200 matches
-
Tari ca fruntea unui taur, De cu zori și până-n noapte, Din apus în dimineață, Ca să fie cât mai coapte, Numai bune de dulceață. În gutui și în ăst an Greu atârnă, nemișcați, Niște pui ca de bostan Supărați și îngâmfați, Și mai mari, dar și mai mici. I-om culege și i-om pune În odaie la bunici Lângă mere, lângă prune, Să miroase și în iarnă Ia să văd de poți să-mi zici ? Să miroase-a dulce toamnă
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
eu mai am doi fii Și-o iepuroaică durdulie, Ce bune ți-ar fi toate ție! Nu are rost să mai trăiască Și singuri să se chinuiască, Mai bine hai în urma mea, Așa pe toți ne poți mânca!“. Vulpița, foarte îngâmfată, Își face planuri de îndată, Cum se va ospăta de tare Cu delicioasa ei mâncare. Iar urecheatul cel fricos Mergea-nainte, bucuros, Dar deodată se oprește, Șiretei astfel îi vorbește: „Aceasta este casa mea, Cu pui și iepuroaică-n ea
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
pe fiecare!“. Însă fără de veste-apare Un urs voinic, cu botul mare, Se-ndreaptă către vulpișoară Și-o ia ușor de subsuoară. Simțindu-se la strâmtorare, Se zbate vulpea-n disperare Și reușește, nu știu cum, Să scape de dușmanul brun. Apoi, cumătra îngâmfată Se face mică deodată, Pornește și mai hămesită Spre păduricea înverzită. De-atuncea umblă-n lung și-n lat, Pândind ceva pentru mâncat, Dar se ferește foarte tare, De iepurii ce-i ies în cale. Morala: Iar tu, copile, nu
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
la poarta cetății Limbii Române cu gândul s-o cucerească și să o transforme într-un „pașalâc” lexical. Vor să devină neologisme-contese pe domeniile altor neologisme-baronese din franceză, ori vechi cuvinte românești, care mai încearcă să poarte mesajele noilor activități îngâmfate, pline de importanța lor...electronică. De aceea au intrat cu bocancii lor lingvistici în viața noastră cea de toate zilele. Monstrul PiSi Am făcut PiPi pe noi când a venit tocmai din America simpaticul monstru PC, alintat atât de duios
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ton mai înțepat și pițigăiat, de parcă l-ar fi strâns cineva de fudulii: „O să-ți răspund la fel cum mi-ai răspuns și tu, nu e treaba ta!” Bătrânul cu turban a dat capul pe spate râzând în hohote „Belgian îngâmfat, ce ești! Ia, zi-mi! Vrei să-l omori?” „Da, pentru că-mi aparține și fac ce vreau cu el.” „Ți-a făcut vreun necaz?” „Da, l-a omorât pe cel de lângă el” „Extraordinar!” a exclamat bătrânul cu turban dându-și
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
mare. Uneltiri, pizme, rumoare... Ăstora, le trece „tura” și se schimbă „Garnitura” ! „Trenul” salvator din foame, compus din vreo trei vagoane încărcate cu minciună... Ni se vinde drept, „ de bună”. Repetenți și hahalere mari experți, în spoliere. Sunt stupizi, prea îngâmfați... Garnitură de ratați ! Ăștia știu doar „alternanță” și trai bun, ca în vacanță. Oameni fără caractere care vor mereu putere. Vechi, dar sunt o „prospătură” care vor din nou, friptură ! „Garnitură”-nnoitoare care minte mult mai tare ! Comportare aberantă, taxe
„GARNITURA”... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376943_a_378272]
-
din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ZILELE BABEI Niște babe-n primăvară Vin în martie pe-afară; Fiecare babă are Un mod propriu de purtare. Dacă-o babă e turbată, Alta este supărată; Dacă una-i delicată, Alta este îngâmfată; Una-și scutură cojocul, Alta-n sobă face focul; Una-și vede doar de treabă, Alta doarme. Iar o babă Prin ogradă rătăcită Șade după gard pitită. Întrebarea-i câte babe Și mai grase, și mai slabe, Și mai rele
ZILELE BABEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377849_a_379178]
-
te batjocorește și să binecuvântezi pe cel ce te blestemă. Nu e ușor să vezi că uneori celor răi le merge bine și nu privesc spre cei din jur ca la semenii lor, ci cu mult dispreț. Când întâlnesc oameni îngâmfați și plini de sine, îmi stârnesc milă, cu toate că sunt mai realizați din punct de vedere financiar. Pentru ei acest lucru nu este o binecuvântare. Când știi că ai mai mult decât ai nevoie și nu te gândești să faci ceva
DESPRE FIREA DUMNEZEIASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372601_a_373930]
-
ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și din demnitatea de a aparține lumii creștine și civile, pentru a rămîne cu aceea "privilegiată" a castei brahmane! Deosebire, așadar, de esență în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în ultimii doi ani, s-a ocupat aproape exclusiv de conducerea Direcției II-a Contraspionaj - dublându-l aproape pe Gancearuc în această direcție, însă a neglijat aproape complet secția I-a, informații externe, lăsând-o pe seama lui Tigoiu, un element îngâmfat. În ceea ce privește pe tov. Rangheț, încă de la venirea lui i s-a creat o situație grea. Atât tov. Niconov cât și Diaconescu au căutat să-l izoleze de activitatea serviciului, iar pe de altă parte i s-a atribuit secția cea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
va lucra pentru R.P.R. Acesta, ajungând acolo, a mărit numărul bandiților, devenind dușman. El mai are și alte rude în străinătate. Din 1945 de când este la S.S.I. nu a ridicat în muncă nici un muncitor, membru de partid; este un intrigant, îngâmfat și carierist. Pe oamenii care sunt în jurul lui, îi compromite. Este un element anarhic și antipartinic. De când este acolo în serviciu, cu toate că s-au schimbat mai mulți secretari de partid, el încontinuu a fost în conflict cu organizația de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dovadă de lașitate, dezertând din colectiv, pe timpul luptelor, în 1938. A avut legătură și după 23 August cu șeful Siguranței din Cetatea Albă (soțul surorii sale) care a fost un zbir față de arestați și față de populație. Este un element orgolios, îngâmfat și foarte impulsiv. În cadrul serviciului s-a înconjurat de elemente vechi S.S.I.-iști, foști zbiri din trecut, ca: Cociubei, Martinescu și alții. Din 34 de oameni câți existau în direcția lui, 23 erau elemente vechi și 11 elemente noi, cei
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să răspund la conducere de această chestiune, acum nu cunosc. Dacă îngâmfarea excesivă nu este încurajată. Eu știu că n-am făcut nici un curs în această privință, sau, prin poziția mea, să dau exemplu. Eu nu mă consider un om îngâmfat, dar poate că greșesc. Este mai ușor de a exterioriza munca de securitate prin uniformă, printr-o atitudine de Sherlock Holmes mărunt, decât prin a duce muncă temeinică. Eu consider că aceasta este o dovadă de prostie a acelui care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
piept. Dar să vedem acuma în lungi secolii tăi Ce crudă răsplătire păstrat-ai celor răi? Omoară fericirea unui popor... alungă A veacurilor pace pe vreme îndelungă Și ești erou... Fii mândru, închipuit, dar cată Ca nimeni să atingă ființa îngîmfată Atunci ai simț de-onoare. Disprețuiește viața, Închină-te de sara și până dimineața, Trufașule obscure, te crede sfânt ș-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres, Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asta? Cum altfel, copilul meu? FELICE Ai răbdare! Ți-oi spune eu mai târziu. HISTRIO Fiul meu, vorbește fără temere, fără cruțare! O voi, ți-o ordon chiar! FELICE Am dus epistola ta stăpânului său, însă acesta era mândru și îngîmfat și purtarea sa nu mă lăsa a presupune nemica bun, căci de-abia putea să-și aducă aminte de d-ta, în fine veni cu-ncetul și memoria însă cam în pasul unui melc și cum lasă melcul urme alunecoase
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și țara de înghițirea de cătră unul dintre ei și îl și ținu o samă de vreme deasupra apei, dar îl duse la o politică de totală fățărnicie și duplicitate și nu-l scăpă până în sfârșit de smerirea temută din partea îngîmfatului biruitor. Raportul Valachiei cu cele două regate creștine înmegieșite avea curând să-și arate arama. În urma morții surorii sale, Maria, soția lui Sigismund, regina Hedwiga {EminescuOpXIV 177} ridică pretenție asupra succesiunei în Ungaria, pretenție pe care soțul ei Wladislaw Iagello
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ales”, celălalt - „de neam prost”. Calul împovărat de greutate trage în jos, apleacă spre pământ carul gata să-l răstoarne și îngreunează astfel brațul vizitiului. Acest cal e șui, greoi, cu grumaz țeapăn, gât scurt și bot turtit, nesățios și îngâmfat, cam surd de fel și abia dacă mai ascultă de bici. Celălalt cal, vorba lui Socrate, „iubește părerea cea adevărată”, e „cumpătat și rușinos”. Și acum se întâmplă ceva, și nu dinspre cai, ci dinspre vizitiu. Când vizitiul zărește chipul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar în acel caz, tonul plângăcios
