296 matches
-
nu-mi spui că boierul ți-a dat mai mult? Tu crezi că nu știu cât se plătește un căruțaș ca tine pentru un drum la Vălureni? Birjarul nu-i mai răspunse lui Bâzdoagă care stătea lângă el pe capră și-l înghionti să grăbească, că el nu are chef de glumă. Năică stătea pe banchetă (cu spatele la căruțaș) și cu fața către conița Corina. Nu scosese din gură măcar un cuvințel, dar simțea un curaj cum nu prea avusese demult. Avea sentimentul că
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
hărmălaia pe care o făceau ceilalți copii. Se adunaseră într-un grup mare, între cele două blocuri, smotocind cuvertura verde cu care se acoperise pământul în acea primăvară. Abia spre amiază, când soarele începuse să se încingă, iar setea o înghiontea din ce în ce mai supărătoare, Dora se hotărî să se oprească din nebunia jocului. - Cheia! Cheia mea! - Ai pierdut-o? Dănuț apăru imediat ce țipetele ei se zdrobiră în ecou de pereții laterali ai blocurilor, cu tricoul lui galben pătat de iarbă și pământ
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1458799473.html [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
reverență. La dispoziția ta! -Vrabia mălai visează și păpădia se vede prințesă ... bombăni plictisit, Mărăcinele. -Ce vrei să insinuezi, urâciosule? -Lasă, știi tu mai bine! -Știm și noi ... știm și noi! chicotiră lăcrămioarele. Păpădia e îndrăgostită ... Păpădia e îndrăgostită, se înghionteau amuzate. -Sunt victima unui complot! Sunteți invidioase pe mine! -Ohhh, desigur ... dacă bate vântul mai tare, îți zboară peruca, rânji de la înălțime impunătoarea gladiolă. -Sigur, atacă-mă și tu, prăjină încrezută, a mormăit înfuriată. -Ai spus ceva? întrebă grav, gladiola
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_primavara_camelia_constantin_1332081194.html [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
Simona Tache Faza amuzantă, cu copiii, la circ. Copiii - băieți, unul la vreo 3 anișori, altul la vreun an jumate. S-au bătut și s-au înghiontit pe tot parcursul spectacolului, până la momentul când un tigru a mârâit puțin la dresor, când s-au întrerupt și au devenit atenți. După care, tigrul n-a mai mârâit. Întrebare uimită de la puștiul de 3 ani către taică-său: - Nu
Îl mănâncă tigrul pe dresor sau nu-l mănâncă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19402_a_20727]
-
Primul kilometru al cursei, denumit start fictiv (') se parcurge rulând ușor. Startul real (') este anunțat de directorul Turului prin fluturarea unui steag alb. Cicliștilor le este permis să se atingă, dar n-au voie să se împingă și să se înghiontească. Primul care trece linia de sosire este declarat învingător. Etapele plate sau cele cu dealuri joase, care în general predomină în prima săptămână de cursă, se încheie cu sprinturi masive, spectaculoase. Toți rutierii care încheie cursa în același grup sunt
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
singurul care a supraviețuit impactului inițial a fost pilotul. Părți diferite au fost de asemenea împrăștiate prin junglă, inclusiv un set complet de scaune găsite într-o baltă mică aflată sub o cascadă și Jack Shepherd, care s-a trezit înghiontit într-un stand de bambus la marginea junglei imediat după prăbușirea avionului. Spre finalul sesonului 2, Desmond Hume bănuiește că acel câmp electromagnetic creat prin "neapăsarea butonului" era de vină pentru prăbușirea avionului, după cum, conform jurnalelor computerului de la , fenomenul de
Zborul Oceanic 815 () [Corola-website/Science/304156_a_305485]
-
mici glume par”rebeliunile”noastre de atunci care nu depășeau regulile jocului În comparație cu agresiunile huliganice, chiar criminale de astăzi. Când te asculta și nu era mulțumit de răspunsul tău, mai ales dacă răspunsul era Însoțit de o obrăznicie, te mai Înghiontea Crețu. Dar se făcea carte și Învățam cu plăcere. Ne explica În așa fel că Înțelegeam și veneam cu plăcere la orele lui, poate numai metoda lui pedagogică-ca și a lui Burtică și a altor câțiva nu era pe gustul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
mama cu sănătatea și alte lucruri În legătură cu familia și au bufnit În râs: - El e Valeriu cu care a vrut să te culce madam Anania? - Hei, hei, lăsați asta, el e. - Da, se vede foarte periculos, a zis sora sa Înghiontindu-se cu maică-sa. Emilia s-a pus pe plâns și a fugit. Femeile mi-au adus un lighean cu apă caldă să mă spăl pe mâini, față și picioare și apoi m-am culcat. M-am trezit pe la ora
Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
cu actele. Aflând că Bizo este îndrăgostit, Cornel și Leonica jură să-l căsătorească cu forța pe burlac cu aleasă inimii. Ei se deplasează astfel în Ferentari, la palatul regelui Sigismund de Strehaia, „cuceritorul supermarketurilor și învingătorul de la bancomat”. Fiind înghiontit de frații săi, Bizo o cere de nevastă pe Iuliana și afirmă că el este „cel mai țâgan”. Egret (Emil Rădinoiu), consilierul „regelui”, îl convinge pe Sigismund să se folosească de cei trei pentru a da o spargere la bancă
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
familie de muncitori-țărani). În școala generală, am fost considerat un elev bun, aveam note medii. Sigur, din cauza comportamentului meu, profesorii mei n-au fost întotdeauna mulțumiți de mine, dar cine e de vină dacă în timpul orelor simțeam nevoia să ne înghiontim sau în pauze să ne batem. Am vrut să fac o școală militară, am învățat rusește, am fost la o școală de dans, mereu am făcut sport de nivel performant. Nu m-au primit, se pare că dintr-o greșeală
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
mărețele denivelări ale pieptuțului și albeața sutienului. Atâta lingușeală, atâta indecență a adulării, atâta nerușinare de a conferi banalităților boante ale lui Iliescu noblețea formulei sapiențiale supreme n-am mai văzut de pe vremea când vreo doi senatori de azi se înghionteau pentru un loc cât mai central la bucile lui Ceaușescu. Dacă până și un post de televiziune creat pe bani occidentali îmbrățișează cu atâta nerușinare obiceiuri levantine, cred că dezastrul e mai gros decât ne imaginăm! În ce-l privește
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
înzestrat, nu era un geniu. Nagamasa nu știa cum să-și facă oamenii să moară cu bucurie pentru el. Stăteau în așteptarea asaltului final. TREI PRINȚESE Pe la amiază, soldații de la poarta castelului începură să strige: — Vin! Trăgătorii de pe ziduri se înghionteau între ei, căutând țintele. Dar singurul inamic care sosea era un călăreț solitar, care se apropia de poartă într-un mod cât se poate de nonșalant. Dacă ar fi fost sol, ar fi venit cu o escortă de oameni călări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
din somn. Ziua petrecută în supermarket nu fusese deloc rea, fiindcă avusesem de-a face cu mame civilizate și calme care pluteau de-a lungul culoarelor spațioase. Am avut încredere în ele că n-o s-o lovească sau s-o înghiontească pe Kate. Dar acum, pentru numele lui Dumnezeu, era o după-amiază de sâmbătă, în magazine de haine! Fetele alea din magazine erau cu siguranță mercenare cărora li se dăduse liber de la a mai vărsa sânge și a face tărăboi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
operație estetică? a întrebat mama. În cele din urmă, a spus. Dar nu încă, pentru un timp. E întotdeauna dificil să știi cât de bine se vor vindeca semnele de genul acesta. După aceea, la doctorul Chowdury spre a-mi înghionti și împunge organele interne. A observat că toate umflăturile și vânătăile dispăruseră și a spus, după cum spusese și la vizitele anterioare, ce incredibil de norocoasă fusesem că nu suferisem nici o fractură internă. —Plănuiește să se întoarcă la New York, a izbucnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
am ajuns la apartament, am găsit acolo alte nouă cupluri care veniseră să-l vadă. Apartamentul era așa de mic încât de-abia încăpeam cu toții, și tipul de la agenție ne privea amuzat în timp ce noi, douăzeci cu toții, ne ciocneam și ne înghionteam cu ciudă, stând la coadă ca să studiem dulapurile și să examinăm dușurile. În cele din urmă, a bătut din palme și a strigat ca să se facă auzit: — Ați apucat să vă uitați cu toții? Un cor de răspunsuri afirmative. —Vă place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
numai câteva secunde, a înșfăcat copilul și a dispărut la loc, în casă, bolborosind mohorâtă ceva legat de pneumonia la copii. Haide! Avem de făcut atâtea cumpărături de Crăciun și nu avem decât atât de puțin timp! Amanda l-a înghiontit dureros pe Hugo în coapsă, cu tocul cel lung și ascuțit. — Următoarea oprire e la centrul de frumusețe. Îmi fac programare pentru niște ședințe postnatale de destresare înainte de Crăciun. Hugo se întreba, ținând cont de faptul că asistenta pediatră se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
