263 matches
-
pup, O. — Prima lui nevastă a fost muziciană, cântă și acuma la vioară, e la Filarmonica din București, a doua și a treia, așa cum mă vedeți pe mine, Frumoasă Neli, au fost actrițe. La început, nu m-au deranjat deloc însurătorile lui, eram și eu tânără, nu prea înțelegeam ce e căsătoria și cu ce se mănâncă. Acuma, aș da orice să nu fi... Mă întâlnesc cu prima la concerte sau la spectacolele noastre, că are Maestrul chestia asta, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sat aflat atunci în cel mai sudic județ bucovinean, Baia. Băietanilor aceștia de 19 ani nu le venise ordinul de chemare la oaste, dar zilele împlinirii sorocului erau numărate. În vreme de pace recruții așteptau ordinul de încorporare ca pe însurătoare, căci serviciul militar era condiția preliminară în aspirația spre împlinire personală și socială. Acum însă, în condiții de razboi, era în firea omului să nu-și dorească să cocheteze cu moartea în tranșee, acolo unde “doamna” cu unealta cositorului e
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
am bani, iubita mea // Ca o leoaică e de rea // Doar la chenzină, nu mi-e frică // Atunci e ca o pisică // („Zoologică”) „A scăpat nevătămat // Din incendiul cel mai mare // Dar păcat, mare păcat // că „s-a ars” la-nsurătoare //(Unui pompier); „Șofer începător de-o lună // Dar impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
șăgalnic și ușor. Îți era mai mare dragul Să privești ( cum spun cei vechi) Lumea potrivindu-și mersul Tot perechi, după perechi. Dar povestea ne mai spune (Ca s-o știe fiecare) Că feciori-și cereau soața La soroc de-nsurătoare, Când veneau cu tot alaiul Cu drușcuțe, lăutari, Cu vinars, să omenească Cei părinți, mari gospodari. Era chiot, veselie Cât încape-n lumea toată Și sunau tilinci voioase Pentru lumea adunată. Că țineau aste petreceri Cu brazi puși în vârf
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
mai ales din trandafir cu un pahar de apă proaspătă scoasă atunci din fântâna cu cumpănă din fața casei, construită pe hotar ca să poată lua apă și alții. După aceea mâncam bine, Iosif având o vorbă: „mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”. Era foarte priceput. Încă de tânăr cosea la mașină, țesea la război - și culmea - deseori torcea, întrecându-se cu mama sa, Maria, numărând fusele. Avea un război țărănesc făcut de mâna lui, numai spetele erau de cumpărat. Avea
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific de existență a țăranului român din Câmpia Dunării. Se regăsesc în roman: ,,hora” ( de obicei duminica după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
place fata așa de mult, mă pot interesa să văd ce se poate face la nivel de regiune. Poate vrei să te însori cu ea și să o ai lângă tine, nu în Dobrogea sau Ialomița! - Nu se pune problema însurătorii, cu toate că trebuie să recunosc că m-am simțit deosebit de bine în prezența ei. - A te simți bine o săptămână și a trăi o viață împreună este cu totul diferit. Tu știi mai bine și în această privință, care îți sunt
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca un flăcău de însurătoare. Masa era așternută și mâncarea îl aștepta gata, pe marginea sobei. Maria tocmai îi punea în servieta de piele maro, roasă pe la colțuri, ce o avea încă de când se angajase la fabrică și la care nu voia să renunțe, pachetul
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
pe hârjoană În crângul ce plin este azi de nuntire Curând el îmbrăcă veșmântul de mire Și ea îi va fi a sa Cosanzeană. Acum, pofticios, el vrea fata să culce, Frumoasa îi scapă râzând din strânsoare. - Așteaptă, maică, după-nsurătoare! Strigă o babă... și își face cruce. 20. Codana Printre flăcăi tu treci cu teamă Că te privesc cu ochii calzi, Ți-au înflorit azi în obraji Bujorii roz de pe maramă. De ieri, când ai ieșit la horă Bărbații te
