1,496 matches
-
privind aceste momente fundamentale: Patima, Moartea și Învierea lui Iisus Hristos, momente de referință la care se raportează întreaga creștinătate de aproape două mii de ani. E un lucru știut: Drumul Crucii nu e ușor de străbătut. El presupune: răbdare, înțelegere, îngăduință, smerenie, tărie-n credință, dăruire. Abia atunci se poate ajunge la Urmarea lui Hristos. În Prologul său, părintele Radu Botiș pune accent pe faptul că moartea lui Iisus nu a fost una singulară, particulară, a unui simplu om, așa cum e
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
mamei care: „miroseau a pământ și apă, a flori și iarbă, a lapte și pâine, a miere și dor. Da, miroseau a dor. Era dorul lor de ale noastre, voiau să ni le atingă. Miroseau a mângâiere, a iubire, a îngăduință și erau aspre.” Și, cu totul neașteptat, autoarea are în față mâinile sfinte ale lui Iisus Hristos: „Două răni adânci făcute de cuie negre în mâini cu care binecuvânta, le vedem și acum”. O dată cu această odă închinată mâinilor mamei și
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
sfârșitul acestei frumoase întâlniri cu lumea, trebuie să achit consumația. Astăzi dacă pentru mine se termină totul, achit cu moartea adamică, cea pentru care Isus, Fiul Domnului, a plătit cu viața Sa de om. Dacă nu voi sfârși acum, prin îngăduința Domnului, voi trece de la viață la Viață, dar până una alta, nu uit că plec de la o întâlnire care este plină de miresme pe care le imprim în spiritul meu, la fel cum se impregnează rochia mea de gală cu
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1473753619.html [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
Liturghie. Acest fapt nu anulează însă regula consfințită prin hotărârea canonică amintită, de la începutul secolului al IV-lea, aceea ca duminica să nu se îngenuncheze, înscriindu-se mai degrabă ca o excepție de la această regulă, în virtutea principiului iconomiei sau a îngăduinței care funcționează în Biserică în situații speciale. Această iconomie înseamnă de fapt o adaptare a practicii bisericești la realitățile și cerințele impuse de trecerea "poporului lui Dumnezeu" prin istorie, până la desăvârșirea lui în "Împărăția ce va să vină”... Câteva referințe
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435050316.html [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul pe celălalt, în semn de afecțiune deosebită, mă gândesc. Pe câteva din pisicuțe le aud tot alergând prin pod după șoareci, iar una din ele întârzie de fiecare dată la masă, făcându-și
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
a fost actorul! Însă, cum lumea este într-o continuă evoluție, el, actorul, și-a adus alături de-a lungul timpului, o scenă, un dramaturg, un regizor și pe toți cei care acum formează o adevarată instituție cultural-artistică. Sentimentele de îngăduința și prețuire trebuie să ne domine atât pe noi, cei din exterior, cât mai ales pe ei înșiși - familia din spatele scenei! Sunt convins că noul director va deschide ușa teatrului târgoviștean pentru a păstra unitatea și, de asemenea, pentru a
“ACŢIUNE!” LA TEATRUL MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_actiune_la_teatrul_municipal_ta_cristi_iordache_1327764992.html [Corola-blog/BlogPost/360659_a_361988]
-
pildă, spun Părinții că monahii iau asupra lor crucea și suferințele de bunăvoie și se mântuiesc prin asumarea lor de bunăvoie, dar spun că și cei din lume care nu le-ar dori se mântuiesc prin răbdare, suportându-le cu îngăduință, cu credință și nădejde, cu demnitate necazurile. Nimeni nu scapă în ultimă instanță de suferință, importantă este atitudinea lăuntrică prin care ea este asumată. Sfânta Cruce - imaginea puterii distrugătoare a păcatului, topită în fața iubirii mai mari decât moartea - Paradoxul crucii
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Delia află de la o fostă colegă de serviciu că amanta soțului ar fi însărcinată. Un soare anemic încerca să dea puțină viață aerului rece, un rece uscat ce-ți lipea nările. Delia privi în sus spre cer, cerșind parcă puțină îngăduință naturii. Îi era dor de zăpada albă, să-și curețe sufletul de suferință. În jur nimic nu părea să aibă milă de ea. Poate zăpada m-ar scoate din tristețe. Aici în acest minunat oraș unde am cunoscut dragostea pătimașă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1462562786.html [Corola-blog/BlogPost/383543_a_384872]
