73 matches
-
orașului, se agitau niște domni mărunți, cu barbișon și mustăți învolburate, îmbrăcați în frac, acoperiți cilindric de jobene fumurii, având printre dânșii pe însuși Otto von Guericke (să fi fost prin 1654?). Nu patru, ci opt perechi de iepe roaibe, înhămate complicat, cu harnașamente bătute-n diamante, se chinuiau să desprindă una de alta cele două hemisfere de Magdeburg în care sus-numitul domn crease, mândru de isprava lui, printr-o fantezie diabolică, vid! Și iată!, datorită presiunii atmosferice afective dezvoltate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
făcu o demonstrație de producție de aburi. Felix îi simți mirosul delicat, amestecat cu acela astringent al zăpezii. Otilia merse apoi, tîrșindu-și șoșonii prin nămeți, strigă uhu unei bande care trecea într-un tren de săniuțe, trase de doi cai înhămați unul după altul și se răsturnă în leșinuri simulate, când pe un troian, când pe altul. Era plină de zăpadă, din cap până-n picioare, prin păr, în urechi, în ochi. Câțiva copii se strânseră în jurul ei, apoi fugeau, și unul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
strâns-o în clanță; s-a aplecat la geamul de alături: —Bezarbarză! Numaidecât s-a auzit frământare dincolo și Bezarbarză și-a vârât creasta de păr în fereastră. —Onule, a poruncit Culi; când s-a face ziuă, să fie Murgu înhămat și sania plină de fân. Auzit-ai? — Auzit; se face întocmai! a răspuns sluga. S-a ferit de la geam și s-a dus la patul lui de lângă sobă; a plecat fruntea și a adormit iar, numaidecât. Într-adevăr, ceața începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
observație. Încă se amestecau în el otrăvurile și dezgusturile și încă nu-i venise vremea să rupă din el mânia. —Așa-i acest Culi totdeauna! oftă bătrâna. Feciorul ei ieșise, întorcând aceleași sprâncene posomorâte. Sania era trasă dinaintea ușii; calul înhămat. Vremea se arăta moale și senină. Ion Bezarbarză, sluga, umbla aprig împrejur, grămădea fânul în lada săniei, întindea bine cergile. Tropăia cu bocancii lui grei, din când în când își trecea un pumn pe sub nas, întorcea ochii vii spre stăpânu-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
doi fii ai săi, Ferdinand și Carol. Prințul Ferdinand erea moștenitorul Tronului. Nu voi face descripția întreagă a serbărilor, voi da numai o idee generală. La ora 10 iese de la palatul Cotroceni cortegiul. Regina este într-o trăsură de gală înhămată à la Daumont; e deschisă și capitonată cu catifea purpurie ce cade în falduri peste tot. Capra era un coș de flori, în locul scărilor o mare coroană. Regina era îmbrăcată într-o rochie de brocart alb, gulerul Valois cu perle
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
brocart alb, gulerul Valois cu perle de toate culorile, o trenă nesfârșită garnisită cu dantele, pe umeri o mantilă de satin alb pe margine cu zibelină, pe cap diadema de perle oferită de orașul București la căsătorie. Opt cai bogat înhămați, cu pene și egrete albe, sunt încălecați de jochei îmbrăcați în uniformele roșu și argint; de partea fiecărei portiere câte 2 lachei în livrele de mare ținută. Înainte doi picheri călări pe cai cu panașe tricolore. Prințul Leopold, în mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Giurgiu, de unde cu trenul au venit la București. Regele Carol și regina Elisabeta au așteptat pe oaspeți la Comana. De la gara Filaret la Palatul Regal, regina și arhiducesa au mers în trăsură închisă, regele și arhiducele în trăsură deschisă, amândouă înhămate à la Daumont. Au fost prânzuri, serbări și un mare bal la Teatrul Național. Revista militară hotărâtă la Băneasa nu s-a putut face din cauza ploaiei. După încetarea ploaiei, defilarea s-a făcut prin fața Palatului Regal, regele și arhiducele luând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și el și o mulțime de păsărele din ghips cu pene multicolore, agățate pe câte o o bucată de elastic. În schimbul lor nu cerea mare lucru, ci doar cârpe. Glasul lui puternic se răsfrângea din caleașca mică la care avea înhămată o iapă scheletică cu un ochi scos sau poate scurs de bătrânețe. Moș Caletcă era