1,478 matches
-
societăți în România. Cinste lor! Prefect, Vasile Dan Ungureanu Mesajul Prefecturii Caraș-Severin Fără pretenția de a mă considera specialist în istorie, pot să afirm că devenirea poporului român a urmat o spirală ascendentă, la granița inexplicabilului. Stăpânit de o biruitoare îngăduință, și-a împlinit destinul cu monumentală răbdare și înțelepciune. Poate chiar ecleziastică, știind și asumându-și ca pe un datum „deșertăciunea deșertăciunilor - totul e deșertăciune“ , cum ar spune un pesimist. Poporul român a ieșit din aparenta lui somnolență din cauza căreia
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
nevoie de modele. Dascălii arhitecți de astăzi au visat cândva, la rân- du-le, orașele viitorului. Unii dintre ei au fost chiar SF-iști pasionați. Autor al primului film science-fiction de animație din România, arhitectul Mihai Corneliu Donici privește cu îngăduință viziunea naiv-războinică a studentului său: Ceea ce s-a produs în mod real până acum în domeniul stațiilor spațiale au făcut americanii - și ei au lucrat cu designeri, nu cu arhitecți - de la stația Sky la Stația Internațională au lucrat cu designeri
Agenda2003-47-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281728_a_283057]
-
cu totul în robia Internetului, precum și adolescenților timpului în care Internetul nici nu se inventase, într-un cuvânt celor care mai zăboveau/zăbovesc asupra paginilor unei cărți, cu siguranță că nu le sunt străini „Frumoșii nebuni ai marilor orașe“. Cu îngăduința dumneavoastră, aș pastișa titlul lui Fănuș Neagu pentru că, pur și simplu, prea se potrivește. Avem de a face, într-adevăr, cu un „frumos nebun al marelui oraș“ sau, dacă vreți, cu „frumosul nebun al marelui deșert“. E același lucru pentru că
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
a orașului. Fortificațiile Cetății, remodela- te și întărite continuu încă de pe vremea feldmareșalului Mercy, primul guvernator al Banatului după instaurarea stăpânirii austriece (1716), deveniseră, de acum, un decor inutil, care-și pierduse iluzia statorniciei. În pas... european Vă cer, totuși, îngăduința de a ne întoarce la Timișoara, cu 288 de ani în urmă (1716), pe timpul guvernării lui Mercy, omul care și-a legat propria-i soartă (o stradă îi poartă numele) pentru a oferi orașului care-l adoptase „siguranță și mărire
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
În satul Jimbolia se va introduce lumina electrică. La 1 500 de flăcări s-au abonat oamenii pân’acum“. (Controla din 24 iulie 1904). „Spital în Lipova. Ministrul de interne a încunoștiințat pe dl. v. șpan Kabdebo că a dat îngăduința pentru edificarea spitalului comunal. Prin aceasta se împlinește o veche dorință a orășelului Lipova“. (Controla din 28 iulie 1904). 75 ani „Jubileul sindicatului muncitorilor metalurgiști din Reșița. Cel mai vechi sindicat muncitoresc din Banat, cel al metalurgiștilor de la Reșița, își
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
reținem că episcopul diecezan, născut în 1942 la Satchinez (județul Timiș), și-a început studiile teologice la Alba-Iulia, desăvârșin- du-le în Germania. După mai mulți ani de activitate pastorală, dar și administrativă în Germania, la cererea sa și cu îngăduința episcopului de Rottenburg, Martin Roos s-a reîntors la Timișoara, unde a fost director al Cancelariei episcopale, canonic onorific al Catedralei episcopale, apoi pro-vicar episcopal. Activitatea desfășurată în Germania, precum și implicarea în viața diecezei timișorene în deceniul ’90 i-au
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
Christian W. Schenk, scriitor și editor la Dionysos Literatur - und Theaterverlag, recent participant la Întîlnirea de la Neptun a scriitorilor de origine română din întreaga lume, adresează d-lui G. Dimisianu o scrisoare plină de revoltă și de cuvinte grele. Cu îngăduința d-lui Dimisianu, voi răspunde eu și nu oricum, ci, așa cum se vede, pe prima pagină a revistei. Nu-i fac d-lui Schenk o onoare: din contră, scrisoarea d-sale îmi oferă prilejul de a ilustra o tot mai
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
păruseră perfect obedienți, ca G. Ivașcu, semnele unei "rezistente lăuntrice". Pentru că am vorbit de anii ^50 și ^80, corespunzători epocii Dej și, respectiv, epocii Ceaușescu, este locul să arătăm că primul interval este privit de Dan Desliu cu mai multă îngăduința decât al doilea, spre acesta îndreptând cele mai multe vituperări. Omenește îl putem înțelege pe Desliu, epoca Dej fiind pentru el epoca tinereții, dar cântărind realitățile cu măsuri afective el le și deformează. I se pare că în anii cincizeci, echipa de la