-
septembrie 775) a urmat la domnie fiul lui, Leon al IV-lea. A fost un împărat slab, care a domnit numai 5 ani. Leon al IV-lea a evitat să se amestece în lupta împotriva icoanelor și a acceptat cu îngăduință revenirea călugărilor iconoduli în Biserici. Ba chiar le-a permis să ocupe și slujbe bisericești înalte. Soția lui, Irina, deși jurase, a continuat să se închine la icoane în secret. Ea se amesteca în politica statului și sprijinea pe ascuns
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440480814.html [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să se vadă dezbrăcată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de cele trecătoare, prin ținerea de minte a celor veșnice”49. Părăsirea din partea lui Dumnezeu se întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
veșnice”49. Părăsirea din partea lui Dumnezeu se întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
titulariza trebuie să susțină examene peste examene și care are un salariu care nu-i permite să-și cumpere o carte. Contează dacă medicul e unul care își tratează pacienții, indiferent de vârstă sau de starea socială, cu blândețe, cu îngăduință și răbdare sau dacă, copleșit de prea multele joburi, la stat, în cabinetele private, la facultate, îi privește ca pe un caz oarecare, fără empatie, rapid și expeditiv. La fel cum contează dacă preotul e unul cu har, sau care
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul by https://republica.ro/scoala-are-rostul-ei-spitalul-are-rolul-lui-biserica-are-chemarea-ei-iar-dascalii-medicii-si-preotii-zsfintesc [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
de pe aceste meleaguri, așa cum spunea Noica, chiar dacă îl ucidem pe Dumnezeu, îl ucidem mai blând și păstrăm cioburi de cer cu ajutorul cărora vom reuși să transformăm cândva amestecul nostru de necredință și deznădejde în credință, adică în toleranță, blândețe și îngăduință. Fie-ți milă, Doamne, de cei ce te-au ucis, Te-am ucis și noi, dar mai blând, mai legănat... Cred că printre multe alte lucruri, îți place și lemnul. Chiar și spațiile mici. Cred că-ți place Cărtărescu, la
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul by https://republica.ro/scoala-are-rostul-ei-spitalul-are-rolul-lui-biserica-are-chemarea-ei-iar-dascalii-medicii-si-preotii-zsfintesc [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
ca pân-acum ca el cu ea să se unească, dar sporu-i doar la-mperecheri ce spurcă ordinea firească. N-ajunge criza din familii (divorț și nerodiri perene) - asaltu-i dat de concubini și cupluri homo-lesbiene, care câștigă-ncet teren cu-ngăduința legii chioară prin guvernanți potrivnici firii, și-astfel morala-i de ocară. Au fost abateri și-nainte de la porunca-mpreunării la greci, romani și asiatici, dar nu la cotele turbării. Globalizarea-i vinovată și crasa lipsă de rușine acolo unde
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul pe celălalt, în semn de afecțiune deosebită, mă gândesc. Pe câteva din pisicuțe le aud tot alergând prin pod după șoareci, iar una din ele întârzie de fiecare dată la masă, făcându-și
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
Rosti deci calm și stăpân pe sine. -Mărite, rosti apăsat arhiereul, ucenicii acestui fals Mesia sau Hristos cum îi spun elinii, vor încerca să-i fure trupul tocmai pentru a adeveri cuvintele spuse de acesta. -Hm! zâmbi cu o prefăcută îngăduință Ponțiu Pilat. Dar cine ar dori să fure un corp fără viață și însângerat, doar pentru că s-au spus nu știu ce vorbe? Arhiereul Caiafa recunoscu în sine că uneori procuratorul avea răspunsuri dezarmante. Din fericire, gândi el, era ușor de păcălit
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic și cu mult mai înțelept. Ceea ce nu poate fi decât salutar. Altfel, așa cum spune Virgil Ciucă, „Pavându-și calea către răstignire/ În vremuri măcinate de orgolii,/ Cu strigăte-n deșert, fără oprire,/ Pe drumuri străjuite de magnolii” (Percepție