atracția noastră și an de an îi așteptam trecerile săptămânale prin sat alergând bucuroși împrejurul caleștii, chiuind de bucurie. Unii mai îndrăzneți se prindeau de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pe care nu-l cred după numărul și viteza palmelor care sfârâiau pe pielea goală a trupului frumos bronzat ce le-am auzit la trecerea mea țopăită, cu un crac pe un picior și cu celălalt în aer, cu T-shirt-ul înhămat doar la un umăr, pipăind în semiîntunericul verandei cu piciorul să nimeresc tenișii mei chinezești, nu vreo pereche de pantofi cu tocul în față dintre cei ai lui taică-su. Ați auzit vreodată cum sfârâie un strop de apă căzut
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
O zdrahoancă de femeie cam de cinzeci de ani, văduvă, deoarece îi murise bărbatul cu ceva ani în urma unei lovituri date de calul său nărăvaș, undeva în capul pieptului. L-au găsit oamenii mort, căzut lângă căruță și cu calul înhămat. Cum de a putut face calul o asemenea nenorocire, nu mi-am dat seama atunci și nici mai târziu. Pălădoaia prindea pește cu spor, așa cum prindeau și alte femei din sat. Intrau în apă cu rochia sau fusta, se lăsau
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de un fum gros și devorate de limbi vineții de flăcări care lingeau cerul. Vitele se zbăteau și mugeau îngrozite în obor, târgoveții viermuiau să-și scape marfa cumpărată sau rămasă nevândută, urlând între timp după soațe și copii. Cai înhămați alergau bezmetici cu chervane în flăcări, pârjolind holdele din jur. Urmau să crape într-un târziu, cu crupele arse, cu botul în spume și ochii împietriți de groază. Focul ca o materializare termică a energiei trepidante la care Bătrânul și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Piața Sfântul Gheorghe, amețit ca un bondar în căldura care începe să miroasă a foc de toamnă, trebuie să trec de pe un trotuar pe altul prin tramvaiele de epocă, unul pentru Gara de Nord, altul pentru Obor, tramvaie roșii, cu caii nervoși înhămați, tropotind steril în macadamul stricat, fiindcă n-or să plece niciodată. Sunt aici pentru bucuria copiilor. În balconul pe jumătate surpat al casei de vis-à-vis, cea cu Fierărie la parter și barul Côte d’Azur la subsol, un tip cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
tot mă descurc singură, în timp ce Teri îmi face o cafea adevărată din Germania. Mai e un singur sac de cărbuni și două-trei brațe de lemne. Îi pup pe toți, le mulțumesc și apuc vârful oiștei cu vigoare. O trag așa, înhămată ca o vietnameză mică și obidită, fără să știu prea bine de ce mă compar cu o vietnameză la ricșă, și nu cu o chinezoaică. Orbecăi pe Triumfului, mă împiedic de vreo două ori pe Eroilor, gata să-mi rup gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Cine voiește să învețe mult trebuie să învețe multe, precum cel ce vrea să mînînce mult trebuie să mînînce multe, de toate. Partea lexicală a limbelor, limbile înșile au a face mai mult cu memoria; acolo ea va și trebui înhămată. Dar, mântuind cu lecția de limbă, el trebuie să esercite altă facultate și pe cealaltă s-o lese să se odihnească. Deci matematica trebuie să fie predată astfel încît să aibă a face numai cu facultatea judecății. Dar la facultatea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mii de robi munceau la tăiatul pietrei. Unii erau pe povârniș, alții în gropile adânci săpate tot de ei. Spinările lor negre sau roșii sau galbene erau încovoiate. Mulți robi cărau în spinare bolovani rotunzi sau pietre pătrate. Alți robi, înhămați câte cincizeci sau câte o sută în șir, cu frânghii groase, trăgeau din răsputeri câte o lespede uriașă. Alții asudau frecând lespezi mari cu o bucată de cremene, cu nisip și cu apă, până când lespedea se netezea ca oglinda. Străinii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu teuci din lemn, Îmbătrânite de timp, În care apa curată tremura sub boturile sforăitoare ale cailor Însetați, ferindu-se de contactul cu mătasea-broaștei, fixată din belșug pe pereții secularelot teuci. După ce caii s-au adăpat -așa cu zăbala nescoasă, Înhămați și cu ... călătorii fixați pe locurile lor - căruța a plecat mai departe printre dealurile mai verzi sau mai galbene, mărginite pe stânga de către impunătoarea pădure domnească, stăpânită altădată de către familia Mavrocordat, și devenită „bun al Întregului popor”. Va, nu-și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
