415 matches
-
distrat, o amenință cu zâmbetul pe buze) Dar am să-i dau o chenzină, C-a plecat fără să-mi spună. FLOAREA: Ca să vezi ce dandana!... Nu sunt eu nevastă-ta, Care-n poartă te-aștepta? (mică pauză, suspans) Și-nlemneam noapte de noapte, Până-n zori... Nu se mai poate! Ropata am mișcat puțin... Să mai beau și eu un vin; Nu făcui, Gheorghiță, bine? GHEORGHE: Cine mă ține pe mine, (o strânge-n brațe) De-s frumos și-mi merge
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444937.html [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
nu înțelegea ce se întâmplă, nu-i plăcea parfumul, florile? Apoi Delia aproape că pică pe scaunul de la birou. — Așadar voi ați fost, țipă ea! Voi doi m-ați nenorocit. Ia-ți florile, țipă ea, trântindu-le de dușumea. Ștefan înlemnise. În niciun caz nu se aștepta la una ca asta. — Pleacă, nu vreau să te mai văd, să nu vă mai văd pe niciunul dintre voi. Ștefan își reveni din șoc. O prinse de mâini: — Liniștește-te Delia! Explică, ce
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
Valea Viei, strigând speriați: - Sebastian! ... Sebastian! ... Unde ești? La un moment dat, copilul le-a răspuns de undeva de departe, în spatele lor: - Aișea, aișea sus sunt! Atunci, auzindu-l, s-au oprit din alergat și, când s-au întors, au înlemnit: copilul era în vârful grajdului, călare pe coama acoperișului de șiță. Bunicul lui a alergat atunci într-un suflet spre grajd, strigând și dând din mâini: - Stăi acolo-șa, Sebastian, nu te mișca, viu eu acuș’ să te dau jos. Până
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
altul, năprasnici, negri, cu fălcile umflate, gata să-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de fereastră, cu ochii pironiți în caierele cenușii, cu nasul strivit în geamul înghețat. Simțeam cum creaturile înfuriate stau să mă înghită și nu aveam puterea să plec sau măcar să strig. ,, De-ar fi mama lângă mine
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1480614797.html [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
piept. El arăta maiestuos, avea mai multă prestanță decât Ducele, deși acesta era mai înalt și mai solid. Chestie de atitudine. Lângă M.Joseph se aflau părinții lui, o femeie brunetă, cunoștințe, un domn în vârstă. « Papa ? Fără maman ?» Alma înlemni. Chiar dacă purta mască era imposibil să nu-și recunoască tatăl. Era firesc să fie invitat. Făcea parte din elita nobilă a regatului. Era conte, dar mai întâi de toate, om politic. Se considera norocoasă că nu i se vedea fața
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1495552532.html [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
ca un ciob de sticlă, fulgerător, un cap mic și cu cârlionți blonzi “agățaț” cu mânuțele de colțul unei lespezi crăpate și tocite de timp care se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam de parcurs, am înlemnit, mi-am zis că nu poate fi adevărat că este băiețelul meu, îl știam lângă ceilalți acasă, stătea prins, aninat de un crâmpei de stâncă colțuroasă la câțiva metri de pământ, mi-a luat piuitul, n-am mai putut nici
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
și eu fericită, are dreptate mamaia că ai gâtul cam lung, cine te-a pus să pui apă în vin?! Vezi, am continuat și mai înfierbântată, dacă Gheorghe este prost, tăticu știe ce vin ți-a adus ca să vinzi! Mamaia înlemnise cu un ștergar în mână, uimită că eram la curent cu secretul lor. Tataie, ca un condamnat își aștepta sentința. Tăticu râdea cu lacrimi. Prietenul lui a bufnit într-un râs de i-a sărit brânza din gură. Încurajată de
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Seara, ai săi, după ce-l strigaseră pe-afară, îl căutară până la urmă și-n camera lui, neîncrezători că ar putea fi aici. Curioasă parcă, luna năvălise prin fereastră, argintând patul. Se uimiră zărind pe albul perinii un ghemotoc de șoarece înlemnit de frică... Referință Bibliografică: BLESTEMUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417346872.html [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
trimis urgent la Județeana de Partid. - Unde ți-a fost capu’, tâmpito, când ai dactilografiat raportu’? Știi că ăsta va fi citit de toarășu’ Prim- Secretar? Răcnetul directorului m-a înfricoșat, mai ales când a pomenit și de primul-secretar. Am înlemnit și l-am privit năucă: acu’, o să mă dea afară, sau muncitoare pe la un depozit. Inima îmi bătea să-mi sară din piept, făcând să-mi tresalte și sânii mari, sugrumați de sutienul ăla nenorocit. În ziua aceea îmbrăcasem o
