510 matches
-
ea o eleganță a spiritului care, dacă aveai bun-simț, îți impunea să-i semeni ori s-o lași în pace. Ochii, frumoși mai ales cînd te priveau fix, aprinzînd în adîncuri lumini de plăcere, vorbeau infinit mai mult decît buzele întredeschise tot timpul, întristate de umbra durerii, dar puternic conturate cînd rosteau vreun cuvînt, înnobilate de surîs, precum galonul de firetul din aur. Aflînd că el abia a terminat facultatea, ea a surîs, șoptindu-i: "Ești un copilaș", iar din clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui, de felul în care distrugea rutina vieților lor, pe care o credeau mai rezistentă decât o anvelopă de camion. „Bing-bong“, se auzi soneria la ora șapte; Dave intrase în vestibul și stătea cu mâinile în șold; gura îi era întredeschisă, iar claia de păr sârmos, de culoarea nisipului, i se zburlise într-o parte, atingând gulerul jachetei militare uzate. Haina era semnul său distinctiv, iar Dave 2 o numea „uniforma mea“. În fiecare zi se echipa de campanie. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
creșteau deodată, în deplină armonie. Se desfăcuse și se lungea la soare. Se sculase în toată splendoarea-i delicată, iar pielea care îl acoperea se întinsese, devenind catifelată. La vederea capului pulsând, cu o picătură de lichid seminal în ochiul întredeschis din vârf, Carol simți cum o cuprinde un val de exaltare. Își încleștă mâinile în jurul feselor și se lăsă pe călcâie. Unii spun despre penis că ar fi o chestie urâtă, o adăugire la creația Domnului, făcută în al doisprezecelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
scos nasul pe gaură. Nu ploua, și razele soarelui se strecurau pe fereastra deschisă. Mobila se afla din nou aici, patul și masa cu blat smălțuit, vechiul fotoliu de piele, rafturile de cărți, și toate cărțile. Ușa de la debara era Întredeschisă, și am văzut că era iar plină de troace. Găleata ruginită de gunoi era și ea acolo, ca și pianul meu, cu ciobiturile și zgîrieturile lui. Jerry, m-am gîndit, se Întoarce acasă Jerry. Am rostit În minte cuvîntul ÎNVIERE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de fin, de inteligent, și totuși, singurul lucru pe care-l face e să inspire frică altora. — Unde spuneai că e? — În dormitorul lui, dincolo de salon. — Pot folosi telefonul? — E riscant. Telefonul se află În salon, iar ușa dormitorului e Întredeschisă. — Unde vrea să plece? — A obținut autorizația să plece În Irlanda - pentru Mamele libere. N-a fost ușor, dar prietenii dumitale nu s-au lăsat și i-au făcut rost de autorizație, prin lady Dunwoody. Știi, i-e atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai tragi de limbă pe Irnerio, dar ați ajuns sus, pe o scăriță laterală, la o ușă scundă cu firma „Institutul de Limbi și Literaturi Botno-ugrice“. Irnerio bate la ușă cu putere, îți spune „Salut“ și te părăsește. Ușa se întredeschide puțin. Petele de var de pe tocul ușii și șapca ivită deasupra unei salopete căptușite cu blană de miel îți dau impresia că localul e închis pentru renovare, iar acolo nu se află decât un zugrav, sau un om de serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
înapoieze referatele, să se adreseze asistenților sau să meargă la biroul facultății. Ascultă să vadă dacă se aude vreo voce din cameră, dar nu se auzea nimic. Auzi doar zgomotul tastelor, semn că doctorul Ranta era acolo. Când ciocăni și întredeschise ușa, el îi aruncă o privire tăioasă. — Da, Mma, o întâmpină. Ce doriți? o întrebă în engleză Mma Ramotswe îi răspunse în setswana. — Aș dori să stau de vorbă cu dumneavoastră, Rra. Aveți un moment? El se uită repede la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
toarnă minciuni. În ceea ce o privește, minciuna lui atât de evident, de parcă doctorul Ranta ar fi avut la gât o firmă de neon pe care scria că-i mincinos. Nu vă cred, Rra, îi spuse simplu. Mă mințiți. El își întredeschise gura, apoi o închise. Apoi, împreunându-și din nou mâinile peste burtă, se lăsă pe spate în fotoliu. — Convorbirea noastră s-a încheiat, Mma, o anunță el. Regret că nu vă pot ajuta. Poate ar trebui să mergeți acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să dispară. Dar nu, e tot acolo. - Cine sunt? Cine sunt? Cine sunt? Atât știi? Ți s-a blocat acul de patefon pe cerul gurii? Tu te-auzi? Ți-a mai spus cineva că ești plictisitor? S-a enervat, fornăie. *** Întredeschid ochii, dar mușchii sunt încă prea somnoroși și nu reușesc să-i mai și adun la timp, așa încât o țandără din ghirlanda ornamentală plantată deasupra patului mi se-nfige sub pleoapă. Oroarea aceea de ghips împletit, cu arabescuri și înflorituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
