509 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > GERUL BOBOTEZEI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Celsius a-nebunit, unii zic că s-a scrântit, gradele le-a încurcat, cu minus le-a calculat. La Întorsura fost-au cică, cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață, s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
de origine socială modestă, are ambiția de a-și depăși condiția socială prin pătrunderea în lumea businessului și succesului. Pentru realizarea acestui vis, își propune să o seducă pe fiica celui mai bogat industriaș din localitate. Dar lucrurile iau o întorsură neașteptată căci inima-i vorbește, se îndrăgostește de o altă femeie, provenită din același mediu social modest. E sfâșiat de dilema: să renunțe la dragoste sau la visul de mărire? Decizia pe care o ia, cea a visului de mărire
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
Suzanei binețe,zâmbetul să o răsfețe).... V. GERUL BOBOTEZEI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016. Celsius a-nebunit, unii zic că s-a scrântit, gradele le-a încurcat, cu minus le-a calculat. La Întorsura fost-au cică, cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea la țărm, șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață, s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
obuzul, în zori, chiar de dimineață, să slujească taica popa, la copca făcută-n gheață. Popa cânta boboteaza, ... Citește mai mult Celsius a-nebunit,unii zic că s-a scrântit,gradele le-a încurcat,cu minus le-a calculat.La Întorsura fost-au cică,cu minus treizeci și unu,cum n-a fost tare demult,amintire din trecut...S-albise marea la țărm,șuiera vifor nebunul,pe Dunăre pod de gheață,s-o poți sparge doar cu tunul.Treceam Dunărea în
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
De la Dunăre la Mare, Galați, 1977, p. 34-62; I. Barnea, Un martyrium descoperit la Niculițel, jud. Tulcea, în SCIV, t. XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126; Petre Diaconu, Din nou despre martirii de la Niculițel, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 278-283; Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. 19. N. Zugravu, op. cit., p. 225-237. 20. Ibidem, p. 238-243. 21. Ibidem, p. 283-286. 22. Ibidem, p. 286-287. 23. Ibidem, p. 287-291. 24
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
109-110. 30. I. Rămureanu, Mișcarea audienilor în Dacia pontică și nord-dunăreană (sec. IV-V), în B.O.R., 1978, nr. 9-10, p. 1053-1070; Emilian Popescu, Creștinismul în părțile Buzăului până în secolul al VII-lea, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, vol. I, Buzău, 1983, p. 259-277; Vasile Gh. Sibiescu, Sfântul Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., an XXXI, 1972, nr. 3-4, p. 335-388; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 111-112. 31. Pr. Prof.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Năvălirile nomazilor din stepele asiatice prin sudul Rusiei spre pusta ungară erau un fenomen periodic. Așezările nomazilor (alogenilor) evitau regiunile muntoase și pădurile, dar preferau stepele pentru a putea desfășura uriașele herghelii de cai. Între 375, înfrângerea goților pe Siret (Întorsura Buzăului) și 527, revenirea Imperiului la Dunărea de Jos, Dacia făcea parte nominal din Confederația hunilor și a urmașilor lor, gepizii, după 454. Hunii organizau incursiuni episodice pentru încasarea dărilor (dijmelor) de la autohtoni, dar ei n-au avut locuințe stabile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XIII-lea, în G.B., 1971, nr. 1-2, p. 118-129; R. Constantinescu, Note privind istoria Bisericii Române în secolele XIII-XV, în SMIM, VI, 1973, p. 173-192; Vasile Gh. Sibiescu, Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/1228-1241)..., în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320; Th. Holban, ,,Popii¨ și Biserica românilor din Polonia, în Arhiva, Iași, 1931, p. 25-30; Dan Gh. Teodor, Obiecte de cult din secolele XII-XIII pe teritoriul Moldovei, în M.M.S., 1975, nr. 1-2, p. 74-93, V.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Traiană din secolele II-III ? , în ASC, Cluj, II, 1933-1935, p. 192-205. Decei A., Românii din secolul IX până în secolul XIII în lumina izvoarelor armenești, București, 1939. Diaconu Petre, Din nou despre martirii de la Niculițel, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 278-283. Diaconu P., Realități politice la Dunărea de Jos, în RdI 34, 1981, p. 1111-1132. Idem, Câteva considerații în legătură cu valurile de pământ din Dobrogea (sec. IX-XI), în Pontica 4, 1972, p. 373-380. Idem, Păcuiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în S.T., 1968, nr. 3-4, p. 242-257. Sala M., Limba română, limbă romanică, București, 1997. Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. Sibiescu V., Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politice, pe direcția capitalei, Covalact transmite, la nivel local, semnale de implicare în viața comunității. Fără a se face tapaj pe această temă, Covalact a sponsorizat o serie de instituții cu nevoi speciale: școli, spitale, cum ar fi cel din Întorsura Buzăului, fundații dedicate îngrijirii copiilor cu dizabilități. Sponsorizărilor legate de evenimente sau cazuri deosebite li se adaugă cele cu mesaj sociocultural. Au fost sponsorizate edituri, dar și lucrări interesante cu caracter religios ale Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și teatrolog. Este fiul Constanței (n. Ionescu) și al lui Titu Ghițulescu, învățător. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea (1956-1963) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969), fiind, pe rând, profesor de limba română la Întorsura Buzăului (1969-1970), la liceul din Iara, județul Cluj (1970-1972), instructor la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de Păpuși din Cluj-Napoca (1978-1980), redactor la revista „Steaua” (1985-1989), director al Direcției Teatrelor din Ministerul