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
rând tot ce găsi pe masa frumos aranjată pentru prânz. Și, ca să fie tacâmul complet, luă oala cu mâncare de pe plită și zvârrr și cu ea lângă toate celelalte. Totul făcea un zgomot asurzitor, iar înjurăturile nu mai conteneau. Laura înlemnise, amuțise și nu reacționă în vreun fel de teamă că l-ar fi ațâțat și mai rău pe Nicolae. Ionuț stătea neclintit într-un colțișor și nu știa ce să facă, urmărea cu ochi speriați întreaga scenă și se temea
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
zicându-mi: mama și cu tata au murit în accident. Vin să te iau. Am rămas fără cuvinte, respiram întretăiat și țin minte că din mine a ieșit, timp de câteva minute, un răcnet atât de neomenesc, încât vecinii au înlemnit de groază în apartamentele lor. De fapt, ei aflaseră însă niciunul nu a îndrăznit să vină să-mi dea îngrozitoarea veste, doar așteptau să vadă cum voi primi eu vestea și abia apoi să se apropie durerii mele. Ședeam pe
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
dar ironic și zeflemitor mă ia și pe mine. Zice ... “da’ mătăluță cu ce te ocupi dom’le acolo în județ?! ....pictezi, crești pești colorați, unde îți este capul?! ... cum poți dormi noaptea când se petrec atâtea și atâtea?“ Am înlemnit. De unde o fi aflat oare călăul că mai cochetez și eu așa ca omul nevinovat cu artele. Apoi pe un ton mai omenesc ... “ia să pui dumneata osul la treabă și să nu ne mai amețesti cu rezultatele astea înbucurătoare
Toate-s vechi și nouă toate! by http://balabanesti.net/2014/01/29/toate-s-vechi-si-noua-toate/ [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
ce-i scăpase din guriță, undeva lângă umăr. Părea atât de firav! Emanuela făcu un pas spre el când, un zgomot, ca un chiot, de undeva din spate, îi atrase atenția. Se întoarse brusc să vadă de unde vine zgomotul și înlemni... Doi ochi mari negri o fixau, de pe pătuțul din partea opusă a salonului, fără sa clipească. Un zâmbet ce furase parcă toată lumina Soarelui își arunca acum razele asupra ei. Emanuelei i se înmuiau picioarele și buzele ei își pierduseră forța
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1429824873.html [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
întrebare. Fără să bați câmpii. Te avertizez că libertatea dumitale ține de sinceritatea manifestată pe tot parcursul cercetărilor... - Da, domnule... - Iar mă întrerupi? a ridicat comisarul vocea, țintuindu‑l pe cel din fața sa cu o privire cruntă care l‑a înlemnit. Pe drum ai timp să te gândești bine de tot la ce ai la activ, ca să poți declara în scris cum se explică faptul că amprentele tale există în cartoteca Poliției. E clar? - Am înțeles, să trăiți... Așa voi face
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_6_.html [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
ea. - Nepoate, te știam un cuceritor de inimi, dar chiar să-mi aduci la palat o prințesă tocmai din răsăritul Europei, chiar nu mă așteptam! - zise alteța sa surâzând cu simpatie. Când auzii că acel cavaler era chiar nepotul reginei, fata înlemni. Bănuia că-i de rang înalt, dar nici chiar așa! Cei pe care-i cunoscuse la Moscova și Viena erau într-adevăr urmașii țarului și al împăratului, dar aici avea ocazia să stea față în față cu regina. În zilele
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424937763.html [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
uscase. Nu mai avea salivă în gură și avea senzația că se sufocă. Bătrâna făcuse un pas înainte cu piciorul drept, îndoindu-și în același timp piciorul stâng. - Încalecă și ține-te cu mâinile de coama mea! Tudorel a rămas înlemnit pentru moment. Nu mai punea la îndoială că vocea care l-a îndemnat era a Bătrânei. Asemenea unui robot ori somnambul, s-a apropiat de ea, a prins coama cu o mână și cu cealaltă s-a sprijinit de spinarea
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
o scorbură. Ce făcea acolo pisoiul? Se pitula una cu pământul, privind atent în sus. Deodată, când păsărica trebuia să zboare afară din cuib, el făcu un salt în sus și prinse în gură păsărica! Ionuț, în prima clipă, parcă înlemnise, neștiind ce să facă. Dar Motocel, cu pasărea în gură, fugi tacticos spre casă, să se laude bunicii cu isprava lui. Nu-i făcu nimic rău păsării, doar o ținea strâns în gură, iar păsărea se zbătea. Bunica, văzându-l
