547 matches
-
1989 nu era trecută cu roșu în calendar, ci doar cu cruce. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât după ce a venit libertatea ca această sărbătoare să fie cu ținere. Este sărbătoarea națională religioasă a românilor. De fapt, se îngemănează două sărbători: pe 30 e sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel ce ne-a încreștinat, iar pe 1 decembrie este Ziua noastră Națională. Care sunt provocările creștinismului de astăzi și cum acționează Biserica pentru rezolvarea lor? Sunt multe provocările care stau
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei by http://uzp.org.ro/45259-2/ [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
învăț cum să iau leacuri din inimi de cuvinte să trec atentă prin intimitatea celor nerostite încă ascult destăinuirile lor la lumina dorului privim răsăritul în fiecare 21 martie, de ziua Poeziei lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează poezia alegerea
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
tălpile arzânde ale Purgatoriului, ce ne-ar conserva sufletele pentru o „mică” eternitate. Mai avem, oare, nevoie de poezie? Dar, câte lucruri s-au spus și de ce să credem că nu mai avem nimic a spune? Cum poți să nu îngemănezi într-o singură respirație : veacurile de istorie cu speranța unei prezente clipe? Cum poți să fii, altfel, prinț și cerșetor, în același timp? Cum te poți îmbrăca, altfel, acoperindu-ți zdrențele sufletului, cu haina de hlamidă a nemuririi? Astăzi, din
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorim_21_martie_ziua_mond_mihai_marin_1363865323.html [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Cîmpan scrie cu sufletul la gură, scrie abia respirând și respirând scriind. „Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de nu-i mai văd capătul” (Te auzeam plângând). Aici, textul e împregnat cu emoție și talentul, și exercițiul scriitoricesc, se îngemănează ca aripile unei păsări. Despre păsări și zbor mai scrie poeta, și despre anotimpul literelor, si despre vântul care „spulberă anii”... Tot lumi locuite de oameni defel imaginari și printre care Elena M. Cîmpan își face meseria de scriitor. Scrie
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1439597948.html [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
ură și ticăloșie, iubirea pentru înaintași este deci, sinonimă cu chemarea noastră dumnezeiască la veșnica mântuire: Ei, care au fost Tineretul frumos, bun și adevărat al Națiunii noastre creștine n-au avut tinerețe, soare, lumină ori bucurii. Ele, care au îngemănat dorul cu cântecul au fost încarceratele groazei sub toate dictaturile. Ei, care au zidit și sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
scrie cu cernealaUnor lacrimi prea murdareDe tristeți și'nsingurareTe rog Doamne; nu iți cer... XXIV. ETERNITĂȚI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. Privesc pe cer de noapte lină Când mii de stele strălucesc Îngemănând a lor lumină Luciri de alb își împletesc Și te revăd mereu în vis Chemând lumină nopții mele Rătăcitor printr ' un abis Împresurat în praf de stele Te regăsesc după un timp; Gonind tristețea'mi din privire Oprindu' te pentr
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Nu e nevoie, vă răspund grabnic. Eu acolo viețuiesc, mai ales prin scrieri. Nu m-am putut desprinde și trăiesc concomitent și în Canada, ca într-o situație specială în care două lumi de mare preț pentru mine s-au îngemănat pe plan spiritual. Îmi iau gura de aer din România în fiecare vară, petrecând acolo cam două luni, chiar dacă trebuie să înfrunt vitregiile vârstei ajunsă acum la cel de al 83-lea an. În încheiere aș mai avea un cuvânt
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
își spuse el mândru Albul meu să-l împart cu Negru? Voi face totuși compromisu-acesta, E singura mea șansă-n astă viață! Eliberat de-a minții strânsoare Năucit încă,ezită către soare, Prin el își văzu noua culoare De Negru, îngemănat cu a Albului candoare! Gândea-n sine :este același oare,sau acum-i altul ? De-atunci lui nu-i mai este teamă, C-a înțeles că toate-s rostuite De Timp,spre-a fi experimentate Făra nici o frică,iubește viața-ncontinuare
SUFLET DE FLUTURE ALB de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1455715206.html [Corola-blog/BlogPost/384021_a_385350]
