515 matches
-
se spărgeau ușor de mal, cu zgomot surd, ca un geamăt. Nisipul era rece și umed, neprimitor. În fiecare clipă, lumina zilei creștea. Acum deslușeam totul. Vântul se trezise și el și începuse a se zbengui, stârnind panică printre crestele înspumate. Deodată cerul se coborî la orizont, apoi o văpaie trandafirie se răspândi în tot văzduhul. Cu ochii dilatați de uimire, ama văzut arcul luminos al soarelui înălțându-se la orizont. Discul roșu începea să crească ireal deasupra mării. Atunci, primele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mare: țărmul tristei mări; călimara cu guri întunecate; marea cea nesfârșită; valuri înspumate; nisip fin și argintiu; oglinda sufletului; oglinda diafană a cerului senin; marea se continuă până la granițele pescărușilor, până la pupila mov a soarelui și palmele orizontului; ascult glasul înspumat și adânc al ghiocurilor aruncate pe mal; orizont al spațiului ondulat; marea cu valuri luminate de lună; marea simbolul nemărginirii; Despre munte: măreția munților; umbra răcoroasă a munților; patria munților; ținuturile doinelor și legendelor; piscuri semețe; munte cu creștet de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
la fapte rele. Îți place să rămâi în această lume pură, deoarece te simți înger într-un rai pământesc. Anca Romila, clasa a VII-a C O călătorie imaginară pe Dunăre E vară. Stau pe mal îngândurată și privesc valurile înspumate ale Dunării. Apele șușotesc, lovindu-se de mal, atingând uneori vârfurile îndoite ale sălciilor plângătoare. În depărtare, se vede o barcă din care doi bătrâni pescari aruncă sistematic undițele. Pe un nufăr galben, orăcăie o broască. În apă, berzele și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să-l lungesc destul de mult, încât să atrag atenția cuplului de bătrâni de pe bucata de plajă de lângă a noastră și s-o fac pe Clio, care stătea acum până la brâu în apă și cu brațele ridicate în echilibru deasupra valurilor înspumate, să încremenească îngrozită preț de o fracțiune de secundă, înainte să-și caute o cale de săpare înapoi în mare. Întotdeauna am fost mai priceput la chestiile pe termen lung. Clio! am strigat, mult prea tare. Cuplul de bătrâni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Fidorous își duse farfuria și berea înapoi la scaunul de pescar. L-am privit cum mănâncă încet și cumpătat, mișcând ochii agale de la pescărușii din zare care plonjau în dâra de hârtii la firul de pescuit care trepida dincolo de apa înspumată, răscolită de motoarele noastre. — Nu mi-am dat seama că mi-e așa foame. Trecuseră ore întregi de când nici unul dintre noi nu mai spusese nimic și simțeam nevoia să vorbesc. Doctorul încuviință vag, uitându-se țintă la mare. Soarele era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu ridicând sulița și nefiind în stare să văd, decât cenușiul din apa albă, strigând ceva. Jeturi, cortine de apă lovindu-mă pe mine și puntea, ceva agitând marea calmă, înspumând-o, și eu strigând trage-o sus, trage, trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea pe care o avea cămașa sa preferată din acea perioadă. Dacă ai fi deschis ochii doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
goliciune, iar slipul, lunecat peste coapse, îl simt în jurul gleznelor ca o cătușe de mătase...“ (Flori de lavandă) Autoarea pozează în romantică și are grijă să aducă în fiecare schiță nopți înstelate, adieri de vânt înmiresmate și valuri ale mării înspumate. Ea crede, de asemenea, că veșmintele îndrăgostiților trebuie să fie neapărat foșnitoare, mâinile - fremătătoare și săruturile - arzătoare. Această aglomerare de frumusețe convențională transformă proza ei într-un kitsch. Termenul de comparație care ne vine imediat în minte este desenul cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Și astfel am Înțeles eu că Partidul, al cărui nume Îmi mai zumzăia uneori pe la urechi, era ceva tare de tot, de la oraș, care avea puterea de a dărîma mori, ca noi să nu ne mai muiem pîinea În ulei Înspumat, și cutezanța de a-i trage trei șuturi În cur lui Vilmoș pentru că țiganul nu fugise odată cu noi și mai fluierase de vreo cîteva ori. Iar Vilmoș unde să se ducă? S-a retras și el peste rît, pe cărarea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
