1,308 matches
-
ori n-a fost să fie, fiindcă așa au vrut ei, cărămidarii istoriei din urmă? Aflăm, de curînd, despre apariția pe Internet a unor fapte și date privitoare la Ion Iliescu, confecționate și difuzate de partidul sus-numitului. Iată cum se înlănțuiesc adevăruri și neadevăruri, ducîndu-se - unele pe altele - în spinare, redate, fabricate după rețete și tehnici de sorginte marxist-leninistă, alcătuind un curriculum vitae ingenios țesut (un fel de autobiografie demnă de o cauză mai bună, justițiară). Într-o revistă bucureșteană de
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
recunoscut, el este primit într-o magnifică locuință, care nu este cu nimic mai prejos față de luxul palatului Psihiei și a bogățiilor lui. Este interesant de văzut cum o scenă de ospitalitate, din nou, pregătește o alta și cum se înlănțuie această suită de ospitalitate care cunoaște o gradare crescîndă fiindcă trecem de la o primire foarte simplă și frustă la o primire totodată rococo și magnifică, care este o culme a realizării erotice. Dar am putea adăuga, pentru a rămîne în
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
un pretext voyeurist provenit tot pe filieră filmică. Cu un caracter inițiatic, "călătoria în oglindă" a argentiniencelor Bettina Giorno și Maria Laura Belmonte din Matando Horas de Rodrigo García, în regia Cynthiei Pierce, și aparținînd Grupului Stacatto din La Plata, înlănțuie flash-urile unui ritual funest: trădarea. Secvențialitatea de sorginte postmodernă a poeziei Savianei Stănescu tînărul Radu Afrim a încercat să o convertească într-o estetică "underground" prin contribuția remarcabilă a Monicăi Ristea-Horga, eroina din Infanta R. mod de întrebuințare, Teatrul
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
ferestrei/ nu cred că trupul unui bărbat/ poate fi obscen/ nici măcar atunci cînd stă gol/ pe marginea patului/ așteptînd să se evapore/ superba erecție de dimineață/; uneori se întîmplă să nu îți aduci aminte/ cine a fost femeia care te înlănțuia/ în timpul visului/ avea un nume destul de lung/ începea și se termina cu aceeași vocală" (miercuri în mijlocul vieții). Cuvintele de ordine sînt disperarea, supraviețuirea, înfrîngerea: "și de fapt ar trebui să recunosc/ că te doare/ auzind cum urcă treptele casei/ acum
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
cronologia. Și cred că aceasta nu mai are de-a face cu o convenție, ci cu experiențele noastre timpurii legate de lectură și "ascultare, și anume cu basmul, cu acel "A fost odată.. ca niciodată". În structura poveștii faptele se înlănțuie cronologic. Dar povestirea izvorăște din memorie, or, memoria nu este deloc diacronică. Memoria face ce vrea. Ea este un punct, un acum, iar un episod aduce cu sine, concomitent, următorul episod. Și de aceea pentru mine este foarte important și
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
cugeta trez, gîndindu-se cum să evadeze în zarea zărilor: "Un vis cîrpit nu mai e un vis. Trebuia să plec. Însă unde în această Turcie absolutistă? Și fără un ban! Și singur, îngrozitor de singur de data asta!". Însă era, enormitate, înlănțuit în acest sat, fără de lucru, firește, împreună cu Musa, alături de Sara al cărui amant e prins de săteni furînd și alungat. Din micile lucrări căpătate, abia puteau mînca sărăcăcios o dată pe zi, și să-și cumpere o narghilea, pe care o
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
oamenii care construiesc în medii ostile, sînt ca boabele de mărgăritar cei care construiesc în deșert, iar cei care construiesc în deșert, pîndiți permanent de privirile pustiitoare ale celor din jur și sub amenințarea permanentă că acest pustiu îi va înlănțui într-o zi și pe ei înșiși, sînt apariții de-a dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii, altfel gata să se surpe iremediabil. Aceștia din urmă, amestec bizar de utopie, convingere, naivitate
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
nori cocorii, Sub raza lunii până în zori, S-aude cântec de prigorii, Când blânda lună se-ascunde-n nori. Eu îți trimit a mea chemare, Spre tine iubit rătăcitor. Ca tu să-mi aducu alinere, Pe aripi de vânt,purtat de dor. Înlănțuiți în vraja serii, Sub clar de lună noi vâslim. Iar dulcea clipă a plăcerii, Noi,ca doi amanți s-o pregătim. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SUB CLAR DE LUNĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V