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1488736501.html [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
Să tot stai în starea aceasta mii de ani! Cred acum pururi, cu conștiința iluminată, aceasta este menirea omului. (gâtuit) Așa va deveni omul, devenind nemuritor prin creație și luciditate. (rugându-se ) Doamnee, lasă-mi mintea trează în starea aceasta. Înlemnește-mă așa pe vecie ... ( ca și cum Dumnezeu l-ar fi ascultat rămâne împietrit în poziția aceasta, privind în depărtare cu ochii deschiși. Valurile mării se aud tot mai tare lovindu-se de stânci. Țipetele pescărușilor răsună limpezi, sfâșietoare, din ce în ce mai tare, ca și cum
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Iar zgomotul făcut? Ce să fie? Toate îi stârniseră curiozitatea încetinindu-i reacția. Scurgându-se clipele necesare luării unei hotărâri, Anyu apucă harponul, căci uitase în sat pușca nouă, făcându-se zid între ursoaică și Uki, ieșit din adăpost și înlemnit alături de sanie. Cu ochii când la mamă, când la copil, ursoaica nu se hotăra. Pe cine s-atace întâi? Prada mică ar fi fost ușor de apucat. Cea mare ațintea către ea un ascuțiș ce părea primejdios. Începu să se
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
secrete am vorbit în acea cameră în acea zi... Era foarte supărat că nu mai avea bani pt editură,vroia să vândă din obiecte,și i-am promis că am să îl ajut PUR ȘI SIMPLU,FĂRĂ VREUN INTERES... A înlemnit la propriu,când a auzit în ce 'mocirla' m-a lăsat mămică,si a zis'DECI ASTA MICĂ DE NOI ,CREDEAM CĂ E NEBUNĂ A AVUT MEREU DREPTATE.... ȘARLATANCA ASTA BĂTRÂNĂ O ÎRA.... DOAMNE FEREȘTE COPILĂ, NU AM CREZUT ASTA
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
gândi deloc. Era încă amețită și vedea destul de difuz, deși erau toate luminile aprinse în casă și în curte. Mergea împleticindu-se spre poarta uriașă la care simțea că nu mai are putere să ajungă. La câțiva pași de ea înlemni de frică, auzind vocea lui Relu. - Stai să-ți iei geanta, proasto! Ia-ți și pachetul, că nu am nevoie de el, mai zise el, aruncând cele două obiecte până aproape de ea. Să nu te pună dracu’ să scoți o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1428941716.html [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
distrat, o amenință cu zâmbetul pe buze) Dar am să-i dau o chenzină, C-a plecat fără să-mi spună. FLOAREA: Ca să vezi ce dandana!... Nu sunt eu nevastă-ta, Care-n poartă te-aștepta? (mică pauză, suspans) Și-nlemneam noapte de noapte, Până-n zori... Nu se mai poate! Ropata am mișcat puțin... Să mai beau și eu un vin; Nu făcui, Gheorghiță, bine? GHEORGHE: Cine mă ține pe mine, (o strânge-n brațe) De-s frumos și-mi merge
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
mama lui Vidu, amintindu-i de față cu toți că el nu primise decât povețe, rar vorbe dojenitoare și doar fusese și un copil rău, și un flăcău zurbagiu, căruia doar milităria îi strunise pornirile abia la vârsta însurătorii... Bunicul înlemnise cu genunchii îndoiți neterminând înălțarea definitivă; din poziția asta se prăbușise, ca secerat, pe scaun. Își văzuse de masă fără o vorbă. De atunci, ne spusese bunica Geta, nu-i mai căutase nicicând pricină lui fiu-său, nici înainte de hirotonisire
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
iar: Poc!, inima i-a tresărit groaznic de tulburată. A sărit de pe pat și așa, desculț, s-a repezit spre masă și-a pus mâna pe cuțit. Nu era omul care să se teamă, cu una cu două, dar atunci înlemnise de nu putea nici să clipeasă. Ușa se zguduia continuu, iar lui, sudori reci i se prelingeau pe șira spinării. Simțea cum i se zburlește părul, fir cu fir. Și-ar fi făcut semnul crucii, măcar pe cerul gurii, dar
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
său și înjură încet. Se târâ în patru labe, mușcându-și buzele de nemulțumire. Făcea prea mult zgomot, dar era bine că avea un firicel de lumină, chiar dacă se întrerupea destul de des. Mătură spațiul din fața lui la câțiva pași și înlemni de groază când dădu cu ochii de arătarea imensă. Icni cu disperare și se năpusti înapoi, fără a se mai ridica în picioare. -- Te-ai transformat în câine? -- Nea Fane, jur că mi-a căzut inima în nădragi de spaimă
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]