294 matches
-
de trei'sferturi), a participat cu echipa de rugbi la Jocurile Olimpice de vară din 1924 desfășurate la Paris - olimpiadă la care echipa României a obținut medalia de bronz, prima medalie cucerită de România la o olimpiadă. Născut fiu de țăran înstărit în Ardeal (Hurez-Făgăraș), trece la 14 ani, împreună cu fratele său Ion (17 ani), munții în Regat după ce dă foc steagului unguresc de la școală. Face liceul Ghe. Sava și ajunge colonel în armata română, în perioada celui de-al Doilea Război
Gheorghe Benția () [Corola-website/Science/308080_a_309409]
-
arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, era vară cu Maria Henrietta. Contesa Maria Henrietta Chotek (în slovacă Mária Henrieta Choteková) se născuse la 24 noiembrie 1863. Maria Henrietta era o persoană singuratică. Ea nu s-a măritat niciodată și cu toate că era înstărită și făcea parte din înalta aritstocrație, ea nu a dorit niciodată să se ducă la curtea imperială, deși vara ei era soția principelui moștenitor al Austro-Ungariei. Maria Henrietta se simțea bine în special la reședința ei din Dolná Krupá unde
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
fost întunecată de greutăți, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat în comuna Vicovu de Jos, unde și-a petrecut copilăria. „Părinții mei au fost înstăriți acolo, la Cernăuți, au avut prăvălie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a mărturisit mai târziu. Din dragoste pentru satul copilăriei, i-a împrumutat ulterior numele, alegându-și numele de scenă Sofia Vicoveanca. Din copilărie, constrânsă de
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
numele de Volf Evnovici Jabotinski. Odessa făcea parte din zona din imperiu permisă de regimul țarist pentru domicilierea permanentă a evreilor. Mama sa, Hava născută Zak (Eva Markovna Zak,(1834 - 1926)) strănepoată a Maghidului din Dubna, provenea dintr-o familie înstărită din Berdicev. Tatăl, Evno (Yona) sau Evgheni Grigorievici Jabotinski, originar din localitatea ucraineană Nikopol, era funcționar al Societății Ruse de navigație și comerț, însărcinat cu cumpărarea și desfacerea grâului. Primul fiu al familiei, Miron, a murit de copil, iar sora
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Charles de La Fontaine, maestru de vânătoare și pădurar al ducatului de Château-Thierry, iar mama sa a fost Françoise Pidoux. Familia sa făcea parte din pătura superioară a clasei de mijloc provinciale; chiar dacă nu făcea parte din nobilime, tatăl său era înstărit. Jean, cel mai mare copil, a fost educat la colegiul din orașul Reims. În luna mai 1641 a intrat la "Oratoriu", iar în luna octombrie a aceluiași an la Seminarul din Saint-Magloire. Dar, după o perioadă relativ scurtă, mai exact
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Archibald Vivian Hill, asupra schimbului de substanță din țesutul muscular, motiv pentru care ambilor savanți li s-a decernat, în 1922, Premiul Nobel pentru Medicină. s-a născut în aprilie 1884 la Hanovra, în casa comerciantului Felix Meyerhof, o familie înstărită de evrei care, la scurt timp după nașterea sa, s-a mutat la Berlin. Otto a studiat la "Gimnaziul Wilhelm". La vârsta de 16 ani s-a îmbolnăvit de o boală renală care l-a imobilizat în pat pentru mult
Otto Fritz Meyerhof () [Corola-website/Science/313256_a_314585]
-
prin grația Domnului meu, ca să mă încerce dacă eu sunt mulțumitor sau sunt nemulțumitor. Însă acela care este mulțumitor este mulțumitor pentru sine însuși, cît despre acela care este nemulțumitor, Domnul meu Își este Deajuns pentru Sine și El este Înstărit [și] Mărinimos [Ghaniy, Karim]. (Qu’ran, traducerea sensurilor, Surah Al-Naml, ayat 39-40 - 27:39-40) În concepția musulmană Djinnii posedă corpuri (‘Agiasam), descrise că aburi sau f um, fiind în mod normal suprasensibili, dar putîndu-se arăta oamenilor sub diferite forme, ba
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
târziu ca Sabil Abu Nabut (1816) - se refac zidurile cetății, se amenajează târguri, se ridică o poartă la intrarea din est, se deschid consulate străine. Și evreii încep să revină în localitate, iar în 1820 Seňor Yeshayahu Ajimen, un evreu înstărit din Istanbul, rabin și bancher, , redeschide în Yaffa un han pentru pelerini, o sinagogă și o școală religioasă evreiască - beyt midrash ("Dar al Yahud") . Pe la 1838 se stabilesc aici evrei veniți din Maroc care, neputând în acea vreme să ajungă
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
