177 matches
-
esențială în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă nu poate fi definită: istoria comunității respective, miturile și legendele întemeietoare, rudenia, specificul muncii, limba, tradițiile și obiceiurile prin care comunitatea transmite generațiilor următoare această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru cel cultural. Însă cea mai mare parte din criterii sunt comune și relevante pentru ambele tipuri de identitate. Limba, de exemplu, este în același timp un fenomen etnic și unul cultural, la fel și tradițiile și obiceiurile specifice, miturile întemeietoare ale comunității, etc. Tabel 5.3: Criterii obiective și subiective pentru analiza empirică a identității etnice și culturale Criterii obiective Criterii subiective Identitate etnică și culturală * Limba * Religie * Norme comportamentale * Mod / stil de viață * Organizare politică, administrativă, instituțională * Tradiții, obiceiuri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
from Poverty to Prosperity, John Wiley & Sons (Asia), Singapore, 2007. 161 Idem. 162 Firește că pentru o țară cu 2000 de ani de istorie imperială cel mai lung imperiu din istorie este foarte dificil să menționăm toate personalitățile cu contribuții întemeietoare. Ne oprim la acestea două nu numai pentru că ele se situează la începuturile creării Chinei ca mare putere, ci și pentru că ele și-au pus o amprentă esențială asupra evoluției acestei țări. Așa încât istoria Chinei nu poate fi înțeleasă mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fixează M. Heidegger, este altul, sau mai mult, decât a asculta povestea lui Socrate. „Glaucon este cel care dă glas uimirii ce îl aduce pe calea înțelegerii.” Acest mit impune cea mai clară distincție între lumea I-a a Ideilor, întemeietoare ontologic, și lumea II-a, a lucrurilor întemeiate ontologic. La începutul pasajului mitic, Socrate îi propune lui Glaucon să-și imagineze următoarea situație: „iată mai mulți oameni aflați într-o încăpere subpământească, ca într-o peșteră, al cărei drum de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
desfășurat deopotrivă în viață și în artă. G. CĂLINESCU Pentru Ion Heliade-Rădulescu a scrie înseamnă, în sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră în limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspândită printre spiritele întemeietoare. Limpede, hotărât este la Heliade sentimentul datoriei. Literatura este o datorie, o politică („iată dar că adevărata literatură a unei națiuni este adevărata ei politică”) și competența ei se întinde de la gramatică la ideea de divinitate. A scrie este, în
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-a zis câinelui: „Măi, Mâță, ce faci tu?”. Aceasta este puterea Întemeietoare a cuvintelor, și ea funcționează cu prisosință la nivelul limbajului. A fost o divagație ceea ce v-am relatat, dar una destul de adecvată, zic eu, pentru dezbaterea de acum. Sanda Cordoș: Când e gata volumul? Cornel Vâlcu: Astăzi am adăugat capitolul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Laurențiu Buga, Igorescu, Laborios, Mircea Moga, Al. Rona. În legislatura 1996-2000 este senator, ales pe listele Convenției Democratice Române. Volumul de debut al lui U., Recurs (1971), reunește o serie de eseuri împărțite în trei secțiuni: prima e dedicată miturilor întemeietoare ale culturii române (Miorița, Meșterul Manole, Luceafărul), a doua celor mai de seamă poeți moderni autohtoni (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Pillat, Al. A. Philippide), iar ultima analizează versuri emblematice precum „Nu credeam să-nvăț a
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
de o mater genitrix, reprezentată prin statuete (Venus Steatopyga) care sugerează fecunditatea, matriarhatul și productivitatea agricolă. Întreaga practică agricolă a fost asimilată mistic cu procesul de procreație și creație a vieții ale cărei taine erau deținute exclusiv de o mater întemeietoare a ginții (gens) și care domina comunitatea prin femei. În aceste condiții, s-au constituit numeroase rituri legate de procreație, căsătorie, creșterea copiilor etc. O educație sexuală și maternă asimilată însămânțării, îngrijirii și recoltării plantelor comestibile era diriguită de un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiplă a ființării la Aristotel (1862) era, începând din 1907, călăuza mea în încercările neajutorate de a pătrunde în filosofie. Eram preocupat, într-un mod destul de vag, de întrebarea: dacă ființarea este spusă în semnificații multiple, atunci care este semnificația întemeietoare, conducătoare? Ce înseamnă ființa? ș...ț Speram ca Cercetările logice ale lui Husserl să mă ajute în mod decisiv în lămurirea întrebărilor sugerate în disertația lui Bretano ș...ț” (apud W. Biemel, Heidegger, traducere de Thomas Kleininger, Humanitas, București, 1996