SUB CLAR DE LUNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382672_a_384001]
-
o stea menită să aducă acea lumină care vindecă vremelnicia. Fiecare vers duce cu el lumina unei stele dar și o rază a nemuririi. Iar fiecare cuvânt este o forță care transcende barierele lumești. În sonetele lui Anatol Covali sunt înlănțuite imagini de o rară frumusețe și sensibilitate într-un decor mirific. Răsărit de soare care încleștează amintirile, nori ai tristeții pe aripi cenușii ale vremii, gânduri și aspirații care se țes în curcubeie, păduri care freamătă de doruri răsunătoare, viori
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe. Mircea conduse fata spre marginea patului, prinzând-o cu o mână pe sub genunchi și cu cealaltă de după talie, o ridică cu ușurință și
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de pe vremea când se împrumuta la Destin crezând că va putea plăti înapoi fiecare simțire a sa. 1181. Lăcomia este o formă absurdă de rugăciune prin care se dorește mai mult decât îndestulător. 1182. Invidia este libertatea de a fi înlănțuit cu propriile tale lanțuri. 1183. Răutatea este o formă de sado masochism meschin ce se vrea adeseori morală. 1184. Lingușitorul este o ființă nesigură pe sine ce vrea să se hrănească deseori cu forța celorlalți. 1185. Cât spațiu îi este
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
ageră și ușoară, sub crețurile dese ale tunicei ei spartane, scurtă în poale și larg despicată la umeri. O mișcare vie și grațioasă a grumazului a înălțat capu-i” ș.a.m.d. Și mișcările statuii nu continuă doar, ci se înlănțuie pentru a descrie o acțiune viguroasă, ritmată de tensiunea comună a mușchilor și concentrării nervoase: „brațele-i goale, unul se încovoaie în sus să scoată o săgeată din cucura de pe umeri; cellalt se razimă pe creștetul ciutei” etc. Și scriitorul
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
patimii decât o continuă căutare, o nouă luptă care nu se va sfârși niciodată? 1532. Blestemul este fiul patimii. 1533. Blestemul trece dincolo de spiritualitate într-un transcendental al urii pentru a reveni de fiecare dată cu și mai mare putere înlănțuind păcatele nimicniciei ce sălășluiesc în uitarea din noi. 1534. Patima se reazămă deseori pe blestem în lumea păcatului. 1535. Cât blestem ascunde o operă monumentală scrisă cu patimă? 1536. A existat vreodată dor, iubire și blestem fără de patimă? 1537. Moartea
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
a copleșit, De epitete s-a făcut risipă.... și de îmbrățișări ce-au curs la infinit. Nimic nu se-ntâmpla la fel, Cu trăirile din vremurile apuse. Se întreceau săgețile-n duel ce atrăgeau privirile seduse. De atunci dorințele se-nlănțuie, Iubirea, fără luptă, a câștigat, Ne i-au în brațe și pașii ce suie și dragostea ce ne-a legat. Ne ocupăm cu drag de perspectivă, Și ne gândim continuu la un drum, Trecutul gri dispare din arhivă Iar tristețea
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
din suflet, Într-o lume vinovată, Ce te știe după umblet. Cale nu-i în pustiire, Nu găsești lumină-n cer Dacă nu crezi în iubire, În eter și-n efemer, Într-o mângâiere blândă Din cel niciodată zisul Vis înlănțuit la pândă, Când destinu-și poartă visul, Toate sunt deja pierite, Stele în cer se vând pe bani, Tot crezând, mutând destine, Negociem viața în ani, Fără a mai ține seamă Că te înalți și poți să cazi, ... Citește mai mult
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
și scârbită, totodată, de ce mi se întâmpla, el, total transformat de dorință - Și cum vă ziceam , fetelor, uf, bine că nu a venit și Lucreția cu noi, ne-am tot ciondănit așa din vorbe dar în același timp m-a înlănțuit și m-a lipit de perete. Luptându-mă cu el simțeam că îmi seacă puterile și din cauza oboselii fizice și din cauza traumei pentru ceea ce se întâmpla. Dar nu am cedat nicicum și poate că aș fi reușit să scap cumva
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
