KorAP: Find »[drukola/base=îngrăditură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

198 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574

folosi focul fiindcă flăcările s-ar putea întinde până la mânăstiri? Dar, la urma urmei, ce e războiul? Fiecare dintre voi e general și nici măcar atâta lucru nu înțelegeți? Cum ați putut ajunge până aici? Atâta se auzea de-afară. În îngrăditură, Nobunaga stătea pe scaunul de campanie, înconjurat de generalii săi veterani, care-și țineau cu toții capetele în piept. Nobunaga arăta exact ca un tată muștruluindu-și copiii. Chiar dacă era stăpânul lor, criticile de acest gen mergeau prea departe. Cel puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
Oda, întorcându-se după a distrus Muntele Hiei și a cucerit capitala și Settsu? S-ar părea că ne dau un stimulent în plus pentru întrecere și ne sporesc și mai mult convingerea. Toată lumea înapoi la posturi! Nobunaga dispăru în îngrăditură. De la focurile de gătit ale uriașei tabere care încercuia Muntele Hiei se înălța fum. La căderea nopții, vântul se înteți. Clopotul care se auzea de obicei din Templul Mii tăcea. Sunetul cornului reverberă peste culmea colinei și soldații răspunseră cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
motiv de nemulțumire. Dar principalul este că eu sunt cel care hotărăște totul. Spune-mi imediat planul tău. — Priviți într-acolo, stăpâne, arătă Hideyoshi spre Castelul Odani. Ceea ce face ca acest castel să fie deosebit e faptul că cele trei îngrădituri sunt mai distincte și mai independente decât la majoritatea celorlalte castele. Seniorul Hisamasa locuiește în prima îngrăditură; iar fiul său, Nagamasa, cu Doamna Oichi și copiii lor, stau în cea de-a treia. — Acolo? — Da, stăpâne. Acumn, zona pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
tău. — Priviți într-acolo, stăpâne, arătă Hideyoshi spre Castelul Odani. Ceea ce face ca acest castel să fie deosebit e faptul că cele trei îngrădituri sunt mai distincte și mai independente decât la majoritatea celorlalte castele. Seniorul Hisamasa locuiește în prima îngrăditură; iar fiul său, Nagamasa, cu Doamna Oichi și copiii lor, stau în cea de-a treia. — Acolo? — Da, stăpâne. Acumn, zona pe care o vedeți între prima și a treia îngrăditurăse numește îngrăditura Keyogoku, iar acolo locuiesc vasalii superiori, Asai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
celorlalte castele. Seniorul Hisamasa locuiește în prima îngrăditură; iar fiul său, Nagamasa, cu Doamna Oichi și copiii lor, stau în cea de-a treia. — Acolo? — Da, stăpâne. Acumn, zona pe care o vedeți între prima și a treia îngrăditurăse numește îngrăditura Keyogoku, iar acolo locuiesc vasalii superiori, Asai Genba, Mitamura Uemondayu și Onogi Tosa. Prin urmare, în scopul de a captura Castelul Odani, în loc de a lovi coada sau a izbi capul, dacă putem pune mâna mai întâi pe îngrăditura Kyogoku, vom

