545 matches
-
al unor pămînturi rezemate în soclul aceluiași podiș moldav, nu prea departe de urbea lui Ilie Boca, onorat de admiratori inimoși printr- un muzeu ad hoc, George Apostu se împărtășește, deopotrivă, din plămada gingașă, statornică totuși, a unei atare sinteze, îngemănînd fără emfază natură și istorie. Un proiect de monument, care să nemurească fapta marilor viteji și cugetul cuprinzător, îndrăznind pînă la jertfă, Apostu îl concepuse pentru Mihai Viteazul și cîmpul de la Șelimbăr. Dacă am fi în stare să-i dăm
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost.” (a se remarca și scurtcircuitarea discursului, propoziția devenind eliptică, non-predicativă. (Exact cum scria poezia un G. Benn!). Se cultivă figuri de stil precum oximoronul: albastrul ucigător, comparația și hiperbola, îngemănate: „Parcă mi-ar smulge cineva fâșii din trup, una câte una, încet, chinuitor.” Repetiția are rolul de a potența paraverbalul (asta încerca și Homer cu „Aurora lui cu degetele trandafirii!): „Fața i s-a luminat instantaneu. Atunci i-am observat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
iluzii deșarte; înhămate la caii mei ce refuzau galopul, lăsam în urmă potopul. Căutam o altă rostuire să mai rămân în amintire. Un glas striga: nu te mai teme! Prin zăbrelele privirii a orbit o stea, cu icoanele lacrimilor se îngemăna. În rest, ca la teatru: cu vulturi și râme-n iarbă, cu jocuri de săgeți și de cuvinte spuse de mire; cu salturi și voci amatoare de bătrâni erau cântece străine-n rostire. Încerc pereții camerei cu tapetul de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Judecății-de-Apoi... i-am pipăit coastele genunchii sternul / i-am pipăit atent / întregul ornament de oase năruite"),pe de altă parte din criza toposului provincial (tîrgul natal e supus unei eroziuni, unei agonii nu mai puțin dureroase decît cea a satului, îngemănată cu aceasta). Trecutul nu mai e în stare a deveni prezent și nici prezentul nu mai e în stare a deveni trecut, deoarece "orășelul se scufundă lent în igrasie", precum într-un simbol al irevocabilei sale ruinări. Memoria auctorială halucinează
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
A -, sentimentul că ți se dă importanță, că ai de jucat un rol, că nu ești lăsat pe dinafară (așa cum se întâmplă în viața socială propriu-zisă) îi împing pe acești oameni la gesturi în care cutezanța, disperarea și iresponsabilitatea se îngemănează perfect. Nu e de trecut cu vederea impactul politic din ce în ce mai serios al acestor galerii. Veritabile laboratoare în care circulă cele mai respingătoare teorii - de la xenofobie și antisemitism, la inevitabilele poncife ale conspiraționismului planetar -, galeriile iradiază chiar dincolo de mediul lor propriu-zis
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
Constantin Țoiu Pietre ninse. Plimbare cu Nichita Stănescu prin curtea Muzeului de Arheologie. Urmele păsărilor. Ghearele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă în decorul încărcat de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
cele două vieți. Sunt actor și spectator. Numai că acum se adaogă și o a treia viață: visul meu alb. N-am renunțat la singurătate. Mi-am dat însă seama că nu pot fi cu adevărat singur decât atunci când te îngemănez, când te înglobez în mine. Pentru că noi doi trebuie să facem una. Si atunci vom fi singuri. Luci, nu-ți sunt oare dragi aceste visuri? Atâția ani ți le-am fluturat în jur." (p. 324); Vezi, depărtarea a ațâțat focul
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
total, prin geografia sa carpatică dar trans-pământeană. "A-topos", adică loc/țară imposibile ... Și totuși, ușor de recunoscut sursa inspirației: "lagărul socialist" estic, cu dictatura cea mai "perfecționată" din câte a cunoscut istoria. Parabola concentraționară și utopia se întâlnesc, se îngemănează. Căci și în istorie, comunismul începe ca o utopie, sfârșește ca o crimă; și din el mai supraviețuiesc cioburi psihice, emgrame mintale. În al treilea rând, sau mai presus de planurile semnalate, este vorba de un roman sapiențial (să-i
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