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pozițiile unei extreme stângi încă nedefinite și, cu siguranță, care nu este ușor de definit. Cât despre durerea de a mă vedea înconjurat de oameni pe care nu-i mai recunoșteam - de un tineret devenit nefericit, nevrotic, afazic, obtuz și îngâmfat din cauza celor o mie de lire în plus pe care bunăstarea i le vârâse pe neașteptate în buzunare -, iată că a sosit austeritatea, sau sărăcia obligatorie. Fiind vorba de o prevedere guvernamentală, consider o asemenea austeritate de-a dreptul neconstituțională
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
glorificat victoriile repurtate de Bolesław I cel Viteaz și Bolesław al III-lea Gură Strâmbă (1102-1138) asupra germanilor, dar, în general, a făcut aprecieri mult mai echilibrate referitoare la germani decât la cehi, pe ultimii numindu-i jefuitori, infideli și îngâmfați. Din a doua jumătate a secolului XII, când animozitățile dintre cele două popoare slave au scăzut sensibil din intensitate, în prim plan s-au situat relațiile polono-germane. Moartea unui celebru nobil din Silezia, Piotr Włast (+1155), a fost prezentată drept
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adecvate sensibilității și limbii timpului său. Într-o bogată activitate de traducător, prin care oferă unele dintre cele mai reușite transpuneri în română ale unor opere reprezentative, mai cu seamă din lirica latină (Lirica lui Horațiu, Lirica latină, Plaut, Militarul îngâmfat, Horațiu, Arta poetică), H. aplică idei formulate explicit, uneori în texte polemice, cum ar fi acelea care îl vizează pe E. Lovinescu. Respingând tălmăcirile în proză care redau doar ideile, nu și „sufletul” vechilor poeți și refuzând totodată versiunile românești
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
tr. Cornelia Ștefănescu, postfață Nicolae Florescu, București, 1998-1999; Entretiens avec J. Marouzeau, Catania, 1962; Style et hasard, München, 1963. Traduceri: Francis Jammes, Poezii alese, București, 1927 (în colaborare cu Ion Pillat); Lirica lui Horațiu, introd. trad., Craiova, 1929; Plaut, Militarul îngâmfat, București, 1941; Horațiu, Arta poetică, Iași, 1943; Lirica latină, I, introd. trad., București, [1937]. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 259-264, 295-300, XII, 292-293; Tr. Mateescu, Note pe marginea actualei poezii, „Gânduri noi”, 1927, 1; Mihai Ralea, „Cartea cu lumină”, VR
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
cu/ parfumurile voastre de mosc în bășici/ ermetice,/ închise în vase, fluviu/ urmărit de o fiară: în frunte, eu/ șiroind, purtând hainele/ luate de pe cadavre, ale celor de dinaintea/ mea, chircit, cu brizbrizuri// în direcția ochilor: mereu/ un fetus, de om îngâmfat,/ buzat,/ în recipient plin de gelatină: ce/ pustiu...”. Mitul nu este irevocabil abandonat, ci doar trecut sub carantină, pentru a fi resuscitat în versurile din Când memoria va reveni (1985), unde formează placa turnantă a viziunii. Pivotând în jurul obsesiei labirintului
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
se gîndi că ele se potriveau de minune cu planul lui; de aceea, se întoarse la omul din Guernesey și stătu puțin de vorbă cu el. în cursul acestei conversații, secundul străin își mărturisi disprețul față de căpitanul său, un individ îngîmfat și ignorant, care-i vîrîse pe toți într-o treabă pe cît de neplăcută, pe atît de nefolositoare. Iscodindu-l cu grijă, Stubb își mai dădu seama că omul din Guernesey nu avea nici cea mai vagă bănuială în legătură cu ambra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
E, se poate spune, o caracterizare a propriilor încercări dramatice. Inspirate din realitatea imediată, scrierile lui (câteodată prelucrări, de fapt) sunt comedii de moravuri și de caractere: Leonil sau Ce produce disprețul, O soaré la mahala sau Amestec de dorințe, Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt. După revoluție, semnează și alte piese: Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc, Învierea morților (Șarlatani de provinție sau Morți rechemați la viață), Urmarea coțcarilor în Moldova sau Lupu păru-și schimbă, dar
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]