îndrăzneala mult prea mare... a servului serenisimului crai... Ajunge-ajunge, Moțoace! că te repeți în van... Oricum, primim de astă dată ruga ta de iertăciune... Și nu te mai smiorcăi ca o muiere! Fii oștean, omule! Fii bărbat! * * * Curierii, pe cai înspumați, au adus vești năucitoare în tabăra de la Târgu cel Frumos. Corpul de armată rămas în ariergardă la Cotnari, ca element de siguranță pentru grosul trupelor crăiești, a fost nimicit până la ultimul om, până la ultimul cal, până la ultimul tun de către luptătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
al relației noastre strânse, și priveam cerul admirativ. Seninul bleu, pe care însă identificai dificil unde se găsea soarele, acoperit de o cupolă din nori groși, fumurii, recreați altfel la fiecare bătaie a vântului. Cele două straturi își mișcau marginile înspumate ca marea sălbatică în mijlocul furtunii, deplasându-se ca o masă unită și compactă înspre partea cerului rămasă pierdută și pală. Era marșul nupțial al câtorva lucruri lipsite de viață, însă respirând iubire prin fiecare combinare dramatica a nuanțelor. Înaltul cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Revăd în minte o listă-ntreagă, destinații cu mult mai agreabile, mă antrenez gonind imaginar, ca pe o gamă, de parcă repetiția asta, întocmai cum ai sufla din foale în jăratic, ar face să scapere mohorâta, jilava mea viață, eternă aversă-nspumată, i-ar dărui o flăcăruie, destul să mă învigoreze, să-mi reverse căldură, până la pârjolire, ca să pot deveni astfel ceea ce dintotdeauna mi-am dorit să fiu. Cu gândul la omizi, la crisalide, mă certam aprig cu potopul de sus, din
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
vaietul lung, acel amestec de sunete, care alcătuiesc țîpuritura frenetică, și dansul pe toc, pe vârf, pe talpă și iar pe toc, la dreapta, la stânga, din nou pieptiș, o azvârlire a fustelor albe, încrețite, ciocnindu-se între ele în serii înspumate. Apoi răsucirea adevărată, vârtejul amețitor, și iarăși încetinirea bruscă, pendularea într-o parte și cealaltă parte, frânând ritmul, încurcând legănările, zvârlite în sens contrar, fustele domolin-du-se, căzând peste genunchii goi, o clipă, două. Pentru ca vârtejul să reînceapă mai viguros, într-
Mireasa răpită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6216_a_7541]
-
neîntinat care le pudra cu minuscule cristale, până la genunchi, opincile îndesate și nădragii de țundră. Zăpada se surpa scrâșnind sub picioarele bătrânului Maftei. Și, pe unde treceau, rămânea în urma lor un șleau adânc, cu luciri albe de oțel pe suprafața înspumată a zăpezii imaculate. În câmpia de la Poieni, bătrânul se opri brusc și arătă cu mânerul securii în sus, spre celălalt capăt al pădurii de brazi. Șapte lupi înaintau acolo în șir, încet, grei, în aceeași direcție cu oamenii, înspre Humpleu
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
și fără grabă cerul, se uită dincotro vine primejdia și unde se isprăvește veșnicia ei. La ceas oprit..., stabilește anotimpul. Cât se poate de oportun. Pune apoi șaua pe bidiviul îndopat cu cărbuni încinși, încalecă voinicește și, după ce aruncă un înspumat rămas-bun înspre capotul nevestei înflorate, pornește la același mereu război de apărare. În felul ei de viață, artistic, orice înfruntare a românului se dovedește năprasnică. Din cauză că el nu lasă nimic de la el. Este neîndurător. Nu are nici mamă, nici tată
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
culme a pregătirii ei intelectuale. Această nouă Kalina avea același chip, dar altă minte, altă forță și alte planuri de viitor, care în întunericul noului său spirit nu trezeau nici un fel de regret, nici o remușcare. Își cufundă mâinile în apa înspumată a mării și, simțindu-se deja un alt om, își imagină că se îndreaptă spre masa aceea uriașă de apă, întunecată și fără sfârșit, că pășește pe fundul ei cu un cer învrăjbit deasupra. Scoase un strigăt sălbatic, un Ahhh
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
de sud a Angliei alunecă în apă, o parte dispare atunci când acel lucru va pica în apă. Țările de la mare sunt în pericol să fie înghițite de apă, valurile vor fi mai mari ca un turn, iar apa va fi înspumata, ca și cum ar fierbe. Insule dispar. Dacă acele cutii ajung în apă totul va fi înghițit. Ce e chestia asta, nu știu. Cand va veni exact, nu știu. În timpul războiului vine un întuneric mare. Totul va deveni întuneric, la o zi
