345 matches
-
l-ai prefăcut în păianjen: l-ai făcut să stea în mijlocul scripetelui cu găleți pentru scos apa din puț: nu poate nici să urce, nici să coboare pe ciutură! Și cu mine, dacă mă iubești, asemeni te vei purta!" Zeița înfuriată trimite Taurul Ceresc împotriva înfumuratului pământean, numai că Enkidu îi zădărnicește planurile, ucigând fiara dezlănțuită: Urmărindu-l cu înverșunare, Enkidu ajunse Taurul și, apucându-l de coadă,îl ținu strâns cu amândouă mâinile. Atunci Ghilgameș, viteaz și dibaci, stătu în fața
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
tânăr, l-a lovit cu palma ei strălucindu-i în soare ca sturionul, o singură dată și l-a certat îndelung într-o limbă sâsâită, ciudată. El scuipa, râgâia, se opunea și se asmuțea ba spre mine, ba către ea ... Înfuriată poate, rusalca și-a dezvelit de pletele-i înverzite fruntea pe jumătate. Era roșie ca floarea de mușcată. El a dat îndărăt, a scâncit, a închis ochii ca un mort. Era palid acum și din ce în ce mai supus, de parcă ar fi fost
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
se joacă autentice tragedii din viața reală. Ce este teatrul pentru noi? Loje și balcoane aurite, fotolii de catifea, culise murdare, voci forțate sau invers - boxe negre, împroșcate cu noroi și sânge, în care sunt o mulțime de trupuri goale înfuriate. Ce ne poate spune teatrul? Totul! Teatrul ne poate spune totul! Și cum trăiesc zeii în cer, și cum deținuții suferă în grote, și cum patima te înalță, și cum iubirea te omoară, și cum nu este nevoie de omul
MESAJ PENTRU ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_marin_1459091818.html [Corola-blog/BlogPost/363327_a_364656]
-
de un copac a zărit în poiană, un ghiocel abia ieșit de sub zăpadă dar acoperit de o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce umbreau ghiocelul. Înfuriată , Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din nebăgare de seamă s-a rănit într-un spin și o picătura de sânge s-a prelins
MĂRŢIŞORUL...TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorultraditii_in_purani_de_floarea_carbune_1330513039.html [Corola-blog/BlogPost/359747_a_361076]
-
spune ... e nasoală treaba. Mă-sa n-o să mai țină cont de nimic, la o adică. Am văzut-o eu când s-a certat cu alea de la scara vecină. Mamă, Doamne, ce e la gura ei! E ca o leoaică înfuriată. Mai are și frații ăia care nu știu de glumă ... O las să se liniștească. Să se obișnuiască puțin cu mine ... Văd eu cum fac...”. Violeta a intrat încet, cu privirea în jos, temătoare. Simțea că arde toată de rușine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate îi va trece supărarea. Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423314155.html [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
noi, ci... alții. Este vizibilă și onestitatea autorului, care scrie fără teama de a fi taxat (subiectiv) de cititorul care are altă părere. Nu mulți din România agreează monarhia, dar Alexandru Emil Petrescu o proclamă deschis! Ieșitul în calea taurilor înfuriați este nimic pe lângă pericolul la care se expune în acest fel... Rândurile cărții dau în vileag, prin urmare, jurnalistul de calitate: un spirit prob și atent, descoperitor al lucrurilor deosebite ascunse în cotidian, un spirit în stare să observe esențialul
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_despre_orice_un_ploiestean_la_curtea_spaniei_de_alexandru_emil_petrescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FESTUM FATUORUM Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului - Zaruri pe masă și vinul în cupe! Cu voce hârștită, Prințul irupe. E trist, e murdar, obosit și-nfuriat, De oastea dușmană-i rănit și speriat. - Și-un preot mai vreau! Din sutana jegoasă, Sfetnicu-ndată pune pe masă Cutia de zaruri și-o cană cu vin, Sperând ca descântul să-i scape de chin. Se-nchină în grabă, icoana
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418197435.html [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate îi va trece supărarea. Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400177519.html [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
unor clădiri se ițesc, precum niște urechi ciulite, două turnuri semețe ale unei biserici în stil gotic. Despre Primăria Veche am aflat niște istorii care dovedesc că cehii au fost dintotdeauna niște oameni aprigi. În două sau trei rânduri, mulțimea înfuriată, nemulțumită de consilierii Primăriei care nu le îndeplineau cererile, a forțat intrarea, a urcat și i-a aruncat pe geam. Peste câteva sute de ani, în 1968, urmașii acestor târgoveți atacau tancurile rusești cu cocktailuri Molotov. Dacă pleci din Piața
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult În amintirile-mi nevinovateSe zbate marea-n jucăușe valuri
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
tăcere;Cu alge verzi îmi înfășor ființa,Să crească-n inimă dorințaDe-a adăsta pe azurii lăicere.Neptun, al mării zeu, tridentu-nalțăSpre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgazDe-a pune apei un zăgaz,Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri,Fărâme albe de nimicnicieSe-ntorc la mama veșnicie...Seduse sunt de ale vieții rituri.Pseudonim literar - Bonnie Mihali... IV. MĂ-NTORC SPRE TINE, DOAMNE!, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr.
