7,662 matches
-
care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Cartea Românească, 1973, p. 23, 143). Mai trec 28 de ani și îndrăznește să publice poezia, cu explicația preluată de la Smântânescu, preagrăbitul Ion Dodu Bălan (vezi: Octavian Goga, Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale, Ediție, note, variante și comentarii de Ion Dodu Bălan, București, Univers Enciclopedic, 2001, p. 620, 1210-1211). Să observăm că, în afară de faptul că este o poezie „de” Goga, Sărbătoare este și „descoperită” după ce fusese publicată de două ori (în revistă
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea mi-a dat flori albastre pe care le voi ține în toată viața mea”. Cartea cu pricina a fost cerută de Mozes Gaster și Eminescu a șters însemnarea intimă, trecând peste ea cu penița muiată în cerneală, apăsând violent, satrăpungând aproape hârtia. Poetul încerca în acestă vreme, prin alegorii și prin detalii ce-o portretiza maiestos pe zeci de file de caiete, să-i arate Veronicăi cât de
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
cu credință, admirație.Am încercat să reconstitui„întâlnirile” mele cu N.Steinhardt din Jurnalul pe care l-am scris, adesea cu pauze lungi, în ultimii ani de viață ai „Sihastrului de la Rohia”. Din păcate, n-am reușit să dau de însemnări mai vechi de august 1986.” De asemenea, în volum mai există un text intitulat: N. Steinhardt și generația '80 (Anchetă literară), concretizat în cinci întrebări cu răspunsurile aferente, date de Nicolae Băciuț, despre monah. Urmează și o Addenda la ediția
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
fiecare scrib sau în capul planului înclinat al fiecărei mese se afla un pupitru pe care sta codicele de copiat (...) Și unii aveau cerneluri de aur sau de alte culori. Alții, în schimb, stăteau doar și citeau cărți și treceau însemnări pe caietele sau tăblițele lor personale.” Așadar, descoperă pretutindeni un elogiu al scrisului și al lecturii, o aventură personală, liberă, în care fiecare își alege să fie scrib, anticar, caligraf, cărturar, simplu cititor, miniaturist sau toate acestea deodată, dar să
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
duce spre Nigeria, unde rămâne doar un an, ca expert în amenajări de drumuri și dezvoltarea de resurse pastorale și ape minerale. Îl fascinează locurile și oamenii, cu specificitatea lor, absolut în toate regiunile africane în care a lucrat. În însemnările sale despre Africa, el spune că aici a găsit ceva din liniștea sufletului, între oamenii aceștia obidiți, dar încă răbdători, cu grumazul în juguri grele, împăcați oarecum cu soarta... Revine în Maroc în perioada 1974-1976, unde parcă viața nu era
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
măreție a vieții. Iar viitorul nu mă îngrijorează pentruca am un loc în providența Să minunată, iar cu ajutorul puterii Sale este ușor să trec prin marile bătălii ale vietii răspândind pretutindeni o mireasma de viață spre viața. La sfârșitul acestor însemnări mă văd obligat să dau câteva explicații, în primul rând nimeni nu trebuie să rămână într-un loc unde este victima a violenței verbale sau fizice. Niciodată însă ură și răzbunarea nu vor aduce rezolvarea problemelor de violență, întotdeauna trebuie
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_din_noaptea_vietii_eugen_oniscu_1349426651.html [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
mă tulbură privirea lui Sonneschein, ridicată întâmplător din listele de pe masă. Tresărise și întârziase, luminată ca de o recunoștere, privindu-mă. Încercai grăbit să găsesc în trecut, ca într-un vraf de imagini, justificarea privirii care se ridica, după fiecare însemnare asupra celor ce se perindau, învăluindu-mă fără ascunziș. Mă asemuia cuiva apropiat, hotîrâi în timp ce ea, fără a mă pierde din ochi, șoptea ceva doctoriței argintii,... poate povestea reîntâlnirii... sau a asemănării... În adânc se mișca o undă ca un
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
