113 matches
-
ce au fost sfâșiate În bucăți În doar câteva minute și care continuau să se lovească de catarg și să șuiere În bătaia vântului. Nici măcar catargul nu scăpă dezlănțuirii stihiilor, ci căzu peste bord cu un zgomot asurzitor, În timp ce valurile Înspumate invadau puntea vasului nostru. Noaptea era extrem de Întunecoasă, luminată doar din timp În timp de scânteierile fulgerelor care străbăteau cerul Însoțite de bubuiturile tunetelor; grindina și ploaia cădeau În neștire, astfel Încât natura Însăși părea că pusese la cale o conspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
partenerii asistă la spectacolul imensității Mării Mediterane, care se întinde cât vezi cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor de soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își va aminti de ele în De rerum natura - ale navelor prost călăfătuite sparte de valuri și transformate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
stăteai pe banca aceea pe jumătate îngropată în nisip, nu puteai remarca forța vântului. Îndărătul dunei, la adăpost, prima strălucire a dimineții dădea deja impresia unei zile frumoase, cu soare, caldă, de trândăvie. Atunci când te ridicai, puteai simți vântul care înspumase marea și care ciuruia obrazul cu minuscule înțepături de nisip. De altfel, chiar și așezat, zăream pe creasta dunei vârtejuri care se înălțau pentru o clipă și cădeau iar cu un foșnet sec, izbind tufele de ierburi lungi și încâlcite
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu o spinare vălurită și ghimpoasă. A mai apărut ceva ce putea fi o labă sau o aripă imensă de pește. Nu puteam vedea întreaga creatură, ci o porțiune a trupului, sau poate că o coadă lungă care tulbura apele înspumate în jurul părții de jos a ceea ce se ridicase acum din mare la o înălțime (ce părea) de șapte sau chiar zece metri. Și pe urmă, creatura s-a încolăcit, așa încât gâtul lung s-a rotit în două cercuri, făcând ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în preajma stâncilor, de un azuriu licăritor ceva mai departe, ondulându-se și fulgerând lumini, de parcă talgere mari argintii pluteau la suprafața ei. Orizontul se trasa ca o dungă de aur. Mormane de valuri pântecoase dar foarte netede înaintau spre mine, înspumându-se în tăcere când se izbeau de stânci; în mișcarea lor grațioasă, dar de o regularitate și un automatism ca de mașină, exista parcă o mută amenințare. Am așteptat nerăbdător ca junele Titus să-și isprăvească înotul. Nu era nimerit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că mâinile încercau, inconștient, să-l protejeze. Trupul mi se răsucea dureros, încercând în van să-și echilibreze poziția. Am văzut, în întunecimea difuză a nopții de vară, valurile smântânoase învârtejindu-se chiar sub mine și spiralarea nebună a crestelor înspumate în spațiul îngrădit. Pe urmă m-am pomenit în apă, și răceala de gheață mi-a produs un nou șoc; am început instinctiv să-mi agit membrele în mișcări de înot, încercând să mă înalț deasupra apei; dar trupul îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ploaie; ne oprim la niște izvoare de ape minerale plăcute la gust, în felul Narzanului. Aceste izvoare le găsim într-o poiană mai largă. Piscurile ninse sunt aproape. De pretutindeni, aici, ca și în tot lungul drumului, năboiesc torente înspumate; sunt mai curând cascade, sar din treaptă în treaptă. Pe alocuri cascade adevărate, cu pânze de apă căzând în perdele de la mari înălțimi. La fiecare cotitură a drumului aveam priveliștea pâraielor viforoase, ce se eliberează spre văi din ghețarele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu, P-un cal dalbu-i de-asudatu. De asudat și de-nspumatu, Și împodobit cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a striga. Murgu afară râncheza, El