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
dăruit cel mai frumos cadou posibil: însăși viața. Sunt tot aceia care ne-au fixat mișcarea alternativă a picioarelor, care ne-au învățat valorile după care să ne ghidăm existența pentru a culege roadele cele mai bogate ale vieții. Cu îngăduință infinită, cu dragoste ne condiționată, ne-au trasat o cărare pavoazată cu lucruri pozitive din care au încercat tot timpul să înlăture orce dificultate, orice stavilă ce ne-ar fi putut îngreuna deplasarea. Și asta fără ca măcar s-o pretindem
SCRISOAREA UNUI BĂTRÂN CĂTRE O FIINȚĂ TÂNĂRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1431234775.html [Corola-blog/BlogPost/368050_a_369379]
-
spele și mie păcatul de a mă fi gândit să renunț la viață. Descoperisem că Paradisul este aici pe pământ și nu altundeva. Am rugat cerul să mă țină în viață cât mai mulți ani și i-am mulțumit pentru îngăduință. Am intrat în casă de mână cu speranța că într-o zi voi fi fericită! Silvia KATZ Israel Notă critică Opera Reîntoarcerea Hanei este o lucrare autentică. În ea se îmbină bipolaritatea divin-profan, lupta între lumile celeste și demonice; atracția
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Reantoarcerea_hanei.html [Corola-blog/BlogPost/364432_a_365761]
-
flămândului și ce este amar i se pare dulce"(Pilde 27:7). Nici sărăcia nu este o virtute: unii ajung în starea aceasta din cauza lenei și a patimilor. Este reprobabilă imaginea cerșetorilor care, fugind de muncă cinstită, profită de marea îngăduință a creștinilor miloși. Nicolae Iorga spune: Dacă aș fi scris eu cele 10 porunci aș mai fi adăugat una "să nu cerșești!". Deci fapta milosteniei trebuie să aibă ca persoană de destinație chiar pe oamenii nevoiași. Și acest lucru este
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
gradul de avarie din sfera politică tinde să egaleze și chiar să depășească starea de disconfort și ubicuitățile în suportabil (care este totuși altceva decât „normal!) din arealul fizic-primar și să depindă de cumpenirea indusă de calitatea umană a înțelegerii, îngăduinței și solidarității, a cursorului valoric cu care ne măsurăm lentorile și umorile semenilor, în aproape toate împrejurările. Scalăm și supervizăm orice cuvânt și gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_risc_de_simulare_politicianista_.html [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
ale celorlalți, cei doi pășiră unul spre altul și un șuvoi de iubire nesfârșită le cuprinde ființele. Li se îmbrățișează privirile, apoi inimile, apoi brațele, și amândoi în genunchi, cu Dragoș în brațele puternice de tată, mulțumiră Dumnezeului pentru această îngăduință. Și împreună îl răsfațară cu privirea lor înlăcrimată pe micuțul lor îngeraș, iar cuvintele tăcură, deși inimile și buzele le erau în cel mai duios tremur. Îngerașul lor Dragoș, plin de o bucurie fără de margini, îi șoptește ceva îngerașului proaspătului
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
pentru scris: că cea care scrisese fusese, totuși, o fetiță de 9 ani și nu o domnișoară de 20, cu un simț al ridicolului supradezvoltat. Tare mi-ar plăcea să pot răsfoi acum “romanul” și să mă amuz, cu maximă îngăduință, dar nu mai am acces la coșul de gunoi în care a fost aruncat fără milă, ca să-l pot recupera. Din păcate, obiceiul meu de a “elimina” diverse mărturii ale preocupării mele permanente pentru scris a continuat să mai existe
Cu ce mă ocupam prin clasa a III-a by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20803_a_22128]
-
mlădiță, un lujer înalt, la capătul căruia se legăna o eflorescență de un alb imaculat. Fusese surprins, nu-și amintea să mai fi văzut vreodată așa ceva. Apoi știuse. Acesta era indubitabil semnul că putea să se întoarcă. Îi ceruse fetei îngăduința să se așeze pe banca de alături. Dacă nu era ocupată, firește!... adăugase, încercând să facă pe spiritualul. Ce stupid mai putea fi la vârsta aceea! Poftim! consimțise ea cu voce neutră, ridicându-și mâna stângă în dreptul gurii - gestul mamei
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1487514673.html [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]