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
Națiunea) au părut inadmisibile. Chiar dacă i se știa versatilitatea (apropierea de Crainic și de Gîndirea, urmată de răfuiala cu ortodoxismul, carlismul de ocazie, o destul de pronunțată pledoarie pentru specificul național în Istorie), ea nu mai putea fi privită cu aceeași îngăduința în condițiile de după război, cînd democrația era amenințată și cultură se află într-un mare pericol. Pentru multi dintre contemporanii săi din anii '44-'47, Călinescu devenise odios. Publicistica lui politică din acei ani m-a iritat pe mine însumi
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
chiar interesant că Pacepa să-și ia în serios rolul de general român care și-a recăpătat titlul. În alte țări, faptul că un ins de statura lui Pacepa a devenit agent dublu, trădător, e privit cu mult mai mare îngăduința. La noi însă, se pare ca reactivarea internă a generalului Pacepa ar putea duce la noi dezvăluiri, la fel de supărătoare ca acelea care l-au determinat pe Ceaușescu să-l condamne la moarte. Altfel e greu de înțeles de ce cazul Pacepa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
unde se afla adăpostul pentru veșnicie al locuitorilor Constanței. Nu mai insist pe acest subiect, oarecum penibil, mai cu seamă în legătură cu un oraș de veche tradiție, o vatră de cultură și artă antică. Important pentru ceea ce, cu toată jena, solicitînd îngăduința dvs. și a celor care vor cunoaște dialogul nostru, este că, ieșind pe poarta înaltă de fier a cimitirului, am întîlnit, fără voia mea, trimisă de diavol, desigur, sau de necruțătorul meu patron literar din ceruri, care mi-a întins
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Scaun cu,... și rostise un nume, pe care nu-l deslușisem, cred că era ceva pe grecește, un epitet bizantin, sau o frîntură de text religios. Preotul făcu deasupra lui semnul binecuvîntării, ce poate fi și al iertării și al îngăduinței, cînd numele Domnului este luat în deșert. La un moment dat, nici n-am mai tradus. Violența lui V. atingea cote satanice. Preotul spaniol dădea blajin din cap, binecuvîntîndu-l, și mă speriasem, fiindcă româna seamănă cîteodată cu spaniola sau cu
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
care însoțesc fiecare nuanțare. Lovinescu făcea mai ales revizuiri stilistice - Negoițescu urmărește schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendința spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărții lui Negoițescu este organicitatea devenirii criticului
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
inimos și competent, dar și mare artist el însuși -, împreună cu Ministerul de Externe și alte ministere odată sensibilizate și, de ce nu, însăși Președinția României. Vor ști să obțină, de la Statul francez, de la actualul Președinte al Franței, atât de favorabil nouă, îngăduința de a satisface "ultimele dorințe" ale unui geniu al omenirii, care a dorit atâta lucru măcar, ale auto-exilaților George Enescu și Maruca, soția sa. Dacă am mai fi în "Epoca de aur", poate că aș fi înțeles că nu era
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
oprit, în 1963, la volumul al VI-lea, conținînd literatura populară, muncind, pînă la pierderea fizică a vederii, timp de 30 de ani. Totul părea a fi lăsat de izbeliște cînd, în 1977, Muzeul Literaturii Române a obținut, din partea Academiei, îngăduința de a relua travaliul, publicînd, în 17 ani, alte zece volume. Spuneam că acesta e destinul simbolic al edițiilor critice, la noi, din opera scriitorilor noștri clasici fundamentali. Avem, desigur, si ediții critice încheiate. Dar pot fi citate și altele
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Juan mă atacă dur pe chestia că veneam dintr-o țară comunistă și că trăiam în ea, si, culmea, țara aia mă și trimisese să văd America! Peter, milionarul și ceilalți ai săi, nu ma atacau, dar mă priveau cu îngăduința, cu milă, ca pe un soi de ființă, cu doi ochi, două urechi, ca și ține, insă complet altă, diferită. Dar cum de reușisem eu să înșel,... să păcălesc vigilenta vameșilor de pe aeroportul Kennedy și să introduc în America havanele
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător din toate punctele de vedere sînt doar politețea că o a doua natură, modestia, discreția și bunăvoință. Acestea țin de o altă lume românească, aceea a tinereții sale. La apartamentul d-lui