venim curând. Don Isus, venim curând. Tatal din cer, venim curând. În viață, Te serfim, În moarte, Te serfim. Noi serfitorii Tăi, noi copiii Tăi, noi oile Tale. Și noi soldații Tăi, mergem Înainte, noi Armata Domnului... Roxanne l-a Înghiontit pe Dwight. — A spus cumva „Armata Domnului“? El a Încuviințat. —Noi, Armata Domnului, a repetat ea, apoi rulă cuvintele pe limbă. Noi, Armaladon. Cât de mult se Înșelaseră În privința atâtor lucruri. Oare ce altceva mai Înțeleseseră greșit? Incantația se auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tot orașul. Mai plantaseră unul în centru, la rond, dar ăsta arăta zilele, orele și minutele rămase pâna la integrarea în Uniunea Europeană, ca o bombă cu ceas. Șoferii înjurau în coloană, își foloseau mașinile ca pe niște arme, presând și înghiontindu-te. Oricând se putea urca o roată pe tine, așa, preventiv. Nu așteptai decât o scânteie, un pretext, explozia plutea în aer. Se lăsau geamurile sau se deschideau portierele, șoferii gesticulau între ei sau săreau la pietoni, participau și pasagerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poate și de curiozitate (ce scria pe biletul distrus?), ca într-o poveste oribilă, cu familii nobiliare și cumsecade, care încep în negura istoriei și se termină sub ochii tăi, într-o baltă de sânge. Pe-al treilea computer se înghionteau câțiva malaci cu mutre patibulare: un soi de milițieni aduși la zi, fără chipiu, dar cu pantofi cu găurele. Grupul forfotea lângă o dubă parcată pe faleză, în Constanța. Mașina părea scoasă din anii ’80: un Aro 144, cu ușiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cîine. Nu s-a mai obosit să-i răspundă. Cînd a sunat de ieșire și lumea s-a îmbulzit să dispară cît mai repede din spațiul unde fusese sechestrată atîta timp, Radu s-a strecurat prin mulțimea chiuitoare și tropăitoare, înghiontind și dînd cu pumnii, pînă a ajuns într-o sală de clasă a cărei fereastră dădea înspre terenul de sport. A sărit pe fereastră, fără să-i pese că sala nu se golise încă de elevii care l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
În față, mulțimea părea să se fi oprit și glasuri agitate se ridicau, ca și când ar fi avut loc o ceartă. Dante se Înălță pe vârfuri, Încercând să descopere de unde provenea zarva, și Îl recunoscu pe bargello, care Își făcea loc Înghiontind În gloată, sprijinit din spate de un mic grup de soldați, tot uitându-se În stânga și În dreapta. - Messer Durante, Îl apostrofă când Îl zări. Mi s-a spus că te voi găsi aici! - De unde atâta dorință de a mă vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trecut pe lângă unchiul tatălui miresei, acesta a încercat să-mi atragă atenția, să salute reapariția mea, dar eram prea distrat, prea preocupat de pretinsa asemănare dintre Muriel și Charlotte, ca să-i mai pot răspunde. Mă simțeam și ușor amețit. Mă înghiontea un teribil impuls, căruia însă nu i-am cedat, de a răsturna cana cu băutură pe podea. Un minut sau două mai târziu, când tocmai începusem să torn băuturile, doamna Silsburn s-a trezit că are o nouă întrebare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Ce-ai să mai faci, chiar dacă te vindeci ?!" Mă gândeam că într-o zi i s-o face milă unuia, să mă omoare și așa, pâine vedeam tot mai rar, bani nu-mi mai aruncaseră demult, care cum trecea mă înghiontea... se săturaseră să mă vadă... eram ca o piatră în drumul lor... de la o vreme nici nu mă mai uitam la apă... ce folos ?! Măcar țineam ochii închiși, să nu-i mai văd, poate că nu mă mai văd nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
era câtă frunză și iarbă omenire pe drum, ca să nu mai spun că în curte n-aveai cum să intri. Da' eu venisem să-l văd. Și mai pe jos, mai printre picioarele celor mari, mai îmbrâncit de ici-colo, mai înghiontind eu pe unul și pe altul, da' ușurel, să nu se prindă, am văzut că nu mai am loc unde să merg. Ei, oi rămâne aici și stau până pleacă și-o să-l văd atunci. Dar când m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
brusc, fericit. După un moment, Tom auzi lângă el un zgomot surd, sacadat și tremurat, și simți că banca pe care ședea începe să vibreze. Emma râdea muțește. Îl zărise pe Zet, uitându-se curios din buzunarul lui Adam. Îl înghionti pe Tom și i-l arătă. Zet își transferase privirea de la domnul Osmore la Emma, pe care-l analiza cu un aer amuzat și cu o atenție impertinentă. Tom începu și el să râdă. Își îndesă batista în gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]