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978). Lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Întorsura Buzăului (1978- 1989), cultivator și vânzător de flori (1989-1990), redactor la revista „Interval” (1990-1992) și cadru didactic la Facultatea de Litere din Brașov, unde predă literatură comparată și folclor (din 1992). În 1995 obține titlul de doctor în filologie al
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău, 1983; Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare, București, 1984. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Trei ceasuri în iad”, RL, 1970, 19; Alex. Ștefănescu, În limitele unei parabole, LCF, 1970, 24; Cornel Ungureanu, „Trei ceasuri în iad”, O, 1970
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384; Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice în literatura noastră, Craiova, 1984; Paul Mihail, În legătură cu participarea episcopului Veniamin Costachi la înmormântarea starețului Paisie de la Neamț, BOR, 1987, 3-4; Paul Mihail, Cuviosul stareț Paisie de la Neamț
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
persecutând creștinii, Licinius voia să-l umilească pe Constantin, care la prima vedere nu era în măsură să intervină în ajutorul celor prigoniți, provocând o confruntare armată. Analizând atitudinea constantiniană tot mai progresivă în favoarea creștinismului occidental și privind cu invidie întorsura lucrurilor în favoarea lui Constantin, Licinius a frânt armonia cu acesta (314), considerând totul o strategie menită să pregătească sufletul creștinilor contra sa. În scurt timp a ajuns să-i vadă într-înșii pe adversarii săi naturali, ba chiar mai mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
chiar mai este conectarea Brașovului cu Galați Brăila... Ne referim la un demers relativ facil pentru că traversarea munților nu presupune înfruntarea unor bariere naturale. Și nu se cere decât construcția câtorva zeci de kilometri de cale ferată de la Nehoiu la Întorsura Buzăului. Ajunsă în zona Galați Brăila, ar fi necesar ca ruta să se continue ca o punte peste Dunăre spre Tulcea Constanța. Așa s-ar ridica primul pod peste fluviu care să lege Moldova și Dobrogea. Acest proiect realizabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cînd s-a scăl dat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dat șase sticle de bere, mulțumindu-i amândoi cu plecăciuni de aristocrați sută în sută, ne-am retras spre culcușurile noastre. Până la București, căci acolo mergeam, n-au mai fost isprăvi prea de soi făcute de-alde noi, ba, pe la întorsura Buzăului, toți gradații s-au retras pe banchete, pe lângă recruți, matoli, căutându-și vreun consătean sau măcar vreun suflet mai duios care să le mai îmblânzească aspra cătănie. Auzeai acum: - Băi, răcane, care ești de la Sârca? - Eu. - Atunci de ce stai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
articulare, fiind „inerent determinate“. Terminațiile -a sau -ele ale unor nume proprii (Craiova, Videle) sunt numai în aparență articole, ele avînd de fapt rol deictic și de marcare a formei de singular sau de plural, fiind „moștenite“ de la apelativele originare (Întorsura, Mărăcinele, Ponoarele), dar au fost „golite“, prin onimizare, de funcția de particularizare, deoarece individualizarea ca nume proprii este mai puternică, estompînd-o pe cea prin context. Formele aparent articulate ale numelor de locuri (terminate, de exemplu, în -u sau -a) permit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa. După venirea maghiarilor, sunt atestate, în documentele latino-ungurești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
2025 (1) numărul actualizat cuprinde și notarii publici suspendați (2) 1 notar public numit în Beclean și asociat pe 1 an în Brașov: Taus Anamaria-Magdalena din 20.05.2024 1 notar public numit în Brețcu și asociat până la 27.03.2026 în întorsura Buzăului: Badiu Mihaela din 06.11.2024 1 notar public numit în Budila și asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Stuparu Alexandra din 12.04.2019 1 notar public numit în Comăna și asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Ionaș Diana-Geanina din 11.07.2024 1
ANEXE din 3 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299767]
-
asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Breazu Marius-Sebastian din 26.11.2019 1 notar public numit în Hălchiu și asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Roșu Ramona-Elena din 15.02.2017 - (conform Deciziei Camerei Notarilor Publici Brașov nr. 8/15.02.2017) 1 notar public numit în întorsura Buzăului și asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Duțu Carmen-Anca din 02.04.2019 1 notar public numit în Moieciu și asociat pe durată nedeterminată în Brașov: Burlan Ioana-Suzana din 12.04.2013 1 notar public numit în Ozun și asociat până la 31.12.2025
ANEXE din 3 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299767]