471 matches
-
hotelului din Poiană. Dorea, după ce lucrurile se liniștesc, să coboare în oraș, să ia legătura cu Delia. Dormi adânc în acea dimineață de după petrecere. Târziu, când se trezi coborî la restaurant să mănânce ceva și, desigur să discute cu tinerii însurăței. Dar ei nu au apărut. Anton privi la ceas spunându-și că Delia s-a odihnit și ea, ar fi momentul să o sune. Era pentru întâia oară, după mult timp, când îi va auzi glasul în telefon. — Da, m-
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383548_a_384877]
-
lui Calistrat. Din cauza greutății obiectului, în pernă rămăsese o adâncitură pronunțată. Bătrânul îndepărtase cu grijă vopseaua neagră de pe sfeșnicul care acum strălucea stins în lumina firavă ce se strecura prin perdea. Era cadoul lui de nuntă pentru cei doi tineri însurăței. Mai întârziaseră doar două zile în Baia de Sus după nuntă. Își făcuseră bagajele și plecaseră pe litoral. De acolo, urmau să meargă direct la Iași, pentru că inspectorul trebuia să se reîntoarcă neîntârziat la serviciu. Pe Calistrat nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărate de moșieri, cămătari și unii țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sfichiuiau pe cei leneși, fudui, murdari și mincinoși. Tot satul venea la horă unde cântau lăutarii tocmiți înainte de sărbătorile Crăciunului, cântau în fiecare zi de sărbătoare și o parte din noapte; ziua era a flăcăilor și fetelor, seara era a însurățeilor tineri. Lăutarii erau angajați pentru toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști și până la Ispas, apoi se făcea o nouă tocmeal pentru sărbătorile de iarnă și de toamnă, până la Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei din mijloc cu bețele, ajungea să fie prinsă de adversarul din spate, acesta o introducea în groapă, semn că urma să se inverseze rolurile. Oina era jucată de copiii mai mari, de tineri, flăcăii din sat, și chiar de însurăței și maturi. Jocul era antrenant, dinamic, contribuind la dezvoltarea abilităților de prindere și a atenției. În perioada interbelică, luncașii aveau o echipă de oină cu care se întreceau cu alte echipe, din alte localități, fiind neîntrecuți. Tot pe imașul satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
totdeauna țăranul român s-a confruntat cu lipsa de pământ (vorbim începânăd cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zi, primarul nu mai avea ținuta lui impozantă. Avea o figură lungă, era îmbrăcat în haine groase de catifea și palton de lână și purta o șapcă din blană de vidră și încălțări cu ținte. Lăsase deoparte ținuta de proaspăt însurățel și aerul lui sigur pe sine. Nu mai era cazul să se creadă la teatru și să joace un rol: Lysia Verhareine îi ghicise sufletul. Nu mai avea rost să-și compună o mască de tânăr elegant. Și apoi, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
i se făcuse puțin rău de la băutură. Și nici n-avea voie să bea, că era gravidă. Așa că se întinse în odăița din spate să-și vină în fire. Când se trezi a doua zi dimineață, în patul în care însurățeii petrecuseră de nevoie noaptea nunții (erau prea amețiți ca să mai ajungă acasă la mire), doamna Popa află de la un Mișu energic și nud că domnul Popa dispăruse. - Cum să plece el așa, în condiția în care sunt? Doamna doctor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
durut! Apoi în continuare a trecut cu ușurință de la durere la extaz... Se purta pe acele timpuri moda folosirii bășicii de porumbel umplut cu sânge care se spărgea pe cearceaful unde se consuma prima dragoste concretă, dovada așteptată de tânărul însurățel la fel ca și de familia lui, pentru a monitoriza cinstea tinerei alese și a-i fi nevastă pentru o viață. Au adormit fericiți uitând de mâncare, uitând de toate. Când zorii zilei le bătea în geamuri, Lea s-a
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
