomandările prezentului. La acest ceas am ridicat cortina mea acoperitoare peste câteva decenii din veacul care s-a încheiat. Aveam 9 ani când un unchi, bariton la el acasă, m-a luat binișor de mână și m-a dus
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
de oxigen. Pe când înotam în adânc se dezlănțuise o furtună de vară; marea era agitată și o puzderie de păsări de pradă se roteau cu țipete feroce deasupra șuvoiului de pești muribunzi de pe plajă. Dar lumina după-amiezii părea că se înfiripase de curând și viața era frumoasă fără doamna Forbes. Totuși, când izbutirăm să urcăm anevoie scările povârnite, văzurăm o grămadă de lume în casă și două mașini ale poliției în fața porții, și atunci am realizat pentru prima oară ce făcuserăm
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
am prea mai discutat. Mă încurca ideea că Laurențiu devenise senator și avea o funcție importantă în partidul său. Or, n-aș fi vrut să discut cu el împiedicîndu-mă în titlurile lui recent dobîndite. Cu Laurențiu Ulici, cel cu care înfiripasem o anumită prietenie, aveam chef de taclale literare și de o călătorie, cu trenul, ca pe vremuri, cînd, după ce ne instalam în cușetă, Laurențiu scotea un pachet de cărți și îmi propunea să jucăm ce joc știam eu mai bine
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
de acțiune, care presupune o oarecare simplificare, și cu personaje private de libertate de mișcare (și fizic, și psihologic), Jeunet a recontextualizat stereotipurile până când le-a făcut de nerecunoscut. Apoi a apărut Amélie, și o poveste de dragoste s-a înfiripat între regizor și public. Tind să cred că de aici se trage soarta nedreaptă a ultimului său film: spectatorii, inclusiv cei mai avizați, devin dependenți de un astfel de lungmetraj, ușor de digerat, idilic, care le infuzează viața cu o
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
-mă cu glasul cucului. Sub munți de neputință mă ascund Și-ți cer iertare-n șoapta vântului... * Și flori am scuturat cu-a lui aripă Din liliacul ce străjuie la drum Și-un cânt de dor ce-n suflet se-nfiripă Îl împletesc cu-al său suav parfum. * Să treacă munți și văi până la tine Și-n tandre mângâieri să te-nvelească, Să știi cât vor trăi oameni, ca mine, Pe lume, nimeni n-o să te iubească... * de Gabriela Mimi Boroianu
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne mai fiind case totul e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște pe veafuri de chipuri când vântul își fardează
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
declanșează mari îngrijorări, ce o tulbură peste măsură, dar îi trezește și o exaltare cvasi-maladivă, fiindcă socotea sosirea micuței făpturi un semn major al supraviețuirii lui Tudor și a iubirii lor. Urmează alte și alte semne, pe suportul cărora se înfiripă, deopotrivă real și imaginar, un fel de cuplu metafizic, de sub fascinația, din mrejele căruia medicii Delia și, mai ales, Mihai Lazăr încearcă, zadarnic, să o smulgă. Este meritul prozatoarei de a fi știut să dozeze, cu subtilă artă, și să
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa că Săndica, fiind necăsătorită și cu nuri, avea trecere printre bărbații din conducerea colectivei, așa că putea oricând, la o adică, să-i ia locul la conducerea fermei zootehnice. Când s-a întâlnit cu Viorel, prima veste pe
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
căsnicie sînt amanți, iar deplasările și le petrec împreună. Un soi de curiozitate a cinstei conjugale îi determină să încerce să afle ce a determinat și întreține adulterul perechii ilicite. Între distinșii parteneri de analiză psihologică, eleganți și manierați, se înfiripă o secretă legătură, mai întîi intelectuală, apoi treptat și senzuală, dacă nu cumva atracția a fost inversă! O muzică ravisantă evocînd exact nostalgicii ani '60, o multitudine de ralenti-uri și plan-detalii descriu o familiaritate echivocă, desfășurată într-un timp nedefinit
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
inocent, la care ambiția, cvasi-inexistentă, lasă locul impulsurilor altruiste. Primul e încrezător în sine pînă la exaltare luciferică, al doilea crede în providență pînă la tăierea voii. Colegi de liceu în micul port dunărean Limanul-de-Sus, între Damian și Octavian se înfiripă de timpuriu o rivalitate ivită tocmai din discrepanță intimă. Scopul vieții lui Damian e să fie mereu învingător, drept care deviza după care se ghidează este „totul e promisiune și slavă“ (p. 349), cum și perspectiva asupra vieții e apoteotică: „timpul
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
din an, va începe”...Iar insului îi rămâne totuși zisa din poezia “Halucinație”, adică halucinația dinaintea stingerii... ”Stânjenei cu volane mov,/ În rochii lungi de bal,/ tremurau fără istov/ Dansând valsul vegetal.// Si din pereții de aer/ Umbra ta se-nfiripă/ Într-un cântec ca un vaer/ care-ncet te risipea.// Și rămase doar parfumul,/ Pe când ființa ta întreagă/ copleșea a mea ființă.// Dincolo de absența neagră/ Cu lugubra neputință/ In care râdea nebunul”... Iată “o voce notabilă în concertul liricii noastre
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
care vestesc bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele lui Hruscă refac liniștea și echilibrul sufletesc, facându-ne mai buni, mai iubitori, mai iertatori”, spun organizatorii evenimentului. De partea cealaltă, Ștefan Hrușcă vorbește despre concertele sale de sărbători ca despre o minune ce se înfiripă între el, pe scenă, și publicul venit să-l asculte cu drag. Concertul de Crăciun nu este un concert oarecare. Este o legătură sufletească și spirituală care se naște prin colind între mine si public, deoarece colindul este un cântec
Dascălul de colinde cântă la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98409_a_99701]