Al Treilea Război Mondial va începe peste noapte. Vezi cine a spus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64373_a_65698]
-
decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie altfel decât în "freamătul furtunii", în "plânsetele delfinilor" și al "prietenilor de suspin", leșul fiind apoi slobozit "în valuri înspumate". Căci, în ciuda martiriului la care îi condamnă pe marinari, marea este, pentru acest om al mării, un abis luminat, ca să folosesc o formulă a celuilalt Nicolae Balotă. Și mă bucur să întâlnesc în versurile omonimului meu, unul ce trimite spre
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
cu lampa aprinsă, în semn de așteptare, cu cămașa de stambă roșie suflecată deasupra mijlocului ei, o duceam bunișor cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei frumoși de vită înjunghiată, cu care mă urmărea neliniștită, când apoi, sătul de carnea ei, treceam să mă culc în patul meu din camera vecină" (p. 58). Există și scene
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
inși și inse de același profil moral și politic cu al lui Ponta și-al Dacianei Sârbu. Adică niște fripturiști care s-au îndreptat spre "partidul mare", unde profiturile sunt aproape sigure și unde calitățile personale se dizolvă pe valurile înspumate ale formațiunii politice identificate cu structurile administrative ale statului. Când ești foarte tânăr și ai impulsuri de genul celor presupuse de social-democrație (adică, un excedent de compasiune și o irepresibilă dorință de a face bine aproapelui), fie devii novice într-
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
Înnourat, vântul bătea tare dinspre est și marea era foarte agitată. Colegii l-au văzut cum Își pune Jurnalul sub manta, Își Îndeasă șapca pe cap și intră În marea dezlănțuită, tot mai departe, tot mai adânc, neclintit printre valurile Înspumate ale mării până a dispărut Între talazuri... Nimănui nu i-a venit să-și creadă ochilor, scena În cauză era parcă ireală făcând parte dintr-un film horror. Căpitanul nu a mai fost văzut niciodată, nici viu și nici mort
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Și totuși ca ogarii amușină zarea sînii fetelor lăutarului dezgoliți în tufișuri. dintr-un salcîm o frunză de aur lent se desprinde, punînd în grădina cît palma temelia morții lui viitoare. iar eu beau la fereastră laptele dulce-nspumat al serii de vară tîrzie și lumea îmi pare o femeie înarmată pînă în dinți cu armele frumuseții sale. confruntarea poezia nu e măgarul care cacă aur. poezia e o locomotivă. cum stau sub pămînt în zilele cu soț sau
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
și goi Petreceau în proaspăta rușine Fără judecățile de-apoi. Și-și făceau din carnea lor altare Pentru-ngenunchiat în rugăciuni Moi, șoptite-n suflet, fiecare Blînd îngăduindu-se-n minciuni. Le țipau în jur flori mari și crețe Năpădite de-nspumate strechi. Ca un înger galben de tristețe Am trecut pe lîngă ziduri vechi...
Cîntec trist by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10821_a_12146]
-
primească aplauzele binevenite. Indiferenți la discursul ei, cei mai mulți oameni continuau să se ghiftuiască și să-și umple sarsanalele, gândindu-se numai la ziua următoare. Mărit pe măsură ce trecea timpul, urletul intens, prelung și lugubru reveni. Îl urmă un val alb și înspumat, ieșit vijelios din lacul de acumulare, amenințând să măture totul în cale. Participanții la sărbătoare intrată în panică, urlară, țipară, împletindu-și glasurile cu schelălăielile și lătrăturile câinilor, până când un individ, cu un ochi ce bătea până departe, anunță: - Ne-
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
în picioare. Totul se termina-n țină Și la locul său dintâi Și nimic din cei pe lume Nu-și gasete căpătai. Iată ca-n aceeași mare Se-ntorc râurile toate Totuși marea nu se umple De-a lor valuri înspumate. Totul este frământare Ochii nu se-opresc privind Și urechea n-oboseste-n Golul lumii auzind. Ce a fost va mai fi Ce-i făcut se va mai face Nu-i nimica nou sub soare De la inceput încoace. De-i vre-un
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP. I – NESTATORNICIA LUCRURILOR PAMANTESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385268_a_386597]