se reclamă... Să te mai întrebi ce-nvârte!? Când n-au tată și nici mamă, Ce mi-e Mande, ce mi-e...Tute. De Dragobete Orice face un bărbat Pentru draga lui nevastă, Uf, dar ce mare năpastă!... S-a-mbătat. Unor însurăței S-au cununat la primărie, Și la popă s-au jurat, Au petrecut în veselie... Acuma cată avocat. (Divorțul nu e...jucărie) Unor zgârciți Tot strângând la ban pe ban, Vrând se căpătuiască, Ajunseră de haram, Au uitat... să și
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367656_a_368985]
-
cu funtă de mătase albă sau albastră și care urmau să indice norocul acelei fete dintre prietenele miresei căreia îi “vine sorocul”, de tradiții care-ți “mâncau” timpul și-ți măcinau nervii, nopțile nedormite le-ai lăsat exclusiv la dispoziția “însurățeilor” să facă ce-o știi cu ele, ai asigurate servicii fără reproș, cu mese întinse și bogate în funcție de “fandoseala” și “silueta” chimirului, mireasa poate duce înapoi rochia închiriată cu doar câteva ore înainte de cununie și pe care a ales-o
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
avea 3 copii, pe la Brașov, a recunoscut fata, fără proces...dar viața tinerei mame a rămas închisă în satul acesta...ca într-un permanent arest la domiciliu. Înainte de pensie, a fost câțiva ani directoare...și cam atât. Vecinul meu, proaspăt însurățel, s-a dus cu nevasta la mare. Ea, o fetișcană, la vârsta majoratului, prima dată plecată de-acasă, îmi povestea: „hai, că faci o baie, două-trei...dar să stai tu, om în putere și sănătos, așa, fără rost, la soare
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
dement al libertinajului democratic transformase respectul pentru persoane și pentru tot ce era bine așezat într-o hazna. Violența verbală era primul lucru care frapa ... ”. Sau: „Mâncatul semințelor era un gest nobiliar adus de revoluție și era practicat de tinerii însurăței, care seara se amestecau cu copii în intrândul de la scara blocului”, Și: „Derbedeismul era noua doctrină în toate domeniile vieții sociale și politice, încurajat de fel de fel de mișcări nihiliste ori anarhice și din nefericire cei aflați în capul
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
mascat în perete, iar podeaua întregii locuințe a fost acoperită cu parchet din bambus negru, lăcuit oglindă. De camera Bătrânului tinerii nu s-au atins atunci, a rămas cu pereții coșcoviți, acoperiți cu humă decolorată de trecerea vremii. Totuși, tinerii însurăței au intervenit și aici: au mai înghesuit în camera lui încă două corpuri de bibliotecă, fiindcă în birou cărțile sale nu prea mai aveau loc. Nu-i prea convenise Bătrânului că de abia-i rămăsese loc să ia o gură
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
bărbatul ei al doilea, cu atâta diplomație, încât să-l convingă pe acesta că lui, nu ei, îi aparțin ideile pe care le discută și planurile ce le trasează. Cu ocazia instalării noii stăpâne în casă, au înțeles toți trei - însurățeii și Bătrânul - că spațiul din apartament este mai mult decât insuficient. Averea Siminei, după un mariaj de un deceniu, în afară de mobila ce-o dăruise noilor proprietari ai casei unde stătuse înainte cu chirie, se rezuma la câteva duzini de CD
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
fie dar de nuntă acestor tineri! Doamna Sofia și-a notat adresa mamei și i-a trimis un pachet cu discuri cu autograf. (Dpre care am aflat mai târziu. Nu știu unde au ajuns, dar țin minte că tata, apoi și nașul însurățeilor au „certat-o” pe mama că de ce nu are și partea de jos din gâtul Sofiei, nu de alta, dar nu prea avea voce. Sau poate avea, dar afară de „Nani-nani puișor” cântat - mai mult în șoaptă - n-am auzit-o
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
-nveți o poezie sau Cum să scrii o poezie. O reverență în fața dascălului cu vocație și a elevilor care, în ciuda cenușiului cotidian, nu și-au pierdut puritatea inimii și dragostea pentru cuvântul scris sau ilustrat! (CORNEL C. COSTEA); MIOARA OPRIȘAN* Însurăței - Brăila: ARIPI DE CÂNTEC (versuri) Universul liric al Mioarei Oprișan este, fără umbră de îndoială, unul sensibil, delicat, plin de lumină și de iubire, un izvor din care se revarsă limpede spre lume doruri, așternute în cânturi. Un cânt înaripat