duble închise ale salonului, auzi vocea profundă a domnului Parker spunând ceva încet, iar și iar. Cu Brandy sprijinindu-se de mine, executăm o cursă lentă pe trei picioare, în vârful degetelor, prin hol, de la baza scărilor până la ușile salonului. Întredeschidem ușile cu câțiva centimetri și ne vârâm fețele prin crăpătură. Ellis e întins pe covorul din salon. Domnul Parker șade pe pieptul lui Ellis cu câte un pantof mărimea patruzeci și nouă înfipt de-o parte și alta a capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ploaie în mare. "Pedepsele ne aduc aminte că marea este alcătuită din stropi", filosofa cîteodată Radul Popianu de unul singur și se închidea pe dinăuntru în camera amenajată drept "arestul de la postul de jandarmi" al Vladiei. Ușa cu vitraliu era întredeschisă, iar în holul mare și întunecos tocmai din cauza vitraliului de care era atît de entuziasmat prințul, îl aștepta K.F. Avea o figură severă, cu veșnica ei rochie cu umeri ridicați, catifeaua părea tocită pentru un ochi nepriceput, de fapt era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trupul tău. Trecutul, viitorul, astea s-ar putea să fie în legătură cu spiritul, dar spiritul era cu totul lăsat în seama lui K.F., dacă există cu adevărat și dacă poate fi luat în seamă. Cînd a bătut la ușă, poarta era întredeschisă, desigur, o întâmplare, nu spusese nimănui că are de gînd să viziteze Vila Katerina, era în fond o chestiune de serviciu și el nu-și putea permite să pălăvrăgească despre așa ceva cu Bercu, ori cu Iacobovici cînd își făcea rondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adevărată poveste vînătorească. Surugiul, trimis de Marghiloman însuși la haltă să-l aștepte, era un țăran fălcos, cu ochi mici, negri, ascunși sub arcadele proeminente ale feței lui de peceneg sau cuman. Se răsucise către el și privea cu gura întredeschisă către cele cinci dropii nemișcate, paralizate parcă. Desigur că îi zăriseră și cu mintea lor de pasăre pricepuseră și de ce se oprise droșca în dreptul lor. Dar nu se mișcară, nu se împrăștiară, așa cum le va fi spus instinctul. A întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Împietrită, cu ochii ațintiți la cer. Până și orbii Își Înălțau privirile pustii spre cer, căci după liniștea aceea năprasnică pricepeau că se Întâmplase ceva Într‑acolo unde lumea stătea cu privirea ațintită. La fel și Petru Înțepenise cu gura Întredeschisă de uimire. Nu credea În minuni, În afara minunii credinței, iar minunea putea veni doar de la El, de la Singurul Făcător de Minuni, de la cel care prefăcuse apa În vin; orice altceva erau Înșelăciuni de magicieni cu firele lor nevăzute, Minunea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de bătrân neputincios; oare și ăsta fusese tot vis, mântuirea? Apoi cântările și ochii tinerilor care‑l purtau și care nu se Încumetau să și‑i ridice spre el, le vedea doar sprâncenele dese de sub fruntea Îngustă, ca și pleoapele Întredeschise de sub gene; apoi gâturile țepene și dezgolite, iar pe scăfârliile acelora care‑l purtau Înaintea sa pe Malhus se răsfângea lumina care cădea pieziș din Înălțime, ca din ceruri, ca din rai, În vreme ce mulțimea, aflată pe de lături, ținea deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
imagina cum ar fi descris el această scenă, poate ca un portret flamand, lumina ce se prefira printre draperii pe chipul și mâinile tinerei femei. Oare, pentru luminozitatea picturii, credeți că ar fi aprins focul godinului și i‑ar fi Întredeschis ușița? Sau poate ar fi plasat un cămin. Cămin nu aveam, iar godinul era rece, deși era un martie friguros. Nu cred. Acel Clarobscur, ar fi fost de‑ajuns ca să lumineze chipul femeii din fereastră, tot așa cum timbrele roșii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
