2,269 matches
-
Tg.Mureș, pentru lucrarea „Prințese” - păpuși din hârtie glasată cu îmbinări de scobitori Premiul ll: Nădășan Mara, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Câmp cu flori” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje Premiul lll : Suciu Darius, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Grădină înflorită” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje Mențiune (ex.aequo): Monoranu Roxana, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Printre flori” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje și desene. Chyra Zoe, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Floricele” - planșă hârtie colorată cu aplicații de
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
în versuri cu candoare și decență, ținând candela aprinsă, se roagă pentru păstrarea purității spirituale, gingășie, delicatețe, iubire castă și pentru a se ține departe de vulgaritatea multor poezii actuale, dorințe, adevărate comori adunate ca-ntr-o livadă de caiși înfloriți. “E castă vremea care trece/ Pe rana ochilor închiși,/ Dar, Doamne, nu lasă pe nimeni/ Să-mi ia livada de caiși” (Livada de caiși). Poeziile sale, încărcate de candoare și delicatețe, adevărate scânteieri ce ne încălzesc viață, o așează pe
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
pe poetă, mereu zâmbitoare și mereu printre flori, cum ai putea să n-o îndrăgești ori cum ai putea să ți-o imaginezi altfel decât în grădina casei sale de la o poală de munte, scriind poezii la umbra unui copac înflorit și trimitându-le apoi spre cei dragi sufletului ei. Cărții Elisabetei Lușcan abia acum i-a venit rândul să o citesc, și să gust poemele ce se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe poetă, mereu zâmbitoare și mereu printre flori, cum ai putea să n-o îndrăgești ori cum ai putea să ți-o imaginezi altfel decât în grădina casei sale de la o poală de munte, scriind poezii la umbra unui copac înflorit și trimitându-le apoi spre cei dragi sufletului ei. Cărții Elisabetei Lușcan abia acum i-a venit rândul să o citesc, și să gust poemele ce se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
altar pe care sufletul meu se reconstruiește din țăndările unor lovituri și din durerile neplânse, înăbușite în cămara inimii. În același timp, scrisul este și o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
fluturași eșiti la joc în bătaia soarelui." De compoziție: "sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu: doi
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire? Năzărire de sfinți vînduți pe cerul îngropat la Oia în nopți înflorite sau reversul arderii pe rugul de zăpezi? Totdeauna pregătită - semnalul de alarmă a fost tras pentru toată viața Umilită nu și învinsă căci puținul devine mult! Spre rug Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
depuse în jurul temeliei ca o dantelă prinsă la poala rochiei cad nestemate cu piroane din galaxii în criză de epilepsie Dospește picătura pe scut - vina de-a fi viu în Moscheea Albastră din Istanbul am simțit în briză răbdarea vișinilor înfloriți Nu mai am pe cine nici ce pierde O singură direcție e cunoscută - cea arătată la faruri nevrozate de personaje negative din basme Nu sînt animalul ocrotit de lege
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
logic și legitim sentiment de frustrare provocat de pierderea irevocabilă a „pietrei filosofale” retorice este de a reformula definiția stilului însuși. Astfel, ceea ce în cadrul teoriei retorice (a afectelor) reprezenta o tipologie stilistică (stilul înalt, magnific sau umil, stilul sobru sau înflorit) a fost reconvertit în definiția unui mijloc de expresie sau procedeu tehnic. Iar definiția stilului a fost reformulată exact în termenii de care era nevoie în contextul unui romantism emergent și care sunt practicabili și în prezent: „stilul este omul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sămânță, alte sfere Renunțăm la ochi Ne măcinăm în mișcare - colibe de nevinovate stele! VEȘNICIE îNTÂMPLĂTOARE Vara, Eu cred că veșnicia, Singură și pribeagă Sub cerul înghețat de stele, E luminoasă și înaltă Cât gândul unui braț, E-ntinsă și înflorită Corabie din ochiul, înfiorat de o ispită. Veșnicia, așezată pe un plai Rămâne nuntă, Gură de rai Prin care respiră apele Scăpărând lumină Prin vocile arborilor de munte Când brazii îngenunchează în verde Când vatra plesnește divină Iar pietrele se
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
cântec de dragoste: Vino, o, frumoasa mea iubită, zăpezile s-au stins, ploile au stat, rodul pământului a făcut scut, cuiburile sunt pline de pui... Ieși să mă întâmpini, nu mai sta în umbra perdelelor, după zăbrelele casei ! Mireasma viței înflorite te-a adormit ? Nu auzi glasul porumbeilor sălbatici certându-se cu vulpile șirete, care-și sapă vizuini sub vie ? Și cântecul s-a auzit până la alungirea umbrelor, până la adormirea turmelor, până la ora când pasc puii de cerb. Munți, apropiați-vă