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
A pune pe același plan noțiunile respect, bunăvoință, deferenta, amabilitate, condescendenta etc., pe care le diferențiază o serie întreagă de nuanțe, e fals. În domeniul politeții, deferenta și condescendenta sînt aproape antonime. Atitudinea "de sus în jos", politețea evident autoimpusa, îngăduința față de un inferior, superioritatea afișată sînt cu totul altceva decît respectul sau cordialitatea. Confuziile care se pot naște din folosirea întîmplătoare a acestor termeni sînt destul de neplăcute: o frază construită pentru a măguli poate provoca furie și dezamăgire. Sensul uniformizator
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Cronicar "Minte bolnavă în corp sănătos" Manifestările suporterilor la meciurile de fotbal sînt privite în general cu îngăduința, ca niște copilării, ca o distracție populară care suspenda pentru cîteva ore grijile cotidiene. Comportamente reprobabile în alte împrejurări sînt considerate legitime pe stadioane unde, în paralel cu meciul de pe teren, mulțimea pasionala, împărțită în două tabere, își duce propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
joi când ți se cer mai lucruri ce depășesc atribuțiile tale. Acasă ai parte de o liniște ce te cam pune pe gânduri. Dacă până acum ți se reproșau tot felul de lucruri dintr-o dată ești privit cu foarte multă îngăduință și te întrebi cărui fapt i se datorează acest lucru, dar misterul nu va ieși la suprafață. Capricorn 9 - 15 iunie 2014 BACALAUREAT 2014. Legi o nouă relație dacă nu de iubire, atunci cu siguranță de prietenie. Poate fi vorba
BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24763_a_26088]
-
sublimație culturală, cînd aspirație divină. Trei fețe ale aceluiași demon, meritul lui Bembo fiind că le descrie fidel prin mijlocirea celor trei personaje masculine. E de remarcat prezența celor trei doamne de curte asistînd la duelul ideilor, ca semn trădînd îngăduința cardinalului față de apetitul teoretic al sexului frumos. În Asolanii femeile nu fac filosofie, dar urmăresc cu atenție răfuiala bărbaților, scenariul exprimînd ceva din esența actului speculativ: filosofia e un război cuvenit numai bărbaților, în vreme ce rostul femeii e de a-i
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
pentru a-l părăsi acolo fără niciun ajutor din afară, „criticul care face critică e diferit de cel care trece de hotarele criticii”, ultimul, preferat de Eliot, având un rol formativ, chiar inițiatic. Acest relativism aparent este o formă de îngăduință, de larghețe a spiritului și de liberalism al gustului. Un critic adevărat, este de părere Eliot, nu pune etichete și evită violența verdictelor, lăsând adesea timpul să acționeze natural; în mod ideal el ar trebui să nu se pripească (Ce
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
și mai evidentă varietatea combinațiilor de procedee; închei deci cu cîteva exemple destul de scurte - "a dadde 2 baxulante", "se miscăn C D tot", "Așa cam plecassam fosfericit". Prin fanteziile transcrierilor grafice, umorul lingvistic se realizează că libertate, ca joc, ca îngăduința pentru formele limbii și ale existenței în genere.
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
și pînă noaptea târziu numai despre ce face și ce nu face Antena 3 și cum trebuie să moară această importantă televiziune odată cu telespectatorii ei", scrie Radu Tudor pe blog. "Băsiștii de presă pot fi toți priviți cu o oarecare îngăduință medicală, dar nu fără greață și repulsie. Sunt obsedați să facă rău, precum ayatolahul lor de la Cotroceni. Au succesul vrăjitoarelor care fac blesteme. Se hrănesc zilnic din troaca dușmăniei față de oameni. Băsiștii de presă băsescu non stop și asta face
Radu Tudor: "Băsiștii de presă băsesc" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21346_a_22671]
-
șaprecierileț îmi par cu atât mai măgulitoare, îi scrie, cu cât am recunoscut la d-ta o singulară siguranță de gust, din epoca în care norocul făcea întâlnirile noastre frecvente. Deja cu Lacrimi și sfinți, d-ta ai avut o îngăduință pe care n-am întâlnit-o decât la 2-3 persoane în țară. Aproape toți prietenii de la București au găsit-o slabă, același lucru îl vor face desigur cu ultima carte. Sunt așa de puțini oameni care bănuiesc ce greu e
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]