7,678 matches
-
literar. Jurnalul începe în septembrie 1987 și este organizat în mari capitole care poartă fiecare cîte un titlu. în corpul jurnalulului sînt inserate două texte de mici dimensiuni, scrise în februarie 2002, care explică două momente cheie: confiscarea agendei cu însemnări personale în 18 iulie 1988 la aeroportul Otopeni, întîmplare care duce la o primă sancțiune profesională și scandalul din ianuarie 1989 în jurul manifestului gîndit de Petre Mihai Băcanu care o marginalizează definitiv într-un post de corector. Toate celelalte capitole
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
promisă: dacă ar fi ajuns la Paris, cum ar fi privit Sebastian o întîlnire cu fostul prieten, acum un exilat aproape pauper? Că Sebastian murise în preziua plecării lui în Franța, Eliade aflase de la fratele acestuia, cum scrie într-o însemnare (inedită, notată de mine la Biblioteca Regestein a Universității din Chicago) care datează din 20 ianuarie 1946: "L-am văzut pe Dr. Poldy Hechter, fratele lui Mihai, la Sceaux. Aflu o serie de amănunte despre viața pe care a dus
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
pare că începuse, bietul băiat, să aibă noroc: un impresar american îl invitase să scrie scenarii pentru filme, iar altul îi angajase drepturile de autor pentru piesele lui la Praga și la Budapesta (unde, de altfel, s-au și jucat)." Însemnarea se încheie cu o referire la jurnalul lui Sebastian (profetică, dar și ironică în ceea ce-l privește pe Eliade însuși și felul cum urma să fie portretizat în timp în acel jurnal): "Sunt sigur că opera lui cea mai importantă
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
spus. "S-a crezut și despre ea că a murit, dar e exact în cazul meu". Îmi aduc aminte că simțeam o fericire atît de nefirească încît încet, încet, ca într-o beție, am leșinat". Acest pasaj trebuie pus în legătură cu însemnarea care figurează în versiunea publicată a "Jurnalului" (pentru prima oară în franceză, în traducerea lui Luc Badesco, "Fragments d'un journal", Paris, Gallimard, 1973) sub data de 11 octombrie 1946: Nu mă voi consola niciodată că nu l-am revăzut
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
subțire, liniat. Scris cu creionul. Scriere ștearsă azi, nedatată, dar, după caligrafia cuminte, școlărească, trădând un cu totul alt om, tânăr, care a încetat de mult să mai fie, pare aparținând anilor șaizeci... Ce mă izbește și-acum este aplicarea însemnărilor, îneverșunarea lor teoretică, într-o epocă în care astfel de note, de idei... erau parcă ale unei alte planete, încă nedescoperită... Ce e sigur, e că stilul meu - considerat de critică a fi un exemplu de subțirime și de armonie
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
Mare, iar, pe de altă parte, să-l folosească pe împăratul roman împotriva dușmanilor de moarte ai abasizilor, omaiazii din Damasc, ce ocupaseră Spania și întemeiaseră califatul de Cordoba. Fantezia orientului romantic (stimulată de poveștile din 1001 de nopți, de însemnări de călătorii, cercetări de istorie și arheologie, în sfârșit de războaiele napoleoniene, de relații diplomatice), dublată de "dorul de altceva", de "răul de țara în care trăiești" cuprinde întreaga Europă în secolul al XIX-lea. Nu avantajele economice erau importante
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
de lucru, dar Ina are o fire refractară și nu vrea să se supună cerințelor și canoanelor lui Marcian. Și, totuși, bombănind, ea se supune, fără să vrea. Dar ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenția din aceste răzlețe însemnări este faptul că Hortensia Papadat-Bengescu se oprește la poezia eminesciană "Melancolie" și, imaginând o scenă în care Ina se chinuie să afle versului eminescian corespondentul muzical cât mai adecvat, scriitoarea exprimă nu numai cazna actului creator, dar analizează într-un
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
acordată contextelor. O dată în plus, ni se demonstrează că, la ora actuală, arta și etica nu sînt incompatibile, ci, vrînd-nevrînd, complementare. Ultima secțiune a cărții (Jurnal la Praga - mai 1999), completează perspectiva estetică din paginile anterioare, cu o serie de însemnări și reflecții care trădează talentul de prozator al autorului. În clipa de față, cînd în Basarabia situația politică este din ce în ce mai instabilă, nu putem citi aceste rînduri, fără înfiorare: "...Încerc să-mi prelungesc încă un pic senzația de apartenență la o
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
bună, din care nu știu dacă vom ajunge să facem parte altfel decît individual, după mintea și norocul fiecăruia, dar nu reușesc să-mi alung neliniștea drumului ce mă așteaptă (...) De aceea nu văd cum aș putea să-mi închei însemnările la Praga formulînd un enunț oarecare, mai degrabă acest murmur, ca o întrebare suspendată: ce va fi cu noi, ce-o să se întîmple?..." Vitalie Ciobanu - Valsul pe eșafod, Editura Cartier, Chișinău, 2001, 284 de pagini, preț neprecizat.