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Germania • LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caraș Severin • MARIN Ionel - Focșani, Vrancea • MĂTCAȘ NICOLAE - Chișinău, Rep. Moldova • MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț • MIHALACHE Alexandra Laura - Slobozia, Ialomița • MILIVOIEVICI Viviana - Timișoara • MOCANU Geta - Galați • MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara • NISTOR Felicia - Tulcea • OPRIȘAN Mărioara - Însurăței, Brăila • PAL FRANCISC - Toronto, Canada • PÂRLEA Gheorghe - Miroslovești, Iași • PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (IN MEMORIAM) • POP Stelu - Turda, Cluj • POPESCU Constanța - Răzvad, Dâmbovița • POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania • PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda • ROMAN T. FLORIN - Arad • RUSE Lia Filoteia
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) – LISTA FINALĂ A AUTORILOR ANTOLOGAȚI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370463_a_371792]
-
Brașov ♣ DIAMANT Dominic - București ♣ FILIPOIU Maria - București ♣ FREUND Petruța - Aschaffenburg, Germania ♣ GĂLEȘANU Dumitru - Rm. Vâlcea, Vâlcea ♣ JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania ♣ MARIN Ionel - Focșani, Vrancea ♣ MĂTCAȘ NICOLAE - Chișinău, Rep. Moldova ♣ MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț ♣ NEGOIȚĂ K. Dumitru - Buzău ♣ OPRIȘAN Mărioara - Însurăței, Brăila ♣ PAL FRANCISC - Toronto, Canada ♣ PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj ♣ POP Stelu - Turda, Cluj ♣ RUSE Lia Filoteia - Toronto, Canada ♣ SCOPOS Teona - Iași ♣ SIMA IONEL - Baia Mare, Maramureș ♣ STAMATE Eleonora - Tecuci, Galați ♣ ȘACHIR Urfet - Mangalia, Constanța ♣ TĂNASE Maria Ileana - Roma, Italia ♣ VĂRZARU
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
roze - legată cu betiță roșie. De obicei se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților însurățeilor, presărarea de petale de trandafir și crenguțe de brad, ramuri de busuioc sfințit cu aghiasmă, un bob de tămâie (pe cearșaful nupțial, perne, la oglindă) și interpretarea viselor (soției și a soțului) dacă vor avea băiat sau fată, ori gemeni
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
locuiesc separat , un lucru bun pentru noua familie. Dar se pare că socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg și cum s-au întors din concediu socrii și-au luat hăinuțele și s-au mutat cu proaspeții însurăței pe motiv că ei lucrează amândoi și nu are cine să aibă grijă de micuță. De fapt dorința lor era alta...Chiar dacă fosta noră le înșelase băiatul, rămânsese favorita. Greu de luptat cu așa ceva. După mutarea lor au început certurile
POVESTEA UNEI SPERANŢE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353020_a_354349]
-
pierduseră: - Dumnezău s-o ierte! Ti poți puni cu ursâta! Așa i-o fost scris. Știe numai Cel di Sus ... Flăcăii ăștia mai neîmpliniți, căci ceilalți, care făcuseră războiul, erau mai așezați și se cam aciuaseră pe la casele lor de însurăței, se mai astâmpărară după tărășenia cu broasca lui Budacea ... Și degeaba încercau ei să scoată de la făptaș adevărul cel bănuit, că acesta nu recunoștea nici în ruptul capului. Știa el ce știa ... Că doar nu-l văzuse nici țipenie de
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Emilia Dorobanțu, Marius Zgâianu, Gheorghe Gheorghe, Ioan Toader, Maria Dan Păucean, Emilia Ghinescu, Ileana Matus, Rodica Mitran, Neta Soare, Cristina Retegan, Bianca Șușman, Roberta Crintea, Georgiana Bârsac, Alexandra Bleaje. Participă ansamblurile folclorice: ”Doina Gorjului” din Tg. Jiu și ”Mușețeanca” din Însurăței, Brăila. Redactor: Luiza Caravasile, realizator și producător: Maria Tănase Marin. 12.30 - Credo - Urbi et orbi, transmisiune directă de la Vatican ( https://goo.gl/UN3NRT ) 13.30 - Natură și sănătate - Ediție specială de Paști - în care ne întâlnim cu Valeria Arnăutu
Programele de Paști la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339673_a_341002]