de proiect. * Animată de aceste nebuloase gânduri Simona privea adesea orizonturile de la fereastra garsonierei sale de parcă ar fi așteptat un semn de departe, cu o tainică și neînțeleasă speranță. Acel semn însă se lăsa așteptat. Puterea și slăbiciunea se aflau îngemănate în ființa ei, nedespărțite, căutând a se război între ele cu o neînțeleasă dușmănie. Cum va putea să iasă din situația nebuloasă în care se afla, încă nu știa. Deocamdată, nu știa... Și se putea foarte bine ca totul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Apoi, se focaliză din nou pe Grimmi. Acesta, cu mișcări firești, luă o chitară mică și, sprijinind-o de mijloc, Începu să-și treacă degetele subțiri peste corzile instrumentului, cu capul Înclinat melancolic peste umăr. Se auziră sunete limpezi, melodioase, Îngemănate Într-un cântec trist, care, treptat, punea stăpânire pe inimile tuturor. Mai mulți din sală sesizară ceva scânteietor pe lângă pleoapele plecate ale interpretului. Dumnezeule, cum de era posibil așa ceva: păpușa plângea cu adevărat! Nu, nu era cu putință. Cu siguranță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
clare. Se hotărî totuși să răspundă, folosind un ton persiflant: - Nu prea pare a fi bună, domnule inginer Georgescu, s-ar putea să plouă și chiar să vină și vreo furtună! Căutând a-și motiva spusele, se uită spre cer, îngemănându-și gândurile cu norii cenușii prevestitori de vreme rea. Alex dădu să mai urce câteva treapte pentru a intra în clădirea poștei. Olga însă îi bară voit drumul forțându-l să rămână În fața ei. După fizionomia feței era de bănuit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Tiberiu Stamate Valeriu Anania, cel care avea să devină spre sfârșitul vieții - sub numele de Bartolomeu - mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a avut pe lângă vocația religioasă care i-a marcat evoluția umană și una literară, îngemănată cu aceasta. S-a exersat, ca puțini scriitori, în toate genurile literare, publicând o operă variată. Valeriu Anania. Scriitorul, volumul tânărului istoric literar clujean Lucian Vasile Bâgiu, este prima monografie dedicată acestui autor. În cele peste cinci sute de pagini
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
nu, l-am violat în dosul unui panou publicitar, în drum spre bar-mițva. La sfârșitul primului an de liceu - și al primului an de masturbare - am descoperit în partea de jos a penisului meu, fix în locul unde corpul spongios se îngemănează cu glandul, am descoperit, ziceam, un punctuleț decolorat, care ulterior a fost diagnosticat drept un pistrui. Cancer. Îmi provocasem singur cancerul. De-atâta tras și-ntins, de-atâtea frecții, mă alesesem cu o boală incurabilă. La nici paisprezece ani! Noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care pătrundea în încăpere prin perdeaua de la fereastră, Bull refuza să gândească. În schimb, încerca să se adâncească înapoi în valurile somnului. Plonja iar și iar, tinzând spre clipa aceea în care starea de veghe și cea de reverie se îngemănează, dar se regăsea întins pe salteaua zgrunțuroasă, fără nici o nădejde de a mai adormi. Bull începu să-și frământe carnea, pregătindu-se să și-o ia la labă. Se răsucise pe spatele său larg și alb. Brațele puternice i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
această zonă sunt construite 42 de temple, dintre care Templele Nanchan și Foguang au fost ridicate în timpul dinastiei Tang, având o vechime de 1200 de ani și fiind cele mai bine conservate lăcașe de cult de lemn din China. Acestea îngemănează nu doar istoria dezvoltării religiei antice și a artei religioase din China, ci și realizările artei arhitecturale vechi. Pe Muntele Wutai se găsesc numeroase pietre cu forme bizare, pârâuri și o vegetație abundentă. Pentru că vârfurile muntelui sunt acoperite în toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Îi șopti ea. „Sunt pregătit să mor, mamă!“ zise el. Ea Îl Întrerupse tăios, poate prea tăios: „Mon fils, reprenez courage!“ Atunci, pentru prima oară, Își va Întoarce ușor capul În direcția străjerilor. Vocea ei era acum șoptită și se Îngemăna cu foșnetele volanelor de mătase. „Voi sta În balcon“, zise imperceptibil. „Dacă voi fi În alb Înseamnă că am reușit...“ „Ba dimpotrivă, veți fi În negru, presupun“, zise el. Dezmeticindu‑l din toropeală, toboșarii se porniseră iar, Îi simțea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
poate că‑n ea mai mocnește suflul cald al vieții... Oh! Sofia mea, Îmi rămâne, așadar, nădejdea, că v‑aș mai putea atinge, că v‑aș mai putea simți, că m‑aș putea contopi cu dumneata, că ne‑am putea Îngemăna, atunci când nu vom mai fi În măsura În care ar exista În Începutul nostru legea Înrudirii și dacă ne va fi dat să fim o singură făptură; abia atunci, În veacurile ce or să vină, aș putea fi numai cu dumneata, iar moleculele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de administrație Managementul companiei Guvern Guvernanța corporativă 24 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii 19 , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și îngemănează un comportament corespunzător și etic, respectiv grija pentru interesele altora și responsabilitatea socială. Acest concept este atașat implicit activităților desfășurate în sectorul public, iar pentru sectorul privat este un principiu care are în vedere obținerea de profit. Transparența este necesară