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Studiul Limba literară - concentrat asupra gestului genezic al lui Titu Maiorescu de a fi despărțit, în mod discriminatoriu, cuvintele „poetice” de cele „prozaice”, dând astfel naștere unei lumi culturale împărțite în „clase” - este, într-o simetrie negativă desăvârșită cu „poruncile” întemeietoare ale junimismului, un eseu „în contra direcției” literare estetizante, labirintice și autotelice, a sfârșitului de secol XIX. Frumusețea unei opere de artă - polemizează P. - nu constă în gradul ei de refracție (literaturizare) și distanțare față de concretețea (mediocritatea) mundană, ci în proprietatea
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Șora, Lecția lui Nego, VR, 1993, 2-3; Virgil Ierunca, Ion Negoițescu - un artist al conștiinței, VR, 1993, 2-3; Nicolae Balotă, Veghea lui I. Negoițescu, APF, 1993, 3-4; Ștefan Aug. Doinaș, Prezența lui Nego, APF, 1993, 3-4; Cornel Regman, O conștiință întemeietoare, APF, 1993, 3-4; Horia Stanca, Nego, APF, 1993, 3-4; Ștefan Borbély, Sensul culturii, APF, 1993, 3-4; Ion Vartic, O dată cu un mare critic moare încă o dată Eminescu, APF, 1993, 3-4; Petru Poantă, Radicalismul estetic, ST, 1993, 3-4; Dan Damaschin, La capătul
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
unor mici biblioteci locale care să acopere tematica esențială pentru formarea intelectuală a unui student creștin-ortodox. Ne-am întrebat de ce nu s-au organizat nici seminarii informale în cadrul Universității, prin care să se urmărească dezbaterea (de ce nu interconfesională?) a textelor întemeietoare pentru Biserica universală. „Cercetați Scripturile, că socotiți că în ele aveți viață veșnică” (Ioan 5, 39). Dat fiind contextul eclezial al României de astăzi, deficiențele aici semnalate nu sunt însă cu totul surprinzătoare. Nu știm ca ierarhia Bisericii să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se structurează gândirea și acțiunea subiectului nu trebuie să afecteze știința; aceasta se află dincolo de valori, liberă de ele. Această concepție, specifică gândirii de tip pozitivist, și-a dovedit limitele nu doar în științele socioumane, ci chiar în interiorul științelor „tari”, întemeietoare (științele pozitive). „Toate științele omului sau ale culturii trebuie să descopere, mai devreme sau mai târziu, ideea de valoare, tocmai pentru a putea depăși dificultățile propriului lor relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p. 53). Întrucât valoarea este un principiu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Dumnezeu etc.” De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal; de o parte, o lume statică, Împietrită În ritmul ei glacial și deznădăjduit; de cealaltă, o lume dinamică, pentru care libertatea este legea Întemeietoare. „Este evident”, conchide Stăniloae, „că opera De principiis abundă de tot felul de idei eretice, păgâne, chiar dacă sunt propuse de multe ori sub formă ipotetică. Îmbinarea a tot felul de contradicții nereconciliate face din ea o adevărată harababură”. Publicând de la
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ale volumului sunt consacrate, după observația lui Nicolae Manolescu, în bună măsură, poeticului, facerii poeziei, a poemelor care, la rândul lor, ca într-o complicată alchimie, îl scriu ele însele pe poet. Pe urmele textualiștilor, încrederea lui B. în puterea întemeietoare, recuperatoare a cuvântului și în valoarea lui ordonatoare de lumi este majoră; cuvântul nu înseamnă doar un substitut al realului, ci este chiar acest real, anunțând ivirea unor stări-limită, tensionate, insinuarea unor momente de criză existențială, când poetul se simte
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
printr-o rostire pe deplin conștientă de sine a logosului. Poetul se reîntoarce astfel la rădăcinile misiunii sale sacre, de mediator între cer și pământ, înveșmântându-se în mantie sacerdotală și redând cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
orice, interesul pentru Îndatoririle civice“ ca să citez din carta școlii. Cele două femei locuiseră Împreună undeva la marginea campusului, În „Căsuță“, o colibă acoperită cu șindrilă care În mitologia școlii ocupa un loc comparabil cu cabana lui Lincoln În legenda Întemeietoare națională. Elevele de clasa a cincea o vizitau În fiecare primăvară. În șir indian, treceau pe lângă cele două dormitoare cu paturi pentru o singură persoană (care, poate, le induceau În eroare), pe lângă birourile fondatoarelor, unde Încă mai erau stilouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