-i simțea fierbințeala cleioasă a corpului. L-a privit și ea drept În ochi, bucuroasă că e la adăpost după ochelarii de soare. — V-am spus să mă lăsați În pace! Băiatul s-a strâmbat disprețuitor, buzele i s au Întredeschis și i-au dat la iveală dinții surprinzător de sănătoși și de albi. — De ce? Pentru că așa am zis. — Ei, și? Dă mi niște rupii! — Nu. Cu colțul ochiului a văzut Încă vreo trei-patru băieți alergând spre ei, copii ai străzii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de minute... Apel cu număr ascuns“. Închisesem și mă întorceam în living când - bum bum bum bum bum - o palmă ce lovea în ușa de la intrare mă făcu se tresar și să simt furnicături în tot corpul din cauza șocului. Am întredeschis ușa și prin crăpătură dădu buzna înăuntru o pală umedă din aerul ploios al serii. Afară stătea un bătrân. Era subțirel, cu un nas și o bărbie proeminente. Părul rar îi era pieptănat peste cap, adunând și conducând apa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aminti numele propriilor iubite de adolescență sau ale amantelor de mai târziu, cu excepția celor cu care a rămas în relații peste ani și au devenit prietene de familie. Vizita. Narcis Este întrerupt brusc din incursiunea lui în trecut. Ușa se întredeschide și secretara anunță prezența unui personaj ce insistă foarte mult să-l vadă, în ciuda momentului și a situației. Domnule Sicran, se pare că este vorba de ceva foarte important. Probabil în legătură cu unul din dosarele ce lâncezesc nerezolvate pe masă, adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cum dorești. Peste alte două ore, Va a văzut cu coada ochiului că d-na Ildiko se băgase În pat, capul ei cu părul blond și cârlionțat se odihnea pe o pernă foarte mare și albă, gura și ochii erau Întredeschiși, fața mică și delicată, nasul mic și „În vânt”, apoi ... plapoma foarte mare. Nu a privit-o direct, a ieșit pe săliță, Îi era somn un pic dar de, era de ...serviciu! Se gândea la lucruri, ființe și Întâmplări frumoase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să-și imagineze ce minunăție de trup ascundea plapuma, pirotea binișor, când de dincolo de ușa prevăzută cu un geam nu prea mare, se auzi: Olaru, nu ți-e frig pe sală? Nu doamna profesoară! Ia să vin eu să văd! Întredeschise ușa și cutremurându-se a spus: Brr, ce frig e! Nu mai sta nici o clipă acolo! Vino repede și te culcă În patul domnului profesor, ai auzit!? Băiatul ar fi vrut să mai spună un „nu” și un „nu se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
general îl aștepta. Împreună o porniră pe coridorul larg și bine luminat, urcară cu liftul, mai străbătură încă un coridor, parcă și mai bine luminat decât primul, și se opriră în fața unei uși impozante. Prevenitor, secretarul bătu în ușă, o întredeschise și anunță sosirea oaspetelui, apoi se retrase. Omnipotentul șef al partidului și conducătorul de facto al statului român nu îi păru lui Nando Rossi altfel decât îl știa din pozele oficiale. Era însă prima dată când îl vedea în carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
surorii tale, Minodora... Spiritul Dorei mai percepe doar un nor de culoare roșie care se înalță cu rapiditate, pierzându-se în infinitul unui cer sumbru. Pleoapele Dorei se ridică cu greu, împinse ca de niște mici resorturi, iar buzele se întredeschid cu greutate pentru a șopti : Apă... Un minuscul șuvoi îi răcorește gura uscată. Reușește să deslușească din nou un scurt dialog : Vă rog să mă iertați că v-am deranjat. Am avut senzația la un moment dat că se pierde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
suferință al tinerei, care nu dă nici un semn de viață. Privind chipul nemișcat în calmul frumuseții lui, gândurile Dorei devin senine. Se întoarce pe spate, își caută o poziție cât mai confortabilă. Voi dormi bine ! Trebuie să recuperez !". Ușa se întredeschide și o mână grijulie stinge lumina din plafon. Rămân aprinse doar lămpile de noptieră, care difuzează o lumină blândă. Noaptea spitalului începe... Se mai aud doar câteva clinchete îndepărtate care încetează și ele după un scurt moment. Legănată de liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vieți tot mai fericite în patria noastră și la victoria socialiasmului în lume. Mama noastră ar dori să vină acasă și m-a rugat să te întreb dacă o mai primești, s-a adresat în șoaptă fiul Sorin, prin ușa întredeschisă la dormitorul părintelui său. Tocmai la ea mă gândeam... Poți să-mi spui de pe unde ai pescuit-o la ora asta atât de târzie? Chiar că am pescuit-o... Tocmai la Stăvilar unde am fost la o chermeză cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]