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
bătrân care nu e câtuși de puțin traumatizat de apropierea vădită a morții poate fi explicată prin fortificarea organismului interior printr-o iubire extraconjugală de tinerețe. Un loc aparte se distinge prin bizara narațiune Confesiunile maimuței Makonde, apologie a miracolului, îngemănată cu înfierarea obtuzității agresive față de ceea ce iese din obișnuit. Semnalarea posibilității de apariție a miraculosului în cotidian e tema povestirii sub formă de reportaj Împărăția veșmintelor albe, în care o persoană reală, Joao Teixeira de Faria, zis Joao de Deus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
permită, de asemenea, „reorganizarea învățământului ecleziastic, mai ales al disciplinelor teologice”. 4. Această revalorizare e susceptibilă să opereze o reformă la nivelul vieții spirituale, eliberând spiritualitatea catolică de pietismul și moralismul edulcorat, caracteristic epocii și reancorând-o în dogmă, căci „Părinții îngemănează, într-un mod viu, teologia, exegeza și spiritualitatea”. 5. În fine, întreprinderea „Sources chrétiennes” ar acoperi o lacună în peisajul intelectual francez. Printre cei dintâi Părinți traduși în colecție se găsesc Grigore de Nyssa, Clement Alexandrinul, Atenagora, Nicolae Cabasila, Origen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
iernii și cu săniuș pe derdeluș. Dar și feciorii împreună cu nevestele reveneau cu mare drag la cuibul copilăriei, din când în când, la sfârșit de săptămână, în căutare de stropi de liniște și pace la casa cu livadă ce se îngemăna cu fagii și stejarii falnici ai pădurii din preajmă. Când pregătirile fură încheiate până la ultimul amănunt, s-au hotărât să lanseze, pe la începutul lui mai, și invitațiile obișnuite: Soții Ana și Vasile Berechet au onoarea și plăcerea să vă invite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe pereți c-un Hristos conturat mai mult aluziv cu un personaj care duce în spate nu o cruce de răstignit, ci întreaga povară a omenirii. Și e singur, singur, singur, revoltător de singur... Durerea de pe chipul Său este însă îngemănată cu bucuria și speranța. Unul dintre ucenici mi-a spus că este atât de frumos și de "nu știu cum să mai zic, lady", încât nu L-ar lăsa niciodată să-i spele picioarele lui, păcătosul. Nici nu mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
urmează exact linia ideilor lui Al. Cistelecan, utilizând inclusiv aceleași sintagme. Este adevărat că numele criticului ardelean și ghilimelele apar în articol, dar ceva mai departe, marcând un citat fără legătură cu fragmentul consistent, plasat în fruntea textului, atât de îngemănat cu recenzia lui Al. Cistelecan. Probabil că celui dintâi care a scris despre poezia lui Valeriu Mircea Popa, lui Cezar Ivănescu, trebuie să-i fi fost foarte greu să își găsească cuvintele de vreme ce nu avea precursori. Volumul bijutierul conține o
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
A.E.: Poate, doar nițel faustic... Z.T.: Același rîs acum, nu îl mai definesc... Am zis că "Saludos" este un roman al locurilor sacre, al spațiilor nesfîrșite. Al spațiului interior-exterior, în vreme ce "Sigma" este un roman al timpilor care se îngemănează, se interpătrund. A.E.: Se caută... Z.T.: Pe canavaua timpului este demontat și remontat mitul sacru al lui Isus. Veșnic deschis. Dumneavoastră polemizați, aveți incredibila îndrăzneală - sau nesăbuință - să vă atingeți de intangibil. A.E.: Un mit - să folosesc
Alexandru Ecovoiu: „Orice om caută, într-un fel sau altul, să-și schimbe destinul, atunci când nu-i este prielnic“ by Zoltan TERNER () [Corola-journal/Journalistic/6846_a_8171]
-
prozaic, furnicătura funcționarului care trebuie să se întoarcă la antrepriza unde-și cîștigă pîinea. De pildă, în Plumb de toamnă: „De-acum pe cărți voi adormi uitat,/ Pierdut într-o provincie pustie." E o oboseală a repetiției și a normei, îngemănată cu teama de sfîrșeală, de istovire, aceea pe care o aveau și romanticii, disprețuitorii neputincioși ai scrisului de meserie: „și jalea de-a nu mai putea face un vers...". Tot ce mai urmează e înstăpînirea mecanicii, a unui fel inuman
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]