celor două eleve întârziate, aducând și ele o pâine de la aceeași bătrână darnică, are darul de a însufleți jocul. Unul din elevi oferă o bucățică de pâine unui porumbel. Prilej de alte simboluri: porumbelul și apa, Noe, potopul. Totul se înlănțuie, ceva amintește de altceva, ca într-un lanț magic. Lanțul vieții, al amintirilor, al cunoașterii. O incursiune în biologie, în fizică, în toate științele, grâul, pâinea, vatra, coacerea, apa, sarea, chimia. Totul e interpretabil. Până la urmă, elevii înțeleg, la sfârșitul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Primăvara Îmbrăcată toată-n verde și amirosind a mură, A venit s-o iau în brațe, s-o sărut pe piept, pe gură, S-o înlănțuiesc în brațe și să n-o mai las să plece Chiar dacă adesea-i tristă, mohorâtă sau cam rece. Îmbrăcată-n galben-pai sau în roșul cel de sânge A venit și cu petale de cireși și pruni mă plânge Ori mă
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
fim de serviciu pe școală-mpreună. Vino să ne sărutăm sus pe scări în Mihăileanu si lasă-mi iar semne vineții pe gât! Hai să ne plimbăm de mână-n București; haide să mergem la braț pe bulevarde! Să plutim înlănțuiți în bar la Willy Donea și la Potcoava de Aur, purtați în ritm de Hey Jude! Hai să ne iubim la Constanța-n odaie și să ne-nghesuim în bungalow la Mamaia! Hai să mai dormim măcar o noapte lipiți
VINO CU MINE !-(VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ- EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378219_a_379548]
-
deschide ușa sufletului Tău, surâzându-mi? ȚIE... Curăță-mi diminețile de vise și nopțile de întuneric, amiezile mi le-nnoptează în lumini de stea și Luna plină. Ascunde-Te-n inima mea, și-acolo, cu funii de floare și ploi, înlănțuie-mi zborul prin lume și cântă-mi trist cântec-descântec, pe strune de suflet, cu note de muguri și nori. Apoi, obosiți de durerea De-a nu fi niciodat-amândoi, Adu-mi înapoi dimineață, Cu vise frumoase cu Noi. RUGA Privește-mă
...DE DRAGOSTE... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378239_a_379568]
-
te poți pierde între sunetul lui, strânge-mi mai tare îmbrâțișarea iubito, putem inventa muzici venite din cer cu trupurile noastre ce vestesc dimineața cu zgomotul dragostei lor. Ne-am învins reciproc iar trofeul îl putem ridica amândoi cu mâinile înlănțuite deasupra capetelor, mândri să fim de muzica ce am creat. Dă-mi un pupic cu gust de împăcare și vino-mi la piept să ascult cum inima îți bate de tare, cum îți tremură sânii, corpul trezit de zgomotul unui
MELODIILE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382230_a_383559]
-
și nobilă a încetat să mai fie o gîndire liberă. Dacă ai apucat să te molipsești de obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate aceste gînduri mi-au venit în minte citind cartea lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe înțelesul centaurilor. Autorul se numără printre cei care
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
eu ca Joseph. Ca dublul meu. Aparțineam, și unul și altul, rasei necredincioșilor, a curvarilor, a celor ce iubeau fără plăcere, se apropiau de femei numai pentru a-și dovedi că erau liberi, că nimeni nu va reuși să-i înlănțuie. știam de mult, fără să-mi fi mărturisit, că nimic nu poate să schimbe firea unor astfel de bărbați, până la sfârșit." (pag. 159) Dincolo de asemenea cazuri de scăderi vizibile, meritele cărții sunt - și ele - limpezi. Și nu am în minte
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
La jumătatea carierei Octavian URSULESCU Parafrazând titlul albumului, “La jumătatea vieții”, cu siguranță Ioana Sandu se află la jumătatea unei cariere prodigioase, în evidentă ascensiune, în care a înlănțuit, în vremea din urmă, câteva remarcabile albume. Personal am cunoscut-o prin recomandarea călduroasă a legendarului Alexandru Jula, care m-a invitat să fiu în studio ca... moderator al emisiunii lui de la TV Galați în care-și promova noul album
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
coloanei) de-a lungul desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub diferite aspecte de consecvențialitate, ca invarianță/stabilitate timpo-tempică prin repetitivitate periodică sau de pulsație - în șir de timpi metrici (tm) singulari sau împerecheați în formule ritmice -, ori prin succesivități înlănțuite în perioade de ciclicitate. Mins își poate concepe astfel o strategie de conservare energetică pe un parcurs-interfață de formă netedă (regulată). Chiar și presupunând că pe L-dpc ar fi înșiruite, netradițional,<footnote Condiția de fezabilitate Mins în-parcurs pretinde o foarte
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]