uitării, pînă cînd, cu cincisprezece zile Înainte de nuntă, ea Îl anunță, pe neașteptate, că fusese invitată de către conte Într-o nouă călătorie și că urma să plece. Cavalerul de Arriaga nu spuse nimic de data asta. Porunci să-i fie Înhămată trăsura și porni Într-un lung periplu prin Europa, ca să moară la Florența, În vara următoare, victimă a ciumei. Carmen de Ibarra - acum aproape nimeni nu o mai numea Niña Carmen - Îl așteptă să se Întoarcă vreme de un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și pe sănii și apoi pe platforme pentru a fi date jos. Și pretutindeni, În taina emoționantă a nopții și a zorilor ce se iveau, se desfășura bătălia grăbită, Încîlcită și totuși organizată a muncii. Caii vînjoși, de culoarea fierului, Înhămați cîte patru sau șase, trudeau În praful gros, albicios, al drumului, Însoțiți de zăngănitul de lanțuri și hamuri și de strigătele aspre ale Însoțitorilor. Aceștia Îi mînau spre rîul care curgea În apropiere, pe lîngă șine, pentru a-i duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
iar noaptea ori ziua, cănd ploua torențial, ninge abundent sau este ceață densă ori în alte condiții meteorologice ce reduc vizibilitatea, fără felinar aprins, instalat lateral în partea stângă a vehiculului; ... b) să doarmă în timpul mersului sau staționarii cu animalele înhămate; ... c) să circule cu mânji sau alte animale neînhămate, care însoțesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate de partea dreaptă a vehiculului; ... d) să intre cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite; ... e) să conducă vehicule cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
aduc carul cel viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de ochi lucesc; Orele-eternității la dînsul Înhămate, D-apocalipse duse, spre secoli propășesc; De angeli miriade preced și Îl urmează, Și carul naintării propasă nencetat, Din iute și mai iute, și-n calea-i Însemnează Al lumii plan simbolic, d-atunci predestinat.” Urmează cîntecul cel mai frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale șuvoiului omenesc. A plecat și a văzut tot. A sfidat nemărginirea acelei țări, spațiul de necuprins în care se împotmolesc zilele și anii. Înainta, totuși, bâjbâind în timpul acela stătător. Cu trenul, cu căruța, pe jos... A văzut tot. Cai înhămați, o întreagă herghelie, care galopau fără călăreți pe o câmpie, se opreau o clipă, apoi, speriați, își reluau cursa nebunească, fericiți și îngroziți de libertatea recâștigată. Unul dintre fugari a atras privirea tuturor. O sabie, adânc înfiptă în șa, se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
litoral”, conform tradiției Saibatin, krui și ranau. Femeile se ocupă cu realizarea de frumoase brocaturi și țesături cu broderii bogate (ibidem, p. 265). 555 Ibidem. 556 Nobilimea orășenească este apropiată de cea javareză. Sunt vestite și astăzi cursele de tauri Înhămați la care (ibidem, p. 281-282). 371 Începutul secolului al XX-lea, se instaurează și aici dominația olandeză (1906)557. Melenau populație de pe coasta vestică a insulei Borneo (circa 10.000), cultivă legume și orez, practică pescuitul și vânătoarea, culesul produselor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
prinde contur: un zeu războinic, puternic și cu un aspect impunător, Înarmat la nivel uman, cu cea mai veche dintre arme, măciuca, dar reprezentat la nivel divin ca stăpân al fulgerului; este evident că, atunci când calul a fost domesticit și Înhămat, acestui zeu i-a fost atribuită și folosirea carului de război. 4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚIITC "4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚII" În fruntea celei de-a treia funcții - producerea și folosirea bunurilor materiale de orice fel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]