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
îngrăditurăse numește îngrăditura Keyogoku, iar acolo locuiesc vasalii superiori, Asai Genba, Mitamura Uemondayu și Onogi Tosa. Prin urmare, în scopul de a captura Castelul Odani, în loc de a lovi coada sau a izbi capul, dacă putem pune mâna mai întâi pe îngrăditura Kyogoku, vom tăia legătura între celelalte două. — Înțeleg. Vrei să spui că următoarea noastră mișcare e aceea de a ataca îngrăditura Kyogoku. — Nu, dacă luăm cu asalt Kyogoku, prima și a treia îngrăditură vor trimite întăriri. Oamenii noștri vor fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
a captura Castelul Odani, în loc de a lovi coada sau a izbi capul, dacă putem pune mâna mai întâi pe îngrăditura Kyogoku, vom tăia legătura între celelalte două. — Înțeleg. Vrei să spui că următoarea noastră mișcare e aceea de a ataca îngrăditura Kyogoku. — Nu, dacă luăm cu asalt Kyogoku, prima și a treia îngrăditură vor trimite întăriri. Oamenii noștri vor fi atacați din ambele flancuri și va urma o bătălie crâncenă. În acest caz vom încerca să răzbim până la capăt, sau ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
dacă putem pune mâna mai întâi pe îngrăditura Kyogoku, vom tăia legătura între celelalte două. — Înțeleg. Vrei să spui că următoarea noastră mișcare e aceea de a ataca îngrăditura Kyogoku. — Nu, dacă luăm cu asalt Kyogoku, prima și a treia îngrăditură vor trimite întăriri. Oamenii noștri vor fi atacați din ambele flancuri și va urma o bătălie crâncenă. În acest caz vom încerca să răzbim până la capăt, sau ne vom retrage? Oricum, nu putem fi siguri de soarta Doamnei Oichi, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
un anume talent și voința de a lupta. Mă rog, am încercat mult timp să mă gândesc la un plan de capturare a acestui castel, pentru a concepe cea mai bună strategie în caz că trebuia vreodată să-l atacăm. Am capturat îngrăditura Kyogoku fără a pierde un singur om. — Cum? Ce spui? Lui Nobunaga nu-i venea să-și creadă urechilor. — A doua îngrăditură, pe care o vedeți acolo. Oamenii noștri sunt deja stăpâni pe ea, repetă Hideyoshi, așa să vă spun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
a acestui castel, pentru a concepe cea mai bună strategie în caz că trebuia vreodată să-l atacăm. Am capturat îngrăditura Kyogoku fără a pierde un singur om. — Cum? Ce spui? Lui Nobunaga nu-i venea să-și creadă urechilor. — A doua îngrăditură, pe care o vedeți acolo. Oamenii noștri sunt deja stăpâni pe ea, repetă Hideyoshi, așa să vă spun că nu trebuie să vă mai faceți griji. — E adevărat? — V-aș minți eu într-un asemenea moment, stăpâne? — Dar... nu-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
E de înțeles, însă o veți putea auzi cu urechile dumneavoastră, curând, de la doi oameni pe care i-am chemat. Vreți să vă întâlniți cu ei? — Cine sunt? — Primul e un călugăr numit Miyabe Zensho. Celălalt este Onogi Tosa, comandantul îngrăditurii. Nobunaga nu reușea să-și șteargă expresia uimită de pe chip. Îl credea pe Hideyoshi, dar nu putea să nu se întrebe cum convinsese un vasal superior al clanului Asai să treacă de partea lor. Hideyoshi îi explică situația ca și cum n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
ci ar și grăbi căderea clanului și ar impune suferințe inutile populației din provincie. Nagamasa avea mai puțin de treizeci de ani, dar făcuse deja patru copii cu Doamna Oichi, care avea douăzeci și trei de ani. Ocupa a treia îngrăditură a Castelului Odani, care de fapt consta din trei castele într-unul singur. Din ravina de la miazăzi se auziră focuri de arme până seara. Detunăturile tunurilor răsunau periodic și, de fiecare dată, tavanul decorat în unghiuri drepte se zgâlțâia ca și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-i apăra soția și copiii, dar nu-și scosese armura. Ce este, Mikawa? Ieși repede din dormitor, cu respirația grea. Un atac în zori! Acesta fu primul lui gând. Dar dezastrul pe care-l raporta Mikawa era și mai rău. — Îngrăditura Kyogoku a fost cucerită de Oda în timpul nopții. — Cum! — Nu încape nici o îndoială. Se poate vedea din fort, stăpâne. — Cu neputință. Nagamasa se urcă repede în turnul de strajă, împiedicându-se de mai multe ori pe treptele întunecate. Deși Kyogoku