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
țării, la Spitalul de Psihiatrie din Jebel, nu departe de Timișoara. „Regimentul 42”, cum erau numite, a intrat în mare forță în activitate și-n relaționarea cu cei din jur. Spitalul devenise “loc de pelerinaj” pentru toți tinerii dornici de însurătoare. Care mai de care își aminteau ce rude sau cunoscuți au pe-acolo (motiv de a intra „legal” în spațiul amazoanelor). Angajatele din sat: infirmiere, bucătărese, femei de serviciu, își vedeau copiii, nepoții, vecinii căsătoriți „bine”, că din atâtea fete
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
a fi văzut în toată splendoarea mușchilor, alergând pe teren...ca să fii tu cel ales, nu să alergi după o fustă. Începuse rivalitatea și între mătușile mele, angajate acolo, una ca infirmieră, alta, ca bucătăreasă. Bucătăreasa avea băiatul bun de-nsurătoare...dar o pușlama, care cu greu terminase o școală profesională. Leneș, nu voia să se angajeze (iar pe vremea aceea era obligatoriu să ai serviciu, că altfel te lua la Canal). Mizând pe frumusețea lui, de netăgăduit, dar și pe
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
străbătut un fior. Dar mi-am revenit iute și, până să ajung acasă, uitasem totul. Când chipul răvășit al vraciului îmi revenea în minte, îl alungam în grabă, zicându-mi: „Ei, bine c-am scăpat de el. Mă înnebunise cu însurătoarea lui. Acum s-a dus, s-a isprăvit și cu povestea asta...” Așa credeam, așa nădăjduiam și îmi închipuiam eu. Că povestea cu Merlin s-a terminat... — Dar te-ai înșelat, o întrerupse iarăși Octavia, căutând în prundiș pietricele turtite
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
și prea tare, mulți oameni de bine l-au ajutat și îl ajută: cu bani, mâncare sau materiale de construcție. Cu stilul său direct, sincer și serios Părintele Nicolae Tănase are o vorbă bună pentru toți. Pentru băieții gata de însurătoare a cumpărat pământ. Pentru fete strânge zestre. În fiecare casă din tabără sunt copii. Într-una i-a așezat laolaltă pe copiii de grădiniță. Se atașează imediat de noii veniți, au nevoie de căldură. Când te uiți la ei înțelegi
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SUNT UN ROB Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului de la botez și până la însurătoare m-au disputat doi îngeri, unul alb, celălalt negru, fiecare m-a vrut în tabăra lui, dar eu nu și nu! nu puteam să mă hotărăsc. cochetam, când cu unul, când cu altul, asemenea unui politician deștept. până la urmă am
SUNT UN ROB de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365001_a_366330]
-
sălii? - Cum să nu-i vadă!... „moșule” (probabil că tăiase buricul la vreu copilaș de-al lui, că-i zicea așa), se miră Costache, nu-l vezi ce zdrahon de bărbat e? - Mă taică, după cum te văd, îți miroase a-nsurătoare... Zi că nu-ți aflai secretul? - A!... am scos o vocală răgușită, la care a adăugat cu înțelepciune. - Cine ar străbate, pe-o așa punere de cap, atâta drum... numai ca să vină să se cinstească la cuscru Ilie? Să nu
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am dosit... E Primăvară, florile să cearnă ! Referință Bibliografică: E primăvară / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
nu se înțeleg, iar ceva îi spunea că el ar fi de vină pentru asta ... După șapte ani, cei doi au divorțat. Și aproape imediat după plecarea Adinei, a urmat mutarea în casă a Siminei și cea de a doua însurătoare a lui Dan. Și iarăși a bătut vântul schimbării sub acoperișul Bătrânului. Căci, înainte de-a se recăsători, Dan s-a botezat. A renunțat la biserica unită pentru un cult neoreformat, de dragul logodnicei sale, cu aceeași ușurință cu care, cu
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