nevoie de un om valoros, care să aibă și un preț cât mai mare!” Interesant mod de a gândi, nu? Pragmatici prin excelență, evreii sunt inteligenți și agili dar au și un șarm aparte, umorul lor fiind renumit. Răsfoindu-i însemnările, am citit în caietul lui nea Mitică o sumedenie de maxime și cugetări cu și despre evrei; am reținut un banc ce reflectă faptul că nici atunci când sunt la necaz, spiritul de glumă nu-i părăsește: un evreu a simțit
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
de la Dumnezeu care lăcrimează atunci când ocolești drumul drept, atunci când te abați din calea luminii neasfințite (4) Începutul domniei este sub bune auspicii, căci întreaga țară îl strigă spre a fi condusă într-o primăvară dorită și chemată prin rugăciuni. Din însemnările vremii aflăm: „boierii, cu mitropolitul Teodosie și patriarhul ecumenic Dionisie al IV-lea, Muselinul, se strânseră la sfat să aleagă, să desemneze un Domn după moartea lui Șerban Cantacuzino”. Și curg cuvintele cele mari și de suflet întăritoare și împăciuitoare
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
între interiorul și exteriorul nostru. uite astăzi aș vrea să dau drumul tuturor porumbeilor albi din podul casei să poposească pe umerii oamenilor apoi am chef să deschid hrisoavele străbunilor mei să citesc despre cum își duceau ei existența apoi însemnările bunicii când a rămas văduvă atât de tânără cu patru copii zilele și nopțile fără odihnă când frământa griji și se gândea cum să se mai descurce apoi a fost rândul tatei când s-a făcut mai mare să fie
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_pauza_de_iubi_vasilica_ilie_1387213477.html [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
pădurile Vienei, Teatru cel Mare, Operă, Cabareturile pariziene, pictorii timpului, depravarea dulce a orașului Soare. Așa se face că Eminescu îi face mai multe vizite pe strada Cometei, mai ales iarnă, devenind ,,un companion de crailic”, jucând rolul lui Donjuan. Însemnările lui despre femeie ne duc cu gândul la intimități ce nu se pot povești. ,,Luna, dulce-ai fost în acea plăcută, Sfântă noapte, cănd suspina Cleopatra...Ești tu cuminte, Cleopatra? Ești o mizerabilă cocheta, Cleopatra! Tu m-ai ucis moralicește
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_cleopatra_leca_p_ion_ionescu_bucovu_1382856176.html [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
înainta alăturat referatul medicului curant al acestui penitenciar cu privire la starea sănătății a deținutului criminal de război Vulcănescu Mircea din acest penitenciar". Referatul lipsește din dosar, în schimb pe contrapagina unei note din 20 iunie 1947 am descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exoftalmie, tahicardie - puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat". Nimic oficial decât aceste însemnări pe un
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exoftalmie, tahicardie - puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat". Nimic oficial decât aceste însemnări pe un colț de pagină. Deținutul Mircea Vulcănescu, aflat în arest preventiv de un an, va trebui să-și poarte crucea pînă la sfârșit. Cu tot cu boala necruțătoare. Ce ne spun mai departe documentele din dosarul de penitenciar Mircea Vulcănescu aflat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
de cultură ca Iancu Văcărescu și Iordache Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818, la Sf.Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (20) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului 20.ÎNSEMNĂRILE UNUI ADOLESCENT ÎNFUMURAT(III) 29.x.74.Viața este o continuă căutare.O luptă neobosită pentru a găsi forma și formula ideală de om: în înțelesul cel mai general și cel mai profund posibil. În lumea aceasta dolodora de enigme
DEŞERTUL DE CATIFEA (20) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_20_costel_zagan_1365877260.html [Corola-blog/BlogPost/345878_a_347207]
-