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
în timpul nopții. — Cum! — Nu încape nici o îndoială. Se poate vedea din fort, stăpâne. — Cu neputință. Nagamasa se urcă repede în turnul de strajă, împiedicându-se de mai multe ori pe treptele întunecate. Deși Kyogoku era departe de turnul de veghe, îngrăditura se vedea ca și cum ar fi fost chiar sub el. Acolo, fluturând în vârful castelului din depărtare, apăruseră multe steaguri, dar nici unul dintre ele nu aparținea clanului Asai. Unul dintre stindardele comandanților, fâlfâind mândru și străucitor în vânt, scotea foarte clar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-vă la el. Cu siguranță, eu n-am să vă opresc! Și, cu aceste cuvinte, ieși să verifice apărarea castelului, dar nu făcu nici o sută de pași când i se aduse la cunoștință un lucru mult mai grav decât pierderea îngrăditurii Kyogoku. — Stăpâne! Stăpâne! O veste îngrozitoare! Unul dintre ofițeri, plin de sânge, veni în fugă spre el și căzu în genunchi. — Ce s-a întâmplat, Kyutaro? În pieptul lui Nagamasa se ivi cu repeziciune presimțirea că se întâmplase ceva foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
plin de sânge, veni în fugă spre el și căzu în genunchi. — Ce s-a întâmplat, Kyutaro? În pieptul lui Nagamasa se ivi cu repeziciune presimțirea că se întâmplase ceva foarte rău. Wakui Kyutaro nu era un samurai postat în îngrăditura Kyogoku; era unul dintre servitorii tatălui său. — Onoratul dumneavoastră tată, Seniorul Hisamasa, tocmai a comis seppuku. Mi-am croit drum încoace printre inamici, ca să vă aduc acestea. Îngenuncheat, Kyutaro scoase moțul lui Hisamasa și kimonoul de mătase în care era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
a comis seppuku. Mi-am croit drum încoace printre inamici, ca să vă aduc acestea. Îngenuncheat, Kyutaro scoase moțul lui Hisamasa și kimonoul de mătase în care era învelit și le puse în mâna lui Nobunaga. — Ce! A căzut și prima îngrăditură? — Chiar înaintea zorilor, un grup de soldați a pornit pe cărarea secretă din Kyogoku până lângă poarta castelului, arborând stindardul lui Onogi și spunând că Onogi avea urgentă nevoie să-l vadă pe Seniorul Hisamasa. Presupunând că Onogi era în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
tatăl meu? — A luptat bărbătește până la sfârșit. El însuși a dat foc citadelei interioare, apoi s-a sinucis, dar inamicul a stins focul și a ocupat castelul. — Aha! Deci de-asta n-am văzut flăcări sau fum. Dacă din prima îngrăditură s-ar fi înălțat flăcări, atunci ați fi trimis întăriri sau ați fi dat foc acestui castel și v-ați fi sinucis împreună cu soția și copiii, la moartea tatălui dumneavoastră. Cred că de acest lucru s-a temut inamicul și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
împleteau cu relația dintre el și Echizen și nemulțumirea față de ambițiile și realizările lui Nobunaga. Soldații înțelegeau prea bine acest contrast. Și nu era numai atât. Deși Castelul Odani rezistase cu îndârjire până atunci, atât prima cât și a doua îngrăditură căzuseră deja. Ce șanse de victorie mai aveau, fortificați într-un castel izolat și părăsit? Astfel, sosirea trimisului de la clanul Oda era ca albastrul cerului pe care-l așteptau. Fuwa intră în castel, se duse la camera unde-l aștepta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
suferințele - fie și doar puțin - și de a i le alina. În asemenea momente, Nene o considera pe mama lui Hideyoshi o pildă de putere. Într-o dimineață, soacra ei se sculă devreme și ieși în grădina de zarzavaturi din îngrăditura de la miazănoapte, pe când roua încă mai umezea deasă iarba. — Nene, spuse ea, va mai trece un timp până să se scoale stăpânul. Hai să culegem niște vinete din grădină, cât avem vreme. Adu un coș! Bătrâna începu să culeagă vinetele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
De cum îl auzi, Nobunaga trebui să facă un efort pentru a-și păstra expresia furioasă. Mânia i se topea în piept ca gheața la soare și n-avea ce face. Cu un salut dezinvolt spre generalii prezenți, Hideyoshi intră în îngrăditură. Trecu prin dreptul generalilor adunați și îngenunche cuviincios în fața lui Nobunaga, după care îți privi seniorul. Nobunaga nu spuse nimic. Încerca din răsputeri să-și arate furia. Nu existau mulți comandanți care să poată face altceva decât să se prosterneze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
la alții, nu putură decât să se retragă. Unii îl acuzau de nesimțire chiar și confruntat cu propria-i crimă. Alții țistuiau din limbă și îl numeau egocentric. Hideyoshi nu părea să le dea nici o atenție și așteptă până când în îngrăditură rămaseră numai el și Nobunaga. După ce toți ceilalți plecară, înfățișarea lui Nobunaga se mai îmbună întrucâtva. — Deci, ce fel de propunere ai, care te-a făcut să călărești de la Harima tocmai până aici? — Am o cale de a ataca Itami

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
nu vom câștiga nimic. Nu, cred că de-asta a subliniat Hanbei importanța de a judeca momentul corect. Și presupun că momentul acela e chiar acum. Crezi că acum e momentul oportun? — Cu toată convingerea. Chiar atunci, auziră voci din afara îngrăditurii. Pe lângă glasurile generalilor și ale soldaților cu care erau obișnuiți, auzeau și o voce de femeie. Era a surorii lui Hanbei, Oyu. De cum fusese informată că fratele ei se afla într-o stare gravă, plecase din Kyoto, însoțită doar de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
lui Oyu se înmuie ca zăpada topită, cu trupul zguduit de suspine convulsive. Nu mai plânge; nu se cade. Hideyoshi își pierdu calmul, aproape neștiind ce să facă. Cu toate că nu mai era nimeni de față, slujitorii se aflau imediat lângă îngrăditură și se simțea constrâns de gândul la ceea ce puteau auzi. — Hai să mergem împreună la mormântul lui Hanbei, propuse el, începând s-o conducă pe Oyu de-a lungul cărării de munte din spatele taberei, spre culmea unei mici coline. Un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
tot teritoriul, roiuri-roiuri! Destul, Sakichi! Spre încântarea pajilor, Hideyoshi se repezi spre ei, scuturându-se din tot trupul, ca dovadă că nu numai pe ei îi mâncau păduchii. Începură să râdă și să danseze cu toții. Chiar atunci, unsoldat privi din afara îngrăditurii spre tinerii care râdeau veseli și vălătucii de fum cald. — Shojumaru e aici? — Da, aici sunt, răspunse Shojumaru. Soldatul era unul dintre servitorii tatălui său. — Dacă nu ești ocupat cu vreo sarcină, tatăl dumitale ar dori să te vadă. Shojumaru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]