noiembrie 1889 comuna Cupca, județul Storojineț - d. 23 ianuarie 1939, Cernăuți) a fost un avocat, gazetar și publicist român din Bucovina. s-a născut la 24 noiembrie 1889 în familia lui Gheorghe și a Samfirei Plăvan, o famile de țărani înstăriți din Ducatul Bucovinei. A urmat școala primară în satul natal și cursul secundar la Liceul nr. 3 de stat din Cernăuți, în anul 1910 susținând bacalaureatul. În anul 1914 a trecut granița în România și a intrat slujbaș la Căile Ferate Române
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
Scipio și la distrugerea Cartaginei în anul 146 î.H. Relatările sale despre echipamentul militar roman s-au bazat, probabil, pe propriile observații. În timpul lui Polybius, armata romană era o miliție temporară, iar în "census" erau înregistrați cetățenii suficient de înstăriți pentru a putea fi recrutați. Soldații nu erau obligați să lupte mai mult de 16 campanii, timp de peste 16 ani. Senatul decidea numărul oștenilor de mobilizat și unde anume să fie trimiși. Armatele erau conduse de "magistrați" aleși pentru un
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt îmbatrânite, de altfel ca și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Caselor, născut în 1926, S-a decis locul de biserică sub Dealul Citerii pentru ca și credincioșii de aici, aparținători parohiei Lătureni și care dispuneau de goroni batrâni pentru grinzi, să fie mai aproape de biserică. Contribuțiile au fost diferite, cei mai înstăriți subscriind cu mai mult. Astfel, mărturisește Eugen Pantea în monografia bisericii, Codrea Simion (Cureșu), socul său, a dat pentru biserica banii de pe o pereche de boi. Tot banii de pe o pereche de boi i-a dat si Ioan Codrea (Codrescu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
(n. 8 iunie 1829, Southampton - d. 13 august 1896, Londra) a fost un pictor englez aparținând cercului prerafaeliților. s-a născut la 8 iunie 1829 la Southampton. Provine dintr-o familie înstărită din Jersey. Talentul său în domeniul desenului și al picturii se manifestă foarte timpuriu și, în anul 1840, tânărul, în vârstă de 11 ani, este admis la "Royal Academy of Arts" din Londra, pe care a absolvă în anul 1847
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]
-
al Organizației de Tineret, membru al Biroului Politic Național (BPN), secretar executiv și responsabil pentru relațiile cu presa, vicepreședinte și prim vicepreședinte al partidului, ultima funcție ocupând-o între 2008 și 2011. Adriean Videanu provine dintr-o familie de agricultori înstăriți din zona orașului Videle, Teleorman. Are doi frați: Marian, născut în 1958, șofer de transporturi internaționale și Fănel, născut în 1968, absolvent de ASE și doctor în economie. În 1981, absolvă Liceul de Matematică - Fizică nr. 4 de la Măgurele, lângă
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
care va avea nevoie la lucrarea intitulată "Relicvariul Sfintei Ursula". Depunerea solemnă a moaștelor ei are loc în 1489. Hans Memling moare cinci ani mai târziu; este înmormântat la 11 august 1494 în cimitirul bisericii "Saint-Gilles" din Bruges. Membrii familiilor înstărite din Bruges aveau tendința de a-și eterniza chipul, comandându-și portretele la marii pictori ai vremii. Memling nu numai că pictează foarte multe portrete (s-au păstrat cca 36 de lucrări), dar o face în mod magistral, deschizând drumul
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
Steinberger, 1 mai 1928, Brașov - 1 iulie 2016, București), a fost un scriitor și eseist de origine evreiască din România, profesor de filosofie și estetică, teoretician, monograf, traducător și specialist în filosofia și literatura rusă. Provine dintr-o familie evreiască înstărită din Brașov, în care se vorbea maghiară și germană, bunicul său fiind un burghez de proveniență austro-ungară. Între anii 1940 și 1944, după intrarea în vigoare a legislației antisemite, a fost dat afară din școlile de stat din cauza originii sale
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
Scipio și la distrugerea Cartaginei în anul 146 î.H. Relatările sale despre echipamentul militar roman s-au bazat, probabil, pe propriile observații. În timpul lui Polybius, armata romană era o miliție temporară, iar în "census" erau înregistrați cetățenii suficient de înstăriți pentru a putea fi recrutați. Soldații nu erau obligați să lupte mai mult de 16 campanii, timp de peste 16 ani. Senatul decidea numărul oștenilor de mobilizat și unde anume să fie trimiși. Armatele erau conduse de "magistrați" aleși pentru un
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