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa răcoroasă, albinele înfuriate renunțară la atac. Văzându-se scăpat de pericol, cu chiu cu vai, ieși Martinică din apa rece. Era umflat ca un balon și de-abia mai mergea. Se spune că, de atunci, ursul are mersul așa greoi și legănat, și
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1492776563.html [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
stele, și era lună, și adia vântul și băteau clopotele de vecernie și dinspre mânăstiri venea miros de tămâie și glas de călugărițe care cântau o rugăciune de-a lor. „Ai auzit de Valea Spânzurătorii?” - întrebă același glas, ceva mai înfuriat, care semăna cu glasul lui Mihai. Nu, n-am auzit!” - răspunse ea înfricoșată. „Aici s-au spânzurat toate călugărițele cele frumoase!” Ea tăcu, se-nfioră, vru să fugă, dar n-o mai țineau picioarele... „Aici ți-e locul și ție
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate îi va trece supărarea. Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493037991.html [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Fărâme de nimicnicie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1491201672.html [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
Eram fată interesantă! Sus, mai sus, până-n frunziș Și la vale și iar... suuus! -Draga tati, n-amețiș”? -Num-o țără! Și m-am dus cu genunți pe pietriș... Și-atunci să auzi tu, plâns! Dând din mâini și blestemând Strigă buna-nfuriată -Ai călcate-ar, om bolund Fata bunii-i ”nsângerată! -No, ce fugi, prinsă de streche? Fraguțile le struci*...! Și zbieri ca-n gură de șărpe?! Fălcuțile le mânji Cu mustul de la cireșe. Genunchii doar îi beli... Pân” s-o mărita
LUIȚUIUȘ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495959036.html [Corola-blog/BlogPost/375817_a_377146]
-
șapte sau nouă capete, reușiseră să se strecoare afară din castelele cuprinse de flăcări. Scăpase de pârjol și soția Zmeului-Zmeilor, care încercase zadarnic să-și ajute soțul să iasă de sub grinzile căzute peste el ca o cușcă de foc. Plecase înfuriată împreună cu ceilalți zmei, hotărâtă să își crească feciorul încă nenăscut în așa fel încât acesta să își răzbune tatăl. Când îi veni zmeoaicei sorocul să nască, mult se minunară ceilalți zmei să vadă că feciorul Zmeului-Zmeilor avea nici mai mult
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487592067.html [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate îi va trece supărarea. Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
Motivul? Același, dintotdeauna - infirmitatea. Femeia își dorește altceva pentru cel căruia îi dăduse viață. Emanuel, un bărbat frumos și inteligent, nu poate să își petreacă viața alături de o oarbă. „Când ajunse acasă, pe Emanuel îl aștepta maică-sa, grozav de înfuriată. Răbufnea cu o forță nestăvilită. Îi dorea numai binele! Mai bine să moară ea, îi spuse, decât să-și nenorocească viața alături de o soție handicapată. Viața lui alături de o handicapată ar fi o umilire pe viață.” Iar Emanuel, la insistențele
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Naturalete_si_forta_epica_intr_un_roman_de_referinta_despre_oameni_obisnuiti_care_lupta_si_ajung_sa_invinga_.html [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
-vom Vrăjmașul DOMNULUI Ceresc !" Au fost în temniță închiși (o vreme), pentru răzgândire Iar ei se rugau fierbinte ca DOMNU ' Să le dea-ntărire ! Nici-un fel de-amenințare, Credința nu le-a clintit ! Nici Comandantul Lizie, cărui ' s-au împotrivit. Comandanții-nfuriați, strujindu-i, i-au dezbrăcat Și în apa înghețată (a unui iaz), i-au aruncat... S-a lepădat doar un ostaș, ce a murit imediat Iar Aglaie temnicerul, în iaz locul i-a luat, Mărturisind a sa Credință : "Și eu de-
SF.40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1425838853.html [Corola-blog/BlogPost/377232_a_378561]
-
mă-tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea valul de înțelepciune care-l scăldase pe Mărin. Am rupt-o la fugă, scăpărând picioarele, cu clopoțelul și coșul fluturând. Îmi vâjâiau pe la urechi ploaia de bulgări azvârliți de înfuriatul gospodar. În acele clipe n-am priceput atitudinea lui. Eram preocupat să nu m-ajungă. Nu știu de ce simțeam pleznitura aracului pe spinare, deși omul arunca doar cu bulgări după mine. De fapt, nu eram supărat de asta. Alta era
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
parte intangibilă, pe care o apăram în toate certurile și disputele cu copiii. Și acum?.. Nemernicul ăsta!.. Nu se poate! Nu admit! În plin atac cu bulgări mă opresc brusc, mă întorc și strig din răsputeri către om, întorcându-i înfuriata înjurătură, ca pe un bumerang: -Ba, pe-al mă-tii! Omul, care, între timp se potolise, iar s-a înfuriat și a răcnit ca o fiară rănită: Ce-ai zis, mă? Iar a început să alerge după mine și să arunce
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
cer. Apărea o nouă vioară, cu glasul realist al îngerilor de pe Pământ. Începu să plângă ... arcușul aluneca lent și melodios peste corzile întinse la maxim de emoția tulburătoare. Liniștea fu spartă. Ecoul plângerii sale se auzea tot mai puternic. Dar ... înfuriată, vioara de plastic trânti capacul cutiei viorii de lemn. Se auzea glasul viorii de lemn, tânguindu-și măiestria. Se auzea din ce în ce mai stins. Se sfârșea o lume ... se sfârșea un cântec. Murea o pasăre măiastră. Dar ... se năștea o altă lume
LUMINA ARMONIEI (ESEU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Lumina_armoniei_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/344284_a_345613]