139 matches
-
Eurhythmics la facultate..., ceea ce am și făcut în ultimii 8 ani. Anul acesta m-am reînscris pentru un Masterat în Canto ... Colegii mei sunt si studenții mei ... . Apoi am învățat să fiu mai practică, mai pragmatică, și să simplific bagajul întortocheat de neclarități lirice și să fiu mai sinceră în ceea ce fac. Am invatat să echilibrez utilul cu inutilul ... Și multe altele ... profesionalism, punctualitate, aprecierea și recunoștința pentru atenția și munca tuturor celor din jur ... - Mai susțineți concerte și în Statele Unite
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
al actului de curaj manifestat de autorul care-și publică rodul muncii sale creatoare, despre care aminteam în prima parte a acestui material. Fiecare cititor înțelege atât cât dorește și, firesc, doar ce dorește. Poate că abia acum descoperă cărările întortocheate pe care au pătruns în politica de vârf, printr-un partid de anumită culoare, câte un fost lider sindical, de genul Miron Mitrea ori Victor Ciorbea. Sunt cărări bătătorite la nivel central, dar și foarte multe cărărui la nivel local
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
urechi?șervețele? căciulă? apă? eventuale pete neidentificate, haine de schimb și alte liste complicate, dar foarte rezonabile, care îți lasă libertatea nestingherită de a te verifica in două secunde, în relativă liniște, pe aceeasi bancheta din spate. Înseamnă uneori negocieri întortocheate pentru ocuparea silențioasa a locului binecuvântat din căruț în vreun supermarket sau pentru alegerea celui mai inofensiv sortiment de pufuleți ori de biscuiți...Finalizate cu succes, ceea ce te face să te simți de-o competență fără margini sau căzute în
MAMĂ DE OCAZIE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359465_a_360794]
-
strecură ușor pe lângă peretele pe sub șuvoiul de apă. Admiră cu nesaț încă o dată această priveliște de basm. În cele din urmă, deși nu-i venea să se despartă de acest loc minunat, încălecă și, dând pinteni calului, dispăru pe cărarea întortocheată printre cheiuri pe lângă râul ce curgea zgomotos printre bolovanii de piatră. Pe la prânz, căpitanul își adună ceata de oșteni și porniră către castel. Odată ajunși, începură pregătirile pentru primirea celui ce urma să le fie stăpân și să le călăuzească
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
un aer jucăuș, radiau cu energie diferită de alte zile. Glumeau, zâmbeau, zic băi, de ce nu e 1 martie în fiecare zi? Așa da! Aș veni mai cu plăcere să-mi toc nervii în hârțogăraia specifică, cu foile indescifrabile și întortocheate pe care trebuie să le completez, ajustându-mi scrisul de mână folosit atât de rar și aproape uitat în țăcănitul tastelor de calculator. Când o femeie zâmbește, noi, bărbații, prindem altă culoare în obraji. Când nu, ne ia cu galben
Zâmbetul se asortează la orice [Corola-blog/BlogPost/100860_a_102152]
-
și determinări existențiale personale, în virtutea unor convingeri determinate de relațiile cu cei din jur, de conjuncturi și concursuri de împrejurări, dar, pe de altă parte și pe baza unor principii morale solide ce permit omului să răzbească prin pânza deasă, întortocheată pe care i-a întins-o destinul. Un alt aspect, foarte important, sesizat la romanele autorului Marian MALCIU, este acela că domnia sa își responsabilizează personajele, dându-le valoare. Personajele domniei sale capătă importanță. Începând de la personajul principal până la ultimul personaj secundar
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
vaci de lapte” își zise vizualizând în minte fetele din cluburile pe care obișnuia să le frecventeze. „Niște căprioare”. Zărind în cele din urmă poarta casei părintești, i se puse instant un nod în gât. Era atât de ruginită! Modelele întortocheate pe care le admirau cândva toți vizitatorii micului oraș, nu mai erau acum decât niște spirale mâncate de rugină. Un câine-lup dormea pe scările din fața ușii. Acum aveau și câine? Se simți cumplit de străin! Până și casa i se
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
pădure ca doi rătăciți, electrizați de puterea magică a dragostei. Roiau gâzele într-o nuntire cosmică, florile își deschiseseră petalele în mii de culori, flori albe, flori roșii, albastre, galbene, un rai rupt din Raiul dumnezeesc; stejari cu figuri stranii, întortocheate în mii de feluri, își deschideau gurile lor de balauri, crengi rupte, retezate ca niște capete de zmei în care mișunau păsările pădurii, mii de păsărele, cântau parcă într-un concert unic, cu triluri de la nota cea mai joasă la
