5,014 matches
-
al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 87. footnote>. Însă, din buna întrebuințare a acestora se naște cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
minții), unde este adus (pe cale de alchimie lingvistică) la stadiul de fapt ideatic. Practic avem de-a face cu un proces de formalizare, instrumentat metodic prin intermediul unui discurs sistematizat teoretic și/sau grafic. Devin prin aceasta posibile două direcții de întrebuințare și/sau întreprindere conceptuală: compozițională și analitică (de-compozițională sau critică). o Dimensiuni generice ale vocii formale - câmp (în adâncime); discurs (la suprafață) La nivel elementar melosul DMz se compune din minimum două sunete, totodată succesiv-diferite (disjuncte) pe o dimensiune
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
să poarte haine de piele. Dar mie mi se pare că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată doar animalelor necuvântătoare, a fost dată mai târziu omului, din grijă și prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur, însă, că moartea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o plăcere bună și necesară firii, căutând poate hrană pentru trup și veșminte sau împreunare naturală și legiuită, aceasta fiind cunoștința binelui. Dar acest scop își are limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare, de lăcomie și rea întrebuințare, de împreunările legiuite naturale și cele contrare firii și destrăbălări, reprezentând cunoștința răului. Arătând că aceste lucruri necesare unei vieți firești - dar atât de vulnerabile datorită posibilităților spre rău pe care le oferă prin depășirea unor limite sunt accesibile prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ani sau o amendă de la 500 la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
-i așa. (Ianuarie 1996) Risipa Mama nu numai că era conștientă de valoarea obiectelor, dar le și iubea, de la cele mai frumoase și de preț pînă la cele mai umile și de aruncat, căci în acestea din urmă vedea noi întrebuințări. Era foarte îndemînatecă - bricoleuse - într-o vreme cînd femeile nu știau să facă multe cu mîinile. Și într-o vreme cînd casele burgheze erau supraîncărcate, fiindcă obiectele erau mult mai rare ca azi. Mama era o bună economă, dar eu
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
și alchimie babiloniană, M. Eliade studiază această știință cosmologică și soterică de la primele atestări documentare, până la etapele în care se alterează într-o știință empirică, de laborator. „Când sensul tradițional al unei științe sau tehnici se pierde, omul dă altă întrebuințare și alte valori materialului acestei științe. Există o lege a conservării materialului care nu e decât corolarul legii degradării sensului înțelegând prin aceasta orice alterare, orice pierdere sau uitare a unei semnificații originare”. Lucrarea este mai amplă decât precedenta pentru că
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
vreun rând notabil despre el, măcar să se știe că îl apără. În miez de ianuarie, mediocritățile se prind zdravăn de pulpana lui Eminescu, să nu piardă cumva unica șansă de a li se reține numele. În fond, ce "valoare de întrebuințare" mai are azi Eminescu? Teoretic, opera sa (poetică și gazetărească) ar putea funcționa ca model și ca exemplu. Cine ar invoca-o drept posibil reper estetic, moral, civic, ar avea toate motivele să o facă. Practic însă, o asemenea investire
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
O mulțime de chichițe nu se potriveau. Ofițerul înțelese că nu e bine s-o lungească. Acum oamenii se bucurau. În sfîrșit, își ziceau, avem și noi "cățele", se cheamă că ne putem măsura cu sculele nemților. Văzînd însă că întrebuințarea acestora depindea de nenumărate clenciuri tehnice, atît de multe că-ți albea părul din cap, s-ar fi putut scîrbi. Ducă-se naibi, și-ar fi spus, mai bine ne lipsim. Ca să nu mai vorbim despre ce s-ar fi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
și amabilitate. (2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin: a) întrebuințarea unor expresii jignitoare; b) dezvăluirea unor aspecte ale vieții private; c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase. (3) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetățenilor. Funcționarii publici au obligația
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
mare importanță, devreme ce nu aveam să ne amestecăm probabil unii cu alții niciodată, așa - mergând pe stradă. Reparam pixurile și reîncărcam brichetele de unică folosință, făceam scrumiere din cutiile de conservă mai fățoase. Nu aruncam capacele. Dădeam lucrurilor diferite întrebuințări, să nu dispară prea repede din viața noastră. Fumam țigările până la muc, reciclam timbrele poștale și adunam bețele arse de chibrit într-o cutie pusă la îndemână lângă aragaz. Când se defecta broasca nu aruncam cheile, de parcă am fi putut
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
față de obiectul sonor. Dacă opțiunile estetice sunt influențate de trăsăturile de caracter, apreciem că și reciproca este valabilă: caracterul uman poate fi înrâurit la un moment dat de modul în care un subiect săvârșește elecția audițiilor și se ghidează în întrebuințarea acestora. Atunci când în alegerea muzicilor lipsește exigența față de anumite criterii axiologice ori față de unele norme estetice elementare, când consumatorul de artă sonoră se întovărășește cu orice fel de produs artistic, fără pretenții și fără discernământ, nu ne va fi deloc
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
noii Românii: vom pedepsi încă o dată victimele, medaliindu-i pe călăi. Ofițerii de securitate trebuie să plătească, "în solidar", cu agenții lor. și asta pentru că prin perversitate fără limită, prin demență, puteau să dea - și adeseori asta s-a întâmplat - întrebuințări maligne unor declarații care, în sine, nu depășeau nivelul banalității. Cred că vom intra în linie dreaptă atunci când paginile întâi ale ziarelor vor începe să prezinte, alături de fotografia turnătorilor, și pe aceea a ofițerilor cărora li se turna. Alături de asistenta
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ironiza Camil Petrescu în pamfletul său antilovinescian) capacitatea sa de speculație intelectuală, derivată, paradoxal, din stări sufletești obscure și din resursele inconștientului. Tot în seama simbolismului său temperamental pune E. Lovinescu "realizarea unei critici fără afirmare și fără negare, fără întrebuințarea ponderelor materiale ce fixează valorile în cifre și cantități, a unei critici de valori imateriale, fără calificări, a unei critice de nuanțe și de sugestie". În expresie, claritatea, de sorginte clasică, l-a pus în contradicție cu obscuritățile de tip
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]