o dojana, Curând el va-mbraca costum de mire Iar ea va fi frumoasă Cosânzeana. În ierburi, pofticios, vrea față să o culce, Frumoasa însă-i scăpa din strânsoare, O babă, măi din vale-și face cruce; -Așteaptă maica, după-nsurătoare! Referință Bibliografica: Zvon de primăvară / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ZVON DE PRIMĂVARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356632_a_357961]
-
nu ne vom mira deloc dimpotrivă, le vom spune că au avut chiar noroc, vom dansa noapte-ntreagă împreună vorbind câte-n soare și-n lună și le vom spune atât de multe încât când le va sosi vremea de însurătoare, să nu ne uite! Hei voi, toate fetițele, care cu gura căscată poezia aceasta ascultă, nu vi se pare că se-aud clopoțeii de nuntă? Referință Bibliografică: Cum poți să devii prințesă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CUM POŢI SĂ DEVII PRINŢESĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353059_a_354388]
-
om, avem tendința să-l considerăm prost. Carl Gustav Jung - Întrebat de ce nu are și el o statuie, Socrate a răspuns: Mai bine să se întrebe lumea de ce nu am, decât să se întrebe de ce am statuie! - Micul dejun și însurătoarea de tânăr sunt binevenite. proverb aroman - Să ne mințim pe noi înșine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i mințim pe ceilalți. Feodor Dostoievski - Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul. Ion Luca Caragiale
CITATE MEMORABILE (117) de ION UNTARU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353632_a_354961]
-
Irimie, poznașul satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care îl moștenea, fără indoială, urmându-i exemplul și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare și feciorul poznașului își găsise mireasa. Au început pregătirile de nuntă și se agitau oamenii, nu glumă! În săptămâna nunții feciorul plecase cu treburi la oraș, erau de pus la punct ultimele pregătiri și avea de făcut multe drumuri. Într-
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
o frumusețe. Atâta a tot ales, până “l-a cules” pe unul care i-a arătat un fluturaș de salariu...pe gustul ei. „Îi plac banii. E zgârcită foc! O să-mi fac avere cu fata asta!” se gândi, la vremea însurătorii d-nul cu fluturașul de salariu „competent”. Și așa a fost. Și-au făcut o vilă cochetă...la care un leu n-a pus unul mai mult decât altul. E interesantă veșnica lor negociere. Deși stau de 20 de ani
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
la care un leu n-a pus unul mai mult decât altul. E interesantă veșnica lor negociere. Deși stau de 20 de ani împreună, fiecare e „cu punga lui”. „Copii nu vreau, că-s cheltuitori!” i-a zis el înainte de însurătoare...și-așa a rămas. Au bătut palma. Îmi vine să râd. La banii lor, ea preferă să meargă duminica la unchiul Ion, ca să mai economisească ceva. Odată mi-a și explicat: “de dus, am abonament, o parte din drum ... apoi
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
mutase cu el și stăteau împreună de doi ani, în București.Chiar își făcuseră vizite reciproce la părinți și se vorbea despre iminenta căsătorie; Ilona era fericită că își găsise jumătatea, acum în vremurile astea când băieții nu mai vroiau însurătoare, responsabilități...Avea multe prietene, toate singure , fără o relație stabilă și mulțumea Domnului că a avut grijă de ea; crescută de bunici era o fată cuminte, cu frica lui Dumnezeu, parcă prea cuminte cum spunea uneori Leandru ca s-o
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
și prea tare, mulți oameni de bine l-au ajutat și îl ajută: cu bani, mâncare sau materiale de construcție. Cu stilul său direct, sincer și serios Părintele Nicolae Tănase are o vorbă bună pentru toți. Pentru băieții gata de însurătoare a cumpărat pământ. Pentru fete strânge zestre. În fiecare casă din tabără sunt copii. Într-una i-a așezat laolaltă pe copiii de grădiniță. Se atașează imediat de noii veniți, au nevoie de căldură. Când te uiți la ei înțelegi
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]