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Street, lumina farurilor străpungând ceața, iar după ce a trecut de aparatul de filmat a început să urce pe aleea de granit spre casa tatălui meu, agilă dar fără grabă, mișcările ei reci și imprevizibile. Puteam auzi valurile Pacificului lovindu-se înspumate de țărm și de altundeva se auzea lătratul unui cățeluș. Aparatul de filmat urcă atent spre un mare panou de geam, surprinzându-l pe tata într-un fotoliu, înconjurat de oglinzi și mobila bine lustruită. Se auzea și muzica din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la vedere, așa, stai să-ți pun garoul, hai că nu e strâns, așa, seringa e virgină, uită-te, să nu zici... - Am auzit că vin acele gata infectate, din fabricație. - Cum ți-o fi norocul! Sângele lui Bobo intra înspumat în seringă, iar Zogru se simțea lovit în creștetul capului. Era o senzație venită, firește, prin sugestionare, dar neplăcută. - Ce faci, aștepți aici, ori cobor eu peste juma’ de oră? - Coboară tu. Vreau să analizezi și lichidul din rană. - Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
văzut și s‑a oferit să mă bărbierească. Am recunoscut că mi‑ar prinde bine un ras. Mi‑am Întins spuma pe față și a folosit o lamă Schick sau Gilette. Puține surori se pricep să radă un bărbat. Îți Înspumează fața fără să‑ți moaie mai Întâi barba, cum făceau bărbierii de pe vremuri, folosind prosoape fierbinți. Dacă n‑ai fost bine Înmuiat și săpunit, lama râcâitoare Îți smulge perii și fața te ustură. I‑am comunicat surorii că o aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Se duc la vale în puhoaie negre prăvălindu-se din munți. Cetăți și Sate, Înalte turnuri și Castele se înecară în potopul negru; grămezi peste grămezi Plutesc leșurile Oamenilor și-ale Jivinelor, mînate-ncoace și încolo pe valurile cele De sînge înspumat sub cerul fără încetare negru, pînă ce toți Tiranii Tainei sînt răpuși și pe Pămînt nici unul nu rămîne. 80 Și cînd întreaga Tiranie fost-a spulberata de pe fața Pămîntului, În jurul chipului cel de balaur al lui Urizen, și-n jurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Fiicele Rinului, chiar dacă-și spun Fiicele Peleșului. Peleșul este un râu care curge din înaltul Carpaților pentru a se vărsa în Prahova, afluent al Ialomiței, care ajunge în Dunăre. Acest Peleș bun, care se agită cu vioiciunea tinereții și înspumându-se de plăcere, devine un prieten. Zânele îi sunt nașe, fiind niște ființe binevoitoare care îmblânzesc șuvoaiele, pictează florile și împodobesc lumea: ele dau carminul mușcatelor, trasat în interiorul unor mici linii mai închise la culoare; roșul fragilor vine de la buzele
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cam toate-ncep să se încurce... Dar Dumnezeu îngăduie și-i place Chiar Lui cu tine-n rouă să se joace, Uimind fluturi și alte dobitoace... Iubita, marți, vrea floare de salcîm... Iubita, marți, vrea floare de salcîm... S-au înspumat copacii, prin ganguri tai din plin, Să poți ajunge-n stradă, miresmele năuce. Femeile trec leneș și parcă mai rămîn; Oh, coapsele și sînii de-abia îi mai pot duce Și-o mînă ridicată a lene e un chin; Bat
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
blînd de-un înger; el din pene-și Alege-un moale scut de întristare Că se-ofilesc și mor fără să spună Decît mireasma grea stinsă-n culori. Le pierdem și culegem alte flori Cu fluturi ce-n petale le înspumă În undele unui vînt cald și umed Și șoptitor de dulci cuvinte-n suflet... Mi-e sufletul închis într-un cristal... Mi-e sufletul închis într-un cristal. Dacă privești prin el vezi curcubeie, Izvoare verzi din care nimfe vin
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
viață... Să poți să furi din frumusețea lumii... Să poți să furi din frumusețea lumii Fără să-ți pese de pedeapsa grea Ce ți se dă, deși n-ai merita, C-ai prins în palme florile minunii Salcîmilor ce-au înspumat abia... Și să te-apleci adînc lîngă castanii Îmbogățiți și dînșii cu miresme, Uitîndu-ți și greșelile și anii; Singurătatea-n care tot mai lesne Viața ți-o duci să-ți pară, grea și clară, Un dar neprețuit, o rugăciune Ce
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