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
argumente reale prin care ne sugerează faptul cine este vinovatul principal în toate nelegiuirile sociale. În cazul dat, ne întâlnim cu o adevărată „parabolă a identității basarabene” (așa cum o întitulează în prefața carții istoricul literar Iurie Colesnic) care este destul de întortocheată în timp și cu prea multe obstacole în dezvoltarea social-umană, astfel Iurie Colesnic în precuvântare relatând următoarele: „O vorbă populară afirmă cu înțelepciune: „Călătorului îi stă bine cu drumul”. Dar cum îi stă unui popor care s-a pornit în
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
368 din 03 ianuarie 2012. Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de purpurăîn râpa înghețată un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri.Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi,tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie,revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiuteprintr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise.Ochii... algele unui pericol mentalalunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură.Nu mai rabzimânios te desprinzi din acea zbatere anacronică.Și
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
poți mușca!”. Din “Convertirea legilor și abandonul dreptății”, redau un singur pasaj, semnificativ, zic eu: “ ... educația, singură, mai ales cum se face ea astăzi, nu poate avea succes acolo unde pedepsele sunt permisive, disproporționate și chiar încurajatoare, iar legile sunt întortocheate și pline de refugii avocățești, strecurate cu bună știință de legiuitorul însuși”. “Al șaptelea discurs”, “Educația în derivă. Asasinarea culturii și sfidarea firii noastre” conține în titlu esența lui, și se deschide, ca un cu un pasaj din Mircea Eliade
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
poți mușca!”. Din “Convertirea legilor și abandonul dreptății”, redau un singur pasaj, semnificativ, zic eu: “ ... educația, singură, mai ales cum se face ea astăzi, nu poate avea succes acolo unde pedepsele sunt permisive, disproporționate și chiar încurajatoare, iar legile sunt întortocheate și pline de refugii avocățești, strecurate cu bună știință de legiuitorul însuși”. “Al șaptelea discurs”, “Educația în derivă. Asasinarea culturii și sfidarea firii noastre” conține în titlu esența lui, și se deschide, ca un cu un pasaj din Mircea Eliade
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Și-au fugit în lumea largă, strâmtă doar pentru iubire Se făcea că este seară și că pădurarul plânge... La castel e zarvă mare, fete plâng de fericire Dintr-un deal răsare luna ca o lacrimă de sânge Pe cărări întortocheate din adâncul codrului Rătăcesc în toiul nopții doi fugari îndrăgostiți Luna - tronul de lumină din grădina cerului Pe pământ - stăpân e somnul, raiul celor obosiți Un frunzar le iese-n cale pat de nuntă să le fie Din alai de
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
DORIT... Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MI-AȘ FI DORIT... E-o vreme azi prea mohorâtă Și norii sunt ca munții de grei, Iar viața e atât de urâtă Întortocheată pe sute de căi. La părinți aveam o viață ferice, Eram în largul nostru cu toții; N-avea unul motiv ca să strige Ca-n vechea Spartă iloții Că sunt de multe drepturi lipsiți, Când alții le-aveau din belșug. Și toți
MI-AȘ FI DORIT... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379696_a_381025]
-
când înceta brusc vântul, vorbele ei sunau cu o stranie claritate în golul acela cu soare și cu liniște. Povestea despre scurta ei ședere la Moscova, la doi ani după război... Într-o după-amiază senină de mai, mergea pe străduțele întortocheate din Presnaia, care coborau spre râul Moscova, și se simțea convalescentă, revenindu-și după război, după spaimă, și chiar, fără să îndrăznească să și-o mărturisească, după moartea lui Fiodor sau, mai degrabă, după absența lui zilnică, obsedantă... La colțul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