-
avem un incendiu! - exclamă speriată Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
un perimetru în care simțeam pulsul primăverii timpurii prin toată ființa și ne bucuram de liniștea și pitorescul locurilor pline de legendă și mit - adevărate leagăne de cultură și civilizație ale antichității, sub un cer senin care părea că se îngemănează la orizont cu marea. Doamne, câte frumuseți mai aveam de vizitat! Profitam de zilele de concediu ale Mădălinei și ne răsfățam hoinărind cu micuțul autoturism care părea rupt și el din peisajul cu precădere stâncos al insulei cu malurile mușcate
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
-mi să-ți pun o simplă întrebare: ai fost vreodată inspirat de o carte cu atâta intensitate? Mie, îți spun drept, cuvintele care mi-au rămas în minte după ce-am parcurs “Dincolo de cuvânt”, mi-au ghidat pașii spre zări îngemănate cu nenumărate răspunsuri la atâtea întrebări pe care le aveam în cap, nedeslușite. O dată întoarsă și pagina 433, ultima, o dată atinse și cele din urmă cuvinte așezate pe coperta a patra, semnate de Zaharia Sângeorzan: Există o teamă de a
VITRALII. IOAN BARBU. EXEGEZĂ. DINCOLO DE CUVÂNT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vitraliiioan_barbu_exegeza_dincolo_d_valentina_becart_1357938130.html [Corola-blog/BlogPost/361166_a_362495]
-
a sculptorului italian Lorenzo Bartolini, văzut la Muzeul Metropolitan de Artă, acel alb sclipitor al marmurei celor două trupuri, redată aici, la începutul dansului, de lumina albă proiectată pe trupul dansatoarei. Trupurile cu o musculatură superbă se dezvăluie șerpuind grațios, îngemănându-se în figuri legate și complicate. Poți avea imaginea edenului în care primul bărbat și prima femeie încearcă seducția, dragostea trupească și invidia celuilalt bărbat care intervine precum șarpele, și a cărui dorință și invidie naște răzbunarea. Este o temă
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1405478286.html [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
rânduri de către dr. ing. Emil Vamanu, ca parte a frumosului natural, devine prin lucrările ce țintesc siguranță oamenilor, un frumos premers, însoțindu-se cu binele. Frumosul și binele curg pe văile apelor, împreună, în Moldova. Apă și omul s-au îngemănat în sensuri absolute de pace cu natura. ABA Siret, instituție condusă capabil și cu dragoste de către dr. ing. Emil Vamanu a făcut ceea ce va rămâne că urma a străduințelor ce se văd și se vor vedea! (Aurel V. ZGHERAN-aurel.vzgheran
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_ing_emil_vamanu_apa_mat_aurel_v_zgheran_1380091711.html [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
Panoramarea ,,În satul Căciulătești” se derulează într-un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final, zvâcnete viguroase de chiuituri oltenești sau de țâpurituri oșenești: vocea I. ,,Să treceți, voinici, prin foc,/ Fetele s-aibă noroc!; vocea a II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
prin vis. Luminând întinderea albă a somnului vede plinul păharului ca ajutor și până la istovire se aruncă în lupta cu armele pe care nu le mai are. Când totul trece că o vizită medicală bucuria se ascunde în alb timpul îngemănat cu un fluviu curg mai departe fără să știe până unde. 20 Aprilie 2013 Referință Bibliografica: Fără să știe până unde / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 875, Anul III, 24 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright
FĂRĂ SĂ ŞTIE PÂNĂ UNDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Fara_sa_stie_pana_unde_llelu_nicolae_valareanu_1369420761.html [Corola-blog/BlogPost/344660_a_345989]
-
un drum propriu. Versurile au o prospețime aparte care le conferă muzicalitate și farmec, însă. Micul univers liric al poetei are doar câteva paliere: dragostea pentru mama, dorul după ea, scurgerea anotimpurilor, așteptarea, remușcarea, tristețea, amintirea și lacrima care sunt îngemănate. Cu aceste elemente își construiește lumea. Mai puțin reprezentat este simțământul religios. Nici dragostea nu este elementul primordial, temelia pe care să construiască edificiul poetic, Vera Crăciun. Mai curând, iubirea de natură, de petala unei flori care o îmbrățișează cu
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
