597 matches
-
secondat de prim-ministru, în ciuda cu lorilor politice de neconciliat între ei, apăruse pe postul național și dăduse o declarație. Aceasta, prin corectitudinea ei politică, nu făcuse decât să-i enerveze și mai tare și în egală măsură pe pacienții înghesuiți câte trei patru într-un pat și pe sinucigașii prin ingurgitare de somnifere. Dar, cum Melania nu deschidea televizorul, nu dădea drumul la radio și în nici un caz nu cumpăra ziare, habar nu avea ce se întâmplă în lumea exterioară
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să le cumpărăm, ci faptul că ne sunt oferite de un magazin aspectuos, luminat ca ziua, curat, bine aprovizionat, unde vânzătorii și supraveghetorii poartă uniforme drăguțe și știu să zâmbească, preferăm aceasta atmosfera în locul celei oferite de un spațiu comercial înghesuit, cu vitrine nespălate și cu mărfuri prăfuite. Ai de muncă, nu glumă! Capitolul IV Creația Am trecut la lucruri delicate! Fără creație, nu există piață, chiar dacă tu te pricepi la publicitate sau chiar dacă ai prieteni care se pricep... e mult
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
mine nu puteai să mă suni, animalule, ca să-mi spui lucrul ăsta, sau și eu cu ce-am greșit ca să trebuiască să stau ca proasta și să te-aștept de pomană, dar toate vor bele astea rămân nespuse și rămân înghesuite undeva într un colțișor al creierului ei, și nebuna încearcă să mi meze indiferența, iar ăsta e cel mai interesant mo ment al conversației. Nebuna joacă teatru de amatori. Nebuna cască. ăăă. Mă culcasem și m-a sunat o prie
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
rogojini - , un salon în stil chinezesc, un hol de trei rogojini, baia, sufrageria și bucătăria. La etaj se afla o cameră în stil european, cu un pat mare. Atât aveam în casă, dar am considerat că nu ne vom simți înghesuite nici dacă se întorcea, cumva, Naoji. Unchiul s-a dus la singurul han din sat să procure ceva de mâncare. Ni s-a trimis imediat prânzul. Am mâncat în sufragerie și am băut whisky adus de unchiul Wada. Era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Bați în geam: Moment! Și momentul mai durează cinci minute. Termină, zîmbește: Je m'excuse... Și lumea e din nou la locul ei. *** Românii. După ureche, ai zice că sînt über alles. Mai des în centrele comerciale decît în muzee, înghesuiți, de cum vin, la raionul de la intrare, cu suveniruri și cărți în care iei cu tine ce-ai văzut, deși poți face, la Orsay, de pildă, și poze (fără blitz - aiurea...). Există, însă, un loc unde-și iau revanșa. Aproape de Pompidou
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
capătă câștig de cauză în competiția cu visul. Deși imaginația rămâne luxuriantă și poematică. Orbitor este pus sub semnul fluturelui, simbol al necontenitei metamorfoze, al trecerii de la greutate la har. Totul este fluture: "Emisferele cerebrale erau un fluture, boțit și-nghesuit în țeastă, care odată avea s-o sfărâme și să-și întindă aripile triumfător. Femeia și bărbatul închipuiau împreună un fluture tandru și seducător, de-o parte și de alta a umanității noastre virtuale. Binele și răul erau fluturi despărțiți
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
tinereții. Unul dintre poemele cele mai grave ale volumului Ultima patrie se numește chiar după cortina de fier: "a plecat și tatăl/ cu pulpele albastre/ sculptate de schije:/ între mine și țara juneții/ a căzut cortina de fier// pe străzi înghesuite și moi/ îmi bag soarele pe gât/ vara se duce/ mult mai departe/ decât America." (p. 41) În cele doar cincizeci de pagini ale cărții, Mariana Codruț trece în revistă aproape toată istoria poeziei românești, de la versurile în metrică populară
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
descrie atmosferă târgului, pe care o caracterizează dominată de prost gust. "Extrapolând, întregul târg este un kitsch fenomenal și o încercare eșuată din start de a copia târgul similar din Piață Primăriei din Viena", precizează bloggerul. "Statuia lui Heliade Rădulescu, înghesuita de corturi mizere și butoaie pe care se poate servi ce se cumpără de la tarabe - vata de zahăr, un vinuleanu fiert, o bericioaică rece, un Kurtos Kalac aburind, sau - de ce nu? - o tăvița de carton îmbibata în ulei, dar doldora
Rezistența Urbană atacă "legiunile" lui Oprescu by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80430_a_81755]
-