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume. Însemnări dintr-o călătorie în America (1927), prefațată de Radu A. Rosetti, care precede cu zece ani Instantanee braziliene, cît și textul conferinței Pledoarii pentru criminalii în literatură (1938).
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
fac deja parte. Pe de o parte, Austria, "națiunea culturală", iar, pe de altă parte, Danemarca "națiunea pragmatică". Tabloul fiecăreia din aceste țări (de fapt al "sufletului" lor) este alcătuit atent, după un principiu poliedric, din fragmente de jurnal, din însemnări răzlețe dar esențiale, din adnotări și glosări pe marginea unei lecturi sau doar a unei sugestii. Stilul devine analitic, asociativ, uneori liric, autoarea nerefuzându-și subiectivismul, derutele sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Cornelia Ștefănescu Cinci volume 1), al șaselea și ultimul în pregătire, fiecare împărțit între însemnările zilnice ale lui E. Lovinescu, pe ani, și o antologie critică, desfășurată în jurul acestui text sau, mai bine zis, determinată de el, se constituie în monumentala ediție "Sburătorul". Agende literare. Caracterizarea implică dimensiunea, fără doar și poate, dar cu atât
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
păstrat cu farmecul întîlnirilor la "Buturugă" sau al plimbărilor cu dispute literare pe alei, loc pînă și al împăcărilor dintre Lovinescu și Arghezi, pe o bancă după ce, descoperindu-se, copiii au început să se joace, după cum stă în firea lucrurilor. Însemnările lui E. Lovinescu, luminoase, indiferente ori profund întunecate, sînt ca și tablourile a căror frumusețe proprie nu vine de la frumusețea modelului, ci de la ideea conținută în felul cum este exprimat modelul. Importantă este ideea comunicării ce străbate aceste texte. După ce
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
1923 și 12 iunie 1943. Timp scurs între data care marchează începutul înregistrării în scris, a activității cenaclului "Sburătorul", în casa lui Lovinescu, indiferent de amplasare, în urma mutărilor, și ziua premergătoare sfîrșitului scriitorului, sub semnul acelorași preocupări și probleme ale însemnărilor, pe care ne-am obișnuit să ni le apropiem. Cuprinse doar de abia stăpînită melancolie. Pentru cîtă uluitoare prevedere și cîtă viață rezidă în unele, reproduc reacția la apariția pentru prima oară în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
convigerea că explicitul nu poate da imponderabilității de conținut și de stil o materialitate. Aș putea pune ca motto comentariului critic adagiul: enigmele nu sunt făcute să fie dezlegate. Sensul e însă restrîns la acest gen de scrieri. La încheierea însemnărilor de lectură reiese, sper, că romanul Povestea Marelui Brigand e o apariție editorială de excepție. Mă simt îndemnat după avalanșa de elogii (pe deplin meritate!) să adaug și o rezervă. Din primele rînduri, am situat cartea în continuarea demersului lui
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
atitudine în raport cu dramatismul său obiectiv. Astfel ne putem explica tentația descinderii în materia fierbinte a istoriei imediate, conotate cu o acidă deriziune: "Am dat să scriu, mai demult, pe cînd nu lîncezise încă/ mărețul Răsărit de soare, un fel de Însemnări/ pentru glorioasele partide,/ o poveste cu guelfi și ghibelini, cu indiferenți, radicali,/ bolșevici și führeri ai Sumerului,/ cu prealuminați duci din Akkad.// Se vorbea acolo și de surparea spiritului în real/ (partidul te-nvață cum să lupți pentru,/ partidul te
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
și care va trebui smuls din rădăcină.// Iar că repovestesc poemul, o fac numai și numai de dragul/ moto-ului, o fascinantă perlă dintr-un șirag militant: Ținea pe masă, lîngă blid,/ Cartea Marelui Partid,/ cu mențiunea sursei, desigur.// În finalul Însemnărilor se mai spunea că Veneția-i putredă,/ că se scufundă, secundă de secundă, că-i iremediabil pierdută/ și că fabuloasa omidă roșie a fost strivită/ de niște omizi albe sau albastre,/ dacă-mi amintesc bine.// Am dat să scriu/ și
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