rămân doar un produs al societății în care trăiam, deși îmi doream să-i ajut, prin propriile-mi eforturi, pe cei din jurul meu. Călătorisem deja foarte mult, mă aflam în acea perioadă în Guatemala-am început să scriu o serie de însemnări privind atitudinea pe care ar trebui să o aibă un medic revoluționar. Am făcut deci o analiză pentru a vedea de ce anume ar avea nevoie un viitor medic revoluționar. În acea clipă am realizat însă esențialul: pentru ca cineva să devină
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497525870.html [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
și când s-a întors acasă și-a făcut propria-i fabrică. Era un om înstărit, dar cam dur, încheie Iosif Sinu, scurta relatare despre familia sa. Stând de vorbă cu Dumitru Sinu, am răsfoit împreună zeci de pagini cu însemnări despre sat și despre sebeșeni. A scris de toți și de toate câte și-a amintit. Mă întrebam, când a avut timp să scrie maldărele de hârtii și de caiete legate frumos, pe categorii, pentru că știu că a muncit din
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
sau acțiuni dorite, gândite și executate. Nimic altceva decât ceea ce consider eu că trebuie consemnat. Pentru cine, oare?! Pentru mine. Pentru mine și pentru acele persoane pe care eu le doresc și care au motive întemeiate să aibă acces la însemnările mele, să mă cunoască, să știe cine am fost și de ce am făcut una sau alta în viața mea. Oare este important să cunoască toate acestea? Încă nu cunosc, deși aș dori să știu, cândva... Timpul va decide. Eu nu
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1480793968.html [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
copilăriei și ai adolescenței, dar și după aceea. Aveam nevoie de brațele și de mângâierea palmelor lui, de ochii lui, de vorbele lui. Aveam nevoie să-l strig tare: TATĂ! Doar atât pentru azi... Poate că nu vor avea continuitate însemnările mele. Este firesc să se întâmple așa într-un jurnal. Nu este o lucrare literară. Sunt gândurile mele. Totuși, cel care dorește, dintre acele puține persoane care îl vor citi, mă va înțelege... Sper! * Mergeam la școală și puțini, foarte
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1480793968.html [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
celebritatea. Umorul fin l-a consacrat în genul comic. În 1984 își exprima ,dorința de a face din fiecare rol încredințat un fapt artistic și de viață”. Rolurile sale comice sunt dublate de cele dramatice, cu tonalitate gravă - Popriscin din ,,Însemnările unui nebun” de N.V. Gogol (regia Brandy Barasch, 1975), jucat aproape 17-18 ani pe scena Naționalului ieșean, Chirică din ,,Omul cu mârțoaga”de George Ciprian (regia Dan Stoica, 1985) - ,,personajele fără noroc”, de un lirism dramatic; ele au reprezentat o
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
mărturisește artistul. Despre această altă latură a forței actorului comico-tragic vorbea acad. Const. Ciopraga în articolul ,,Un profil de actor” (publicat în revista „Cronica” din 20 aprilie), după revederea, la 20 de ani de la debut, a rolului nebunului Popriscin din „Însemnările unui nebun” de Gogol: ,,O „experiență temerară”, singur, într-un spectacol de două ore. Arta lui Dionisie Vitcu „excelează în reverberații și nuanțări. Masca lui, mereu gravă, privirea, întreg corpul în continuă agitație, rostirea sugrumată sau explozivă (...) în teatru se
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
și cu mîinile. Tăcerea vorbește și ea. De vreo zece ani, Dionisie Vitcu a intrat lent în acest personaj de excepție; l-a studiat, l-a tras în esențe, l-a aprofundat. Împins prea departe, comicul frizează tragicul, făcînd din «Însemnările unui nebun» rolul de rezistență al carierei sale artistice. Da. Mă uimise și pe mine în rolul acesta fantastic. Era, cu adevărat, rolul vieții lui.” Actorul însuși recunoaște șansa uriașă a unui asemenea mare rol: ,,Hamletul meu a fost Poprișcin
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]