capabilă să măsoare uni ver sali zarea, performanța și ierarhia cunoașterii”. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea șchioapă, iar aplicarea strîmbă și să ne întrebăm dacă însuși principiul ei antreprenorial scientometric profund, viziunea sa întemeietoare sînt valide sau nu. Pledoaria argumentată în favoarea unui răspuns (nuanțat) favorabil este măcar bine venită și obligă la reflecție. Pe scurt, Alexander Baumgarten ne aduce aminte că scientometria, ca știință care își propune să exprime cantitativ rezultatele cunoașterii, trebuie plasată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și truda demiurgică ce definesc creația artistică generează o breșă metafizică în continuumul banalității cotidiene? Se deschide această breșă înalt-perturbatoare spre și întru transcendență? Experiența Erosului ca survenire ce se relevă incompatibilă numirilor și definirilor raționalului proiectează oniric spre primordialitatea întemeietoare ce pulsează dincolo de timp și spațiu? Este îndrăgostitul un cronicar abisal și aparent naiv al tensiunilor transcendente? Frivolitatea sa nu este semnul unui alt tip de putere decât cel ancorat imanentului, imaginea unor stigmatizări dinspre absoluturi ce înnobilează? Resurecția aferentă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
scenariu al îndepărtării părea el însuși extrem de îndepărtat dar, asemenea furtunilor din verile incandescente, se declanșează aici brusc, violent și tulburător. Desigur, multe dintre despărțiri evoluează lent, se consumă gradual conexiunea relațională dintre persoanele implicate suportând disoluția și răcirea pulsației întemeietoare într-un proces de multe ori extins prelung. Dar această stare de înghețare treptată a unei relații se relevă a fi etapa introductivă, propedeutică, pregătitoare pentru dezlănțuirea, descătușarea energiilor distructive de despărțiri și îndepărtari efective, concrete. Înstrăinarea dintre individualitățile implicate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea durere ce nu sfredelește dar învăluie traumatizant și copleșitor, amănuntul, detaliul constituie, așadar, ferestre deschise spre profunzimile întemeietoare ale metafizicului, ale sensurilor și explicațiilor ce palpită în zona primordialităților ontice. Detaliul reprezintă aici paranteza prin care vălul de iluzii active se disipează temporar permițând, pentru o transparentă clipă, aducerea, proiecția în prim-plan a străfundurilor prime, a temeliilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
primirea deschisă și fraternă a tragediei celuilalt. Dialectica dintre răsfirarea răului amăgitor în cotidian și punctarea mundaneității de către prezențe atomare ale binelui se relevă aici drept axiomă fundamentală a existenței generale. Ciocnirea crepusculară dintre bine și rău își dezvoltă energiile întemeietoare în parcursul cotidianului efemer și nu numai paralel sau dincolo de el. Dar în planul mundaneității de zi cu zi este ignorată sesizarea și înțelegerea acestui meta-conflict ca principiu fundamental ființării și ierarhiilor sale inter-corelate. Pentru cel pătruns mistuitor de suferințele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
absolute. O astfel de extensie abisală a cărei nobile perfecțiuni se dovedește insondabilă spiritului uman în acest sens fiind nedeterminată, adică necircumscrisă sau incompatibilă cu demersul unei definiri cuprinzătoare, se între-zărește pentru suferind, pentru intuiția sa palpitândă drept dimensiunea primordialităților întemeietoare. Cel pătruns de sfâșierea ascuțită ce sfredelește dinspre trup spre spirit ca durere a corporalității, cel damnat la calvarul deficiențelor și incompletitudinii trupești sau conștiința apăsată dramatic de tragediile spiritului trei ipostaze în care ființa umană este retopită metafizic în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ca durere a corporalității, cel damnat la calvarul deficiențelor și incompletitudinii trupești sau conștiința apăsată dramatic de tragediile spiritului trei ipostaze în care ființa umană este retopită metafizic în lavele unor încercări titanice dobândind putința saltului întru profunzime spre energiile întemeietoare. Aceste energii sunt asumate de suferind drept prezența abisală ce învăluie imanentul ca fundament și finalitate nerelative, ca repere ireversibile ce mărginesc și încadrează prin forța pulsativă a nesfârșirii lor. Spre ele se îndreaptă privirea conștiințelor îndurerate ca temelie ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cetate al conviețuirilor umane. Daca pentru cei a căror suferință s-a stins metamorfozele interioare remise de aceasta se păstrează în efectele lor, pentru cei constant îndurerați efervescența prefacerilor interioare este și ea neîntrerupt activă. Aici profunzimea, deschiderea spre transcendența întemeietoare nu este doar o calitate interioară cumulată ci una ce se dobândește perpetuu asemeni fluidității cristaline revărsate dintr-un izvor al stâncilor înalte. Cotidianul alunecă învăluitor pe lângă atomul pulsativ al suferinței evitând decodarea mesajelor ce răzbat dinspre interioritatea tensionată în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]