saloanelor în diferite reședințe princiare. În anul 1508, Cranach face o călătorie în Olanda unde descoperă bogăția picturii flamande. Activitatea sa creatoare nu se limitează numai la lucrările pe care le execută pentru principii-electori saxoni, primește și comenzi din partea familiilor înstărite din Wittenberg sau chia din principate îndepărtate. Atistul este nevoit să-și deschidă un atelier și să primească ucenici. Datorită acestora va reuși să facă față solicitărilor tot mai numeroase, dobândind renumele de pictor rapid - ""pictor celerrimus"". În anul 1512
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
percepția familiei Liechtenstein că împăratul austro-ungar detronat încă mai deținea o moștenire abstractă asupra Sfântului Imperiu Roman. În 1929, a venit pe tron principele Franz I de 75 de ani. Franz tocmai se căsătorise cu Elisabeth von Gutmann, o femeie înstărită din Viena. Deși Liechtenstein nu avea înregistrat vreun partid nazist, în cadrul Partidului Uniunea Națională a apărut o mișcare cu simpatii naziste. Naziștii locali din Liechtenstein au identificat-o pe Elisabeth ca „problema lor evreiască”. În martie 1938, imediat după anexarea
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
încercare de a obține de la Ministerul Școalelor o bursă pentru frecventarea cursurilor gimnaziului din Botoșani, Mihai Eminescu pornește din nou pe drumul Cernăuților, în luna martie 1864. Avea 14 ani. I-a asigurat tatăl, căminarul, subsidiile, I-au dăruit rude înstărite din Botoșani cu bani trebuitori? Biografii comentează cu vădită prudență, în absența documentelor. Temeinicul memorialist Teodor Stefanelli ("Amintiri despre Eminescu, București 1914") vorbește despre revenirea neașteptată a nestatornicului școlar în capitala Bucovinei, o dată cu primele spectacole ale trupei teatrale conduse de
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
de germani.Din Comună Voivodeasa,au plecat 476 de familii cu 1954 de suflete.După 137 de ani de convețuire pașnică și prosperă cu românii,propagandă nazistă i-a dezrădăcinat pe etnicii germani părăsindu-și gospodăriile chibzuit construite și bine înstăriți luîndu-și cu ei cca.550 Kg din avut,plecînd în necunoscut într-o aventură complet necunoscută..Comună Voivodeasa,astfel depopulata,a fost colonizata din nou de astă dată cu familii de romîni mai ales din comuna Sucevița,comuna Marginea și
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
ale satului la munte: în Șesuri ( chiar sub vârful Tulișa ), într-o vale care se prelungea până deasupra orașului Lupeni; una „sub Clenț"- sub stânci -deasupra părții de nord a localității Uricani; una a familiei Ceuță Ion Ciot ( un țăran înstărit din Livadia de Coastă ), la liziera pădurii în partea superioară a Văii Vacii și în fine a patra pe botul unui deal chiar deasupra localității Uricani, la liziera de nord a Văii Vacii, unde predominau familia Ungurășonilor (familie mare de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
îndeosebi cu păstoritul deoarece aveau fânețe, proprietăți importante pe dealuri și munți, care ocupau suprafețe întinse.Un alt aspect din trecut, care trebuie menționat, sunt dezbaterile publice făcute de reprezentanții familiilor fruntașe din sat, a țăranilor mai gospodari și mai înstăriți dar și cu intelect mai ridicat, care făceau politica satului analizând problemele principale ale acestuia. Prezentăm câțiva reprezentanți ai acestor familii, într-o ordine întâmplătoare: 1. Vladislav Lascu Ilie, cu averea puțin peste 10 ha, gospodar harnic, mai tăcut, familie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
-i cu oligarhi. Lucrurile s-au complicat. S-au realiniat cu restul lumii prin colonizare și comerț. Bogații s-au îmbogățit tot mai mult. Au izbucnit o serie de conflicte între oligoi și polloi.Doar 10% din opulatia orașului era înstărită și 90% trăiau din subzistență. Multe familii, pentru că nu-și permiteau achitarea unor datorii, se puneau în slujba unui aristocrat că sclavi. Polloi nu aveau drepturi politice și juridice și sufereau sub jugul aristocrației. Pe Aeropagul din Atena se întrunea
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
d. 1946, București; pseudonim: Marius) a fost un activist și jurnalist comunist de origine maghiara din România și Ungaria. În perioada 1940-1944, Foriș a fost secretarul general al PCR. Părinții săi au fost István Fóris și Anna Kocsis. Familia era înstărită și poseda o fabrică de cărămizi și țigle. Școala elementară a absolvit-o în Tărlungeni, după care a urmat liceul comercial din Brașov. Foriș a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial. După război, a aderat la Partidul Comuniștilor din
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]