cît un punct. semnul crește odată cu tine sporește ca un mugure se umflă și se deschide. dar nu-l poți citi decît de la un moment dat: într-o anume zi la un anume ceas. pînă atunci punctele desenului sînt prea înghesuite unele în altele trei-patru linii intrate una în alta suite una peste alta. apoi ele sînt prea depărtate" (Oglinda). Pe cînd șaizeciștii erau dezlănțuiți, clamoroși, cultivînd cu fervoare țipătul, strigătul, urletul declarate ca atare de către un Ioan Alexandru, Ion Gheorghe
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
indiscretă deasupra lor. Ușa se deschide pneumatic. Cei trei urcă. Ușa se închide brusc în urma lor. Jaluzele metalice coboară la ferestre. Rulota este împărțită în două compartimente printr-un perete translucid, ca la bănci. Într-o parte stau clienții - cam înghesuiți, în cazul de față, pentru că sunt trei și Roman face cât doi -, în cealaltă, prezicătoarea. Esmé are în jur de 40 de ani, păr negru, lung, o coroană pe cap și, în general, arată ca o clarvăzătoare care apare la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din oraș. Așa se află totul. Iar iuțeala împânzirii știrilor - se cunoaște - sporește cu atât, cu cât locul unde aleg ele să se împânzească este mai mic, mai înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară fără cusur, ar putea să poposească necazul și să prindă rădăcini într-atât de adânci. Ea era formată doar din doi membri: mamă și fiu. Victoria - mai sus pomenită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de piatră, statui de nisip, o gălăgie cumplită umple casa, au venit vecinii, când au venit vecinii, și de ce, cine i-a chemat, copila se uită desfigurată de spaimă la mama ei, stă undeva într-un colț, ceilalți copii plâng înghesuiți în brațele unei femei mătăhăloase, cineva să cheme salvarea, răcnește tatăl meu, de mult a mers cineva după ea, zice un glas de om, altul a pornit în galop spre oraș, mama deschide ochii, zâmbește spre mine, mi se înmoaie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Vă omor pe toți, animalelor!" Ușa dormitorului se deschide și intră locotenentul. Toți soldații iau poziție de drepți. "Ce-i cu hărmălaia asta? Nu puteți dormi? Vă fac eu să dormiți". Se uită de jur-împrejur și apoi fioros la soldații înghesuiți unii în alții. Vedeți voi mâine la raport" După ce închide ușa, doi soldați sar în grămada de corpuri și șuieră aproape la unison. Nimeni de aici nu vrea să ajungă la Canal! Înmormântăm totul. Ne-am înțeles?" Suntem undeva la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-l cam prea tare uneori cu vârful piciorului, provocându-i ușoare sângerări, pe care și le ascundea cum putea, cu un vag aer de vinovăție. Chestia cu zburatul mi-a venit așa, pe negândite, Într-o zi cenușie, cu lumina Înghesuită stins sub cerul sur, aplecat peste noi. Vântul pornit brusc, care ne Împingea din spate să ne răstoarne, mi-a dat nebuneasca idee. Eram la cules de plante medicinale pentru tanti Rita. Mă cam săturasem de smuls buruieni, așa că am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ne zărești pe noi, feciorii triști și înlăcrimați ai unor părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia și, vai, bolnavi, chinuiți de boală, strigând în răstimpuri, când unul, când altul, ba „Tată, cum ai putut să...?“, ba „Mamă, de ce-ai...?“ și spunem tot felul de povești în vreme ce vaporul uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
personalului din noapteaaceea, era și el costumat ca Donald Trump 1: frac, freza de rigoare, bronzul ireal. Chelnerițele erau clone ale Melaniei 2, cu părul brunet pieptănat În cocuri Înalte ca niște zgârie-nori, având forma unor stupi și cu trupurile Înghesuite În niște rochii de mireasă atât de strâmte, că amenințau să le sufoce. Adevărata Melania este un miracol al supraviețuirii umane. Până În acest moment al mariajului ei, trebuia să fi murit deja ucisă de vreun corset creat de Dolce&Gabbana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