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
frumosul meu... îl vedeam săltând peste pajiștea cu flori, cu mieii și mioarele lui. De acolo îmi făcea semne... Apoi, se făcea că se înserase... A venit fără pași până la zăbrelele ferestrei... Se uita la mine... Cânta iar despre viile înflorite, Despre timpul cântării, care a venit... 4. M E R E U î M I S P U N Mă surprind amintindu-mi de tine... Soarele nu și-a mișcat arcul lui cald Decât o pătrime de ceas. Mi se
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
salvatoare ar putea fi... o plimbare în căruțe de flori. Care vă așteaptă, frumos rânduite, în răcoarea holului R.A. „Aquatim“ de lângă Piața „Timișoara 700“, în tablourile artistei plastice Cornelia Rusu Lăboșan, care a decis să întâmpine vara cu o caravană înflorită toată peste noapte. Partea frumoasă a poveștii e că puteți pleca acasă cu flori cu tot: nu un fir, nu un buchet, ci căruțe întregi, și, culmea... florăriei, cu nimic mai scumpe decât un coș cu flori mai dichisit, adică
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
aici. Mi-am luat această casă pentru că are prispă, ca toate casele vechi, e ca bojdeuca lui Creangă. E acolo un nuc sub care mă gândesc să stau cealaltă parte a vieții. Pe prispa mea, primăvara sunt sute de mușcate înflorite. Acolo mă duc și mă simt ca în Rai, sunt împlinită. Am găsit înțelepciunea să știu că Dumnezeu și în suferință își alege oamenii. Mă cred, pe undeva, o aleasă a lui Dumnezeu. Așa pot trece peste necazuri, așa mă
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
tine/ năruind cu sine catapeteasma nopții// Evul mediu dăinuie în văgăunile verbului/ știu, nu-i cîntec acesta/ iertați-mă că nu scriu în vechile dulci rime/ că ies în fața voastră din mîlul odăii ca/ un nufăr/ sau ca un trăsnet înflorit/ orice privire îi poate fi balta/ tîrziu într-o cafenea în fața paharului/ privindu-l îndelung/ pînă cînd eu însumi sînt una cu// lichidul amar din el/ care-mi at Starea de veghe a lui George Vulturescu e cea a unui
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
liberă a zilei, l-am văzut! (Aici lucrase, special pentru mine, Hazardul, puțin mai încolo gîndindu-mă la Balzac care spune că sînt unii pe care hazardul îi uită, - și, uite, mie, tocmai mie, îmi făcea o favoare...) Era un vișin înflorit. Cam de un stat de om înălțime. Cine-l plantase acolo, chiar lîngă gură ieșirii? Scuipase vreunul, în anii trecuți, vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
cei de la Libertatea un om care stă tot timpul cu ochii pe Moni, sau, din când în când mai vine un mail anonim semnat Monica Gabor, fostă Columbeanu. De preferat ar fi varianta a doua, așa măcar aflăm direct varianta înflorită și parfumată, iar la final chiar începem să credem că America e tărâmul făgăduinței, nu țara tuturor posibilităților, că aia e România. Din Gândul ca de peste tot de altfel, aflăm că regele Mihai vine în Parlament. Dacă legăm între ele
Legătura dintre Băsescu şi regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25158_a_26483]
-
privea cu milă. Apoi în anul 1960 a murit tovarășa Ana, știrea a apărut într-un colț de ziar. A fost incinerată. Țepordei a oprit mașina miliției la poarta lui Fotache, care stătea pe bancă, era un miez de iunie înflorit, și i-a comunicat că tovarășa Ana kaput, koneț, a dat ortu` popii, a murit. Fotache nu a părut să dea importanță prea mare veștii, l-a privit pe milițian ca și cum ar fi văzut prin acesta pînă departe, dar după
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
a firescului pe lîngă care trecem frecvent fără a o lua în seamă. O melodică legănare a echilibrului elementelor, deschisă înspre voluptăți: „În miez de noapte capul meu lîngă un roi de albine/ Trupul, un arbore în delir/ Un copac înflorit, cu papagali poligloți// Sunt doar freneticul seminarist al coapselor tale/ Între care, frumoasă, ai ascuns cheile paradisului/ Pe care trupul meu tînăr le păzește de hulpavii hoți” (O femeie trage cortina apusului). Rezultatul: o precumpănire a certitudinii tranchilizante. Chiar atunci
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
ingenuități de fond: „O forță necunoscută îmi lipește două aripi pe umeri și-mi arată golul ferestrei/ mă îndeamnă să zbor mă împinge să sar în brațele catifelate ale întunericului (...) în timp ce iată covorul din casă se transformă într-o pajiște înflorită/ în timp ce pereții casei se fac de sticlă iar casa mea plutește deodată prin aer” (Casa plutește prin aer). Uneori tonul devine grav, notificîndu-ne o înfrățire aspră a ființei cu țărîna (de reținut totuși pedala fraternă, care îmblînzește asociația): „într-o
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]