explicit pentru a putea ține sub observație o ceinture sauvage ce scăpase de sub controlul poliției. Haussmann descria această zonă ca fiind „o centură densă de suburbii, cu douăzeci de administrații diferite, cu clădiri construite la Întâmplare și cu o rețea Întortocheată de străzi Înguste și șerpuite, alei și fundături unde se proliferează cu viteză uimitoare o populație nomadă ce nu are nici o legătură reală cu pământul șproprietateaț și nu e supravegheată În mod eficient”. Asemenea foyers revoluționare existau chiar și În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
peste cinematografe, peste bârlogurile de narcomani din Panhandle și peste hotelurile părăginite din Tenderloin. Ceața acoperă vilele victoriene pastelate din Pacific Heights și Învăluie casele În toate culorile curcubeului din Haight. Se plimbă În sus și-n jos pe străzile Întortocheate din Chinatown, se Îmbarcă În funiculare, făcând ca zăngănitul clopoțeilor acestora să sune ca niște geamanduri, se cațără În vârful Turnului Coit până când n-o mai vezi, invadează districtul Mission, unde mariachi, muzicienii ambulanți, dorm Încă, și-i sâcâie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu-i mai pot ajunge din urmă. Și, oricum, au luat-o în altă direcție. Trebuia să-i atragă atenția să folosească numai nisip de Nil. Cel de la Coptos nu e bun. Nu e îndeajuns de fin. Străbat câteva culoare întortocheate în tăcere. La un moment dat, Rufus rostește cu fața deformată de un rictus amar: — Constați deci - sper - că aici, la Roma, execuțiile capitale sunt un fel de sărbătoare publică și locuitorii vin cu plăcere în această halucinantă grădină a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe drumul mai Îngust În ideea că duce spre un loc mai puțin umblat și mai spectaculos. Lui Bennie, satul i se părea că aduce cu peisajul de la țară din Apalași. Era o adunătură de dealuri mici, traversate de poteci Întortocheate de sus până jos, poteci tocmai bune pentru oameni cu șolduri Înguste, umblând În șir indian. Pe fiecare deal stăteau cocoțate două sau trei case, iar În jurul fiecăreia se găseau grădini și adăposturi pentru animale. Spre cer se ridica fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
răcoroasă alinând gâtejurile iritate din pricina Întârzierii și a fumului de țigări de foi. Eu stăteam la prova Încercând să-i avertizez să se Întoarcă. Am plutit printre ostroave de zambile de apă, dintr-un golfuleț În altul. Canalul era la fel de Întortocheat ca un labirint mocirlos din gard viu. După nenumărate ocoluri, barca ajunse la o rampă improvizată din stuf, așezată deasupra unor cauciucuri de camion uzate. —Ești sigur că ne ține? spuse Heidi ridicându-se ca să se dea jos din barcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fugari se înșira cu pas susținut, stârnind un foșnet continuu. Mici luminișuri lucind în verdele crud al ierbii se deschideau pe neașteptate, însă coloana le traversa aproape gonind ca să se arunce de îndată în desișul pădurii. Traseul era atât de întortocheat și coloana atât de destrămată, încât Sebastianus nu găsea deloc ocazia să o vadă în toată lungimea sa. întrebă un burgund care era consistența detașamentului îndrăzneților războinici cărora le datora libertatea și află astfel că era vorba de o forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
simțea răspunzător de viața lor. În realitate, desigur, ei n-ar fi trebuit să fi fost condamnați la moarte. Poate că lumii îi displăcea ideea, dar membrii unei gloate înfuriate nu sunt chiar niște criminali. Gândurile lui își urmară drumul întortocheat pe tot timpul nopții. La un moment dat, apăru o nedumerire: această capacitate de douăzeci de ori mai mare decât creierul omenesc obișnuit nu putea fi măsurată prin coeficientul de inteligentă (I.Q.). Numai un creier electronic ar putea avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
rechem în suflet. Când umblam pe cărarea care ducea, prin fânaț, la moară, numai pe unele locuri capul îmi ieșea peste iarbă. Încolo mergeam ca un om printr-o pădure pe o cărare între două ziduri de copaci. Cărarea era întortocheată, și la o cotitură a ei am întîlnit odată un personaj din altă lume, înalt ca și mine, foarte grav și pășind măsurat - un cocostârc. Am stat un moment amândoi față în față, apoi el s-a ridicat și s-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]