În rest, totul e lumină albă și rece de toamnă. Cafea multă, tranchilizante cu pumnul. Fetița la grădiniță. Tamara Nikolaevna la spital. Părinții luptînd cu praful de pe covoare și de pe cărți. Eu, în haină de antilopă neagră, cu tîmplele albe, înspumate de furia gîndurilor, cu inel subțire de om de-a pururi căsătorit, scriind, scriind, scriind scrisori către dumneavoastră. "Risipa" asta îmi dă senzația (falsă) de bogăție! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 20-IX-980
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
t feel so i tried to touch hallelujah * văd în zori un vârf de munte acolo o revăd pe Aila ea cântă cu tony și muzica ei mă îmbrățișează ca o răbufnire de val pe malul mediteranei mii de săgeți înspumate glasul Ailei s-a ridicat deasupra ei și din vârful acela de munte se prăbușește ca o acvilă regală nu pot să privesc zborul dar zborul Ailei mi se lipește de privire cu el o să călătoresc mereu până când zborul se
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
întins și după mișcările ei l-ai lăsat să fluture, desenând orbitorul tipar într-o tablă de carne, într-o tablă de piatră. De pe umerii ei pânza s-a rărit, de pe brațele și trupul ei a curs ca o apă înspumată peste urmele-i lăsate-n țărână. Doamne, n-o mai pot bănui pe care cărare s-a îndepărtat! Fire cu fire se-aleg din apă, pânză subțire, foșnitoare în adierea vântului, ia forma ei, înălțată din roua de pe iarbă și
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
o greutate, o treci din- tr-o mîna în alta. De notat că "abstracțiunea" e mai curînd expresia unui sincretism cosmic, a unei complexități sugerate alegoric ("Ating cu gura abstracțiunile/ semințe cu miezul revărsat peste coaja/ că valurile mării valuri/ verticale înspumînd văzduhul" - Respirația subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se-ndoaie// Știe ce ne-așteaptă mîine/ Blestemați totuși să fim/ Văruiți de așteptare/ înspumați în căni de vin// Dar înscriși în cartea vieții/ într-un colț abia de rest./ Nu vă temeți! Au drumeții/ De la drum ce și-au ales!" (Nu vă temeți). Alteori se înfățișează ca sarcasm întunecat: Pune explozibilul am țipat eu
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
în trup, s-ar fi produs o zguduitură, ceva care o eliberase - și statuile stăteau nemișcate pe balustradele grădinilor. Când nisipul a început să ardă ca jăraticul și aerul a devenit fierbinte și umed, iar apa și-a mânat benzile înspumate înspre uscat, când umbra umbrelelor se retrase într-un rotund care abia de mai prididea să te apere de soare, W. și Herr Saner s-au ridicat să-și ia aperitivul. Se așezară la umbra unui pin lângă Onkel Ralph
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Visul că zboară. O roată imensă, ca o margine de sită, În care alerga un cal. Roata avea o elice suspendată fără nici o motivație tehnică. Și calul galopa deasupra unei mări plumburii, plimbând În chinuită zbatere mașina infernală, calul galopa Înspumându-se și forța lui ținea mașina zburătoare cu un deget deasupra mării plumburii, pe care pluteau scânduri și lăzi și portocale. Și un fel de acrobat cu pelerină roșie umbla de colo-colo, plutind și el peste ape, și aduna portocalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
încleșta din măsele iar sprâncenele i se zburleau. Sub căciula care albea posomorât, jumătate din obrazul celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm drumul la unul ! răcnea el. Puternice, apele bubuiră, acoperind din nou gemetele stihiei. La vale, pe argea, se înspumau creste de val. Cu clipiri surde, revărsarea gârlei aducea, în izbituri, o negură. - Vin copacii... urlă un glas. Privirile se încordau asupra umbrei ce se apropia greoi. Repeziți de vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă. Fețele jăruite
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oraș cu cumnatul dumitale. Dacă dumneata ești bolnav și nu suferi lumea, nu trebuie s-o silești și pe ea să se călugărească. Titi se învineți la față și, reeditând furia subită a lui Simion, bătu cu pumnul în masă, înspumat la gură, și țipă ca un descreierat: - Să nu mă insultați, măgarilor, că vă spun la mama! Toți îl priviră în liniște ca pe un pacient în criză și lui Titi i se păru că Ana lasă buza-n jos
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]