peste puțin timp, va avea alt dinte mai trainic și mai sănătos. De asemenea, o zi întipărită în memoria fiecărui copilaș, prima zi de școală - motiv de emoție înaltă, tulburare dar și de bucurie sfântă. De fapt, întâmplările autoarei se îngemănează cu cele ale copilului și uneori este greu să le disociezi. Deși știi bine cine e autorul, stai și te întrebi cine a scris toate acestea, copilul sau mătușa? Asemenea empatie este greu de realizat, încât, ideile, versurile, atmosfera, sentimentele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
cele ale copilului și uneori este greu să le disociezi. Deși știi bine cine e autorul, stai și te întrebi cine a scris toate acestea, copilul sau mătușa? Asemenea empatie este greu de realizat, încât, ideile, versurile, atmosfera, sentimentele se îngemănează într-un rotund care nu poate fi atins de nici o primejdie. Comuniunea de spirit este perfectă, deși nu ai putea să-ți închipui acest lucru din pricina diferenței de vârstă. Autoarea preia din trăirile copilului Constantin Paul, făcând din acestea, propriile
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
1992, Părintele Iachint Unciuleac s-a retras din stăreție, spovedind în continuare și sfătuindu-și permanent ucenicii. La 23 iunie 1998, Părintele Iachint Duhovnicul a trecut la cele veșnice din al său scaun de spovedanie. În persoana Părintelui Iachint se îngemănau armonios monahul, duhovnicul și starețul, dar mai mult parcă duhovnicul și monahul, într-o vreme în care monahii nu erau prea mulți, iar duhovnicii îndelung căutați. Monahul Iachint era un iubitor al rugăciunii. Nelipsit de la rânduiala liturgică a mănăstirii, mai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
De-aceea-ți spun: Sădește-acum sămânța-copilăriei! ochi și toiag să-ți fie pentru acel mai târziu. TAINICĂ AMINTIRE O tainică amintire rătăcește năucă în ora blestemată a blestemului când se mai nasc umbre de lacrimi pe pânzele albe ale destinului dăltuind flori-de-nufăr îngemănate cu flori-de-colț încrustate pe sufletul meu ce plânge după nostalgia fulgilor și a zăpezii dintâi. ALTAR DE RUGĂCIUNE Fă din sufletul meu altar de rugăciune pentru tine! Ocrotește flacăra albă și așază-mă, candelă-vie, în templul inimii tale! Pulberea sufletului
TAINICĂ AMINTIRE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443734350.html [Corola-blog/BlogPost/368139_a_369468]
-
mea, iar limba română e cea care mi-a descoperit, în cei 20 de ani de activitate, noi orizonturi, o șansă de a ma exprimă așa cum simt, așa cum e corect, așa cum sunt. România este spațiul mirific în care s-au îngemănat, sub același cântec, în aceeași simțire, cu aceeași limpezime, Carpații și Dunărea, Marea și Delta, istoria și cultură. Poate că uneori nu o prețuim așa cum ar fi firesc, ori poate, din nepăsare, ajungem să îi creionam un portret mult prea
FUEGO CELEBREAZĂ ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_celebreaza_ziua_nation_rodica_elena_lupu_1385784455.html [Corola-blog/BlogPost/344717_a_346046]
-
mult și mai tare, iar simpatia și prețuirea publică pentru el cresc, așa încât se prezintă ca un punct de reper și ca o referință bine așezată ori corect amplasată ... De ce? Pentru că “inițiativele lui, căci este un om la care se îngemănează gândul cu acțiunea, sunt marcate de o mare doză de noutate, ceea ce face, prin forța lucrurilor, să se opună rutinei canonizate și banalității leneșe. De aceea, el ni se înfățișează ca un biruitor și deschizător de drum, dar aflat pe
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
într-un chip sfâșietor... Pierdută, mă scufund în gânduri, Găsesc amintiri care mă dor... Ca o stafie azi te-ai ivit La geamul din sufragerie. Cu tine-n suflet am adormit Și mă trezesc în reverie... Foșnetul frunzelor care mor Îngemănează-al nopții geamăt... Tulburător, sublimul decor, Revarsă al naturii freamăt. Stele pe gene mi se-așază Și îmi mângâie pleoapa fină, Toamna în mine-agonizează, Eu vreau să urc înspre lumină... Sub lujerul iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1411900794.html [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i îndemn să vadă mail limpede și să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUȘIAN În sculptura lui Constantin Brâncuși simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în mușchi. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]