în sala Studio a Teatrului Național, complet refăcută și modernizată. Se juca o adaptare cam forțată după Căsătorie cu de-a sila de Molière, debutul regizorului Cezar Ghioca (absolvent la clasa prof. Tudor Mărăscu) pe o scenă profesionistă. Scopul acestor însemnări subiective nu este analiza spectacolului, o farsă tratată prea studențește și actualizată nu foarte inspirat (dar cu orice chip). L-am urmărit cu admirație însă pe Petru Ciubotaru. Am privit cum intră în structura lui Sganarel, dincolo de oră, de timp
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu) și continuată cu regularitate de metronom de Teodor Vârgolici, în calitate de editor, după cum urmează: 1996, vol. II Proză scurtă (La țărmul mării, Răboji pe bradul verde, Toamne de odinioară, Caligraful Terțiu); 1997, vol. III Însemnări de călătorie (Scrisori către Simforoza, În Pământul Făgăduinței, În Grădina Sf. Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ira et studio, în care analizează impactul în diferite epoci al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx și Engels, autorul se va explica chiar mai bine, cât privește metoda: "...caut să aprofundez tocmai raportarea textului la contexte." O dată cu studiul dedicat însemnărilor din subterană, Ianoși va trece întrucâtva într-altă arie de preocupări - deși, prin ton și prin coloritul biografic (îndeosebi de tinerețe) al lui Dostoievski, nu părăsește întru totul registrul discursului anterior. Va avansa pe un teren din ce în ce mai neutru ideologic, mult
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
post meridian recitesc și corectez. Fiindcă-s condamnat să posed o caligrafie atât de nenorocită și ilizibilă, încât, de vreau să știu, neapărat, ce-am notat în vreo fișă, sunt nevoit să apelez la o prietenă farmacistă. Care-mi traduce însemnările, de multe ori, în grame sau miligrame, de cianură sau stricnină. Așa că toate cărțile mi le-am scris direct la mașina de scris. La una din cele patru "Erici" pe care le păstrez în birou. Din care, cea mai bătrână
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Constantin Țoiu Caietul de școală cu coperți negre de vinilin, 13 martie 1959, zi fatidica... Ce-o fi fost atunci? Însemnările nu se referă la nimic important. Remarc, acum, în martie 2002, că ele nu au vreo trimitere, eventual politică, nici macar aluziva, - procedeul clasic al lașilor - dată fiind epoca. Probabil însă că teamă mă silea să recurg la acest fel de
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
scris, prin fax sau e-mail, câteva întrebări pentru a publica răspunsurile dvs. în presa românească. Ați fi de acord? - Desigur, nu văd nici un inconvenient, dar întrebările mi le puteți pune chiar acum, și astfel, câștigăm timp. - Vă mulțumesc. Am câteva însemnări. În Orgia perpetuă ați scris că nu toate experiențele îl stimulează pe un scriitor, ci numai acelea din care se hrănește și care îi întrețin vocația. Citați atunci cuvintele lui Flaubert, cu referire la mizeria umană. Spuneați că "atunci când ai
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Cioculescu și Perpessicius. S-a tot spus că profilul uman destul de incert a scriitorului se înscrie perfect în spiritul propriei opere. Și totuși, Ion Iovan reușește să articuleze satisfăcător măcar momentele cheie din existența autorului Crailor... punând cap la cap însemnările personale lacunare ale scriitorului, scurte extrase din mărturiile contemporanilor (Cezar Petrescu, G. Călinescu, Cella Delavrancea), din studiile și eseurile comentatorilor literari și chiar elemente de ficțiune, fie din Craii..., fie din romanul lui Mircea Nedelciu Zodia Scafandrului unde moșia Sion
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
lui Traian Chelariu (1906-1966) întregește seria și, natural, se distinge prin cîteva trăsături specifice. N. Manolescu îl socotește un "jurnal tipic maiorescian", ceea ce e adevărat pe latura sa de consemnări cotidiene, detaliate, precise, cu o alură adesea "neliterară". Dar spre deosebire de Însemnările zilnice ale mentorului Junimii, care catagrafiază o biografie, cele oferite de scriitorul și cărturarul bucovinean transcriu un destin. Destinul dramatic al unui creator pe care epoca avută în vedere (1956-1960) l-a distorsionat din pricinile istorice știute, oglindind într-însul
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]