vorbiți. Din locul în care stăm, în fiecare direcție pornește, pe câțiva metri, câte un coridor îngust mărginit de piese de mobilier. Apoi, fiecare coridor cotește sau se ramifică în alte coridoare, cu șifoniere îngrămădite unul într-altul, cu dulapuri înghesuite laolaltă. Mobilele mai scunde, fotoliile, canapelele, mesele, nu lasă privirea să ajungă decât până la alt coridor de colivii, până la alt perete de pendule bătrânești, de paravane lăcuite și de secrétaire-uri în stil georgian. Aici mi-a propus să ne întâlnim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tot zac pahare de carton pline pe jumătate cu cafea. Număr în continuare - 378, 379, 380; sar peste baricada din capătul celălalt și-mi continui drumul. 412 de pași sunt până în redacția de știri. În lift suntem deja mult prea înghesuiți. La etajul cinci un bărbat încearcă să-și mai facă și el loc înăuntru. Iute cât ai zice pește, pe când stau storcit de peretele liftului, mintea mea scuipă descântecul cu o putere care-mi mișcă buzele la fiecare cuvânt. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dar pentru mine asta e o slujbă cu normă întreagă. Și număr - 4, 5... În secunda următoare, lângă pupitru își face apariția Helen Hoover Boyle. Zâmbește până când bibliotecarul își ridică ochii din calculator, apoi își răsfiră degetele pe care stau înghesuite inele sclipitoare. Zâmbește și zice: — Tinere! Fata mea a uitat o fotografie de familie într-o carte. Flutură din degete și zice: Poți ori să respecți regula, ori să faci o faptă bună și să-ți capeți răsplata. Bibliotecarul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ar arăta nemurirea, când până și o căsnicie de cincizeci de ani ar fi ca o aventură de-o noapte. Să ne închipuim cum trec pe lângă noi curentele și modele, ștergându-se în ceața trecutului. Să ne imaginăm lumea din ce în ce mai înghesuită și disperată cu fiecare secol care trece. Să ne imaginăm cum se schimbă religiile, locuințele, dietele, slujbele, până când nimic din toate astea nu va mai avea nici o valoare. Să ne imaginăm cum ar fi să călătorești prin lumea întreagă până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Ted Wiggins nu dădea doi bani pe Dan, dar ar fi dat tot mărunțișul disponibil pentru a i-o trage nevestei tinere și suple a acestuia. Carol reușea să stârnească astfel de pasiuni. Așa cum am mai spus, avea acea drăgălășenie înghesuită și meschină, englezească și provincială, care-l făcea chiar și pe un bizon de talia lui Ted Wiggins să îndrăznească să viseze la cum ar fi să își vâre gambele dezgustătoare între ale ei. Dar Cealaltă Carol era într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
obscene? În ciuda provocării pe care o reprezenta pentru ea acest guru al glumițelor cu subînțeles, Juniper nu putea să-și împiedice atenția să treacă de la ceea ce îi spunea el la decorul magnific al apartamentului. Era uimitor; în spațiul strâmt și înghesuit, cu o ușă dând direct în bucătărie, iar celelalte într-un coridor, Razza Rob reușise să creeze un decor aerisit, care degaja un sentiment de optimism estetic. Pereții, după cum observase Juniper, erau acoperiți cu hessian gri metalizat, exact materialul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
jos, unii lângă cortul în care dormiseră peste noapte, mii de oameni stau nemișcați și ascultă cuvintele preoților revărsate de difuzoare. Parcă sunt răzeșii lui Ștefan uitându-se să vadă ce vine din zare. Alții, bătrâni, femei muncite, copii sărmani, înghesuiți unii în ceilalți, sunt ținuți deoparte cu ajutorul unor garduri din țevi metalice și cordoane de sepepiști, ca la demonstrațiile de protest. Mă simt complet idiot circulând pe lângă ei cu ecusonul meu de zonă zero. Oamenii aceștia, și nu „ecusonații” sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
el, doamnă Bellairs, și să-l Întrebi de ce și-a tăiat beregata azi-dimineață. În tăcerea Îngrozitoare ce se așternu, se auzi deodată telefonul. Suna și suna pe măsuță, și nici unul dintre cei prezenți nu putea răzbi pînă acolo, Într-atît de Înghesuite erau mobilele În mica Încăpere... O amintire Îl fulgeră pe Rowe: parcă mai asistase cîndva la o scenă asemănătoare... — Stai locului! Îl repezi domnul Prentice. Apoi, Întorcîndu-se cu fața spre doamna Bellairs: Răspunde dumneata! — Și-a tăiat beregata! repetă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lui accident adevărat. Îndreptată cu bună știință spre limuzina actriței de film, mașina sa a sărit peste balustrada podului rutier de la Aeroportul Londra și-a plonjat în acoperișul unui autocar plin cu pasageri ai curselor aeriene. Trupurile zdrobite ale turiștilor înghesuiți, ca o hemoragie a soarelui, încă mai stăteau întinse pe scaunele de vinilin, o oră mai târziu, când mi-am croit drum printre tehnicienii poliției. Ținându-se de brațul șoferului său, actrița Elizabeth Taylor, cu care Vaughan visase de atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]