515 matches
-
când vorbea, ochi de culoare maro, asemănătoare mobilei de pe vremuri. Am stabilit ședința la ei acasă. Locuiau într-un bloc turn, pe la etajul șapte. Holul era foarte strâmt, camerele prea mici. Am început să-i dictez despre substantiv. Ușa era întredeschisă la cameră. Prefăcându-se cu treburi, părinții lui mă spionau, zăbovind atenți lângă ușă. Am vorbit, desigur indispus, două ore. După ședință, maică-sa, fostă inginer agronom, după cum spunea, m-a servit cu o prăjitură ecler. Resimt dezgustul de atunci
DAN IONESCU: Umbra scrisului (Roman). Fragment by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-umbra-scrisului-roman-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339361_a_340690]
-
Publicat în: Ediția nr. 803 din 13 martie 2013 Toate Articolele Autorului Îngerul de la...hublou Zburând peste acoperișuri neväzute Väd Cerul Lumii mele, însorite. Freamät, cuprins în buchet de raze liniștite, Le-ascund în zbor, sub pleoape obosite. Cu ochi întredeschiși de soare, zäresc Pe-a cerului frumos tablou, Un porumbel..din Rai dumnezeiesc Venind în zbor spre mine, la hublou.. Albeata-i purä a penelor m-atrage! Întind mâna, din instinct, sä îl mângâi. Cu o aripä parcä, semn îmi
INGERUL DE LA..HUBLOU de DOINA THEISS în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Ingerul_de_lahublou_doina_theiss_1363175978.html [Corola-blog/BlogPost/342270_a_343599]
-
spre Terapie intensivă. * O rază alb-roșiatică filtrată de frunzele plopului din fața geamului, aidoma unei armonii de văluri suprapuse ce stârneau unduiri de lumină, părea că se așază dureros între pleoapele grele ale Emanuelei. Era lumina soarelui în apus. Aceasta a întredeschis ochii și i-a închis imediat la loc. A repetat gestul de câteva ori, întorcând capul în partea opusă sursei de lumină. Durerea primului contact cu aceasta pierdea încet-încet din intensitatea inițială, potolindu-se, devenind egală. Emanuela se afla pe
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433324063.html [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
de parfumul îmbătător al reginei nopții. Priveau fermecați aștrii cu străluciri intermitente purtați de sentimentele romantice ale iubirii. Franz îi cuprinse cu palmele mijlocul și o îmbrățișă pătimaș. Ea se lăsă lin în voia lui și închise ochii, în timp ce buzele întredeschise așteaptau sărutul cavalerului. Deodată însă un sloi de gheață i se prelinse pe coloana vertebrală. Tresări surprinsă și văzu chipul prințului ca al unei statui de marmură, rece și neclintit. Sări în picioare gata s-o ia la fugă pe
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
ar fi Laura Dern, Balthazar Getty, Naomi Watts, altele trăind prima lor experiență în fața veninoasei camere de filmat a regizorului, ca Monica Bellucci sau Sky Ferreira. Se pare că în noul sezon regizorul va explora universul din jurul Lojii Negre, abia întredeschis în episoadele precedente. Această alegere va da naștere, mai mult ca sigur, unei succesiuni de scene greu de înțeles de-a lungul celor 18 episoade, spre marea plăcere a fanilor lui David Lynch și ai serialului Twin Peaks.
David Lynch ovaționat la Cannes pentru revenirea serialului “Twin Peaks” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105468_a_106760]
-
emoție și vitalitate vibrantă. Primul pas al noii Deșteptări... începe de la afișul spectacolului, creat de Mihai Băncilă. Un afiș - într-o lume a teatrului care nici după 27 de ani nu a înțeles valoarea și importanța posterului - expresiv, care-ți întredeschide ușa adolescenței plină de revolte, convulsii, neînțelegeri. Al doilea pas este continuat de remarcabilul traducător de limbă germană, Victor Scoradeț, cu o foarte bună stăpânire a modernității și postmodernității, reîntinerește cuvintele lui Wedekind. Al treilea pas îi aparține regizorului Vlad
Distrugeți sistemul! Distrugeți zidurile! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105661_a_106953]
-
stare ciudată, dar nu și-o putea explica. Ajunse la etajul cinci au coborât din lift și s-au îndreptat către două uși imense ce separau două secții pe acest nivel. Au intrat pe un culoar în dreapta. Ușile saloanelor erau întredeschise, pe culoar nimeni. Ecaterina i-a făcut semn Emanuelei, împingând-o ușor către a treia ușă de pe partea stângă. A introdus-o în salon spunându-i să aștepte aici în liniște, pentru că ea se duce să-și caute colegele infirmiere
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1429824873.html [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
goale în papuci și doar cu șalul subțire pe spate, se precipită să-l urmeze pe Eduard. Alergă pe trepte și Eduard îi arătă încăperea. Etajul nu era luminat decât de o lampa mică. Întunericul arunca umbre ciudate. Ușa era întredeschisă. - Eduard, anunță-l pe tatăl tău, te rog! Eduard nu era prea convins. - Nu-ți face probleme. Grăbește-te! Și rămâi în camera ta. Leon va avea o discuție cu lordul, au nevoie de puțină intimitate. Băiatul încuviință și se
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1472404559.html [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
programare, să iau niște bani cu mine și două Fibrobar-uri. A, și apă, căci altfel rămân fără voce. Pastile, cărți, telefon. A, telefonul. Aud, deodată, ceva vibrând în hol. Era deja pus în geantă, iar eu alergam prin apartament să întredeschid geamurile peste zi. Era doamna directoare. În câteva secunde mi-a zis că până la ora 12 trebuie să aduc o descriere despre Radu (un elev din clasa mea) pentru cineva de la primărie. Îmi suna ușor ciudat, bănuiam cumva ce urma
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” by https://republica.ro/ultima-zi-in-care-l-am-vazut-pe-radu-la-scoala-znu-pot-doamna-pe-dumneavoastra-nu-va-lovesc-niciodata [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
-l simțeam eu așa de la febră, nu știu). După o tăcere lungă, C. mă anunță că am intrat pe strada lui Radu. Îmi arată care e poarta și apoi se duce spre casa lui. M-am văzut încurcată. Poarta era întredeschisă dar nu voiam să intru. De strigat... nu puteam striga, căci drumul îngust de la poartă nu arăta și o casă spre care să ducă; am dedus că era ascunsă în spatele casei vecinilor. Vecinii lor aveau un cățel care a început
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” by https://republica.ro/ultima-zi-in-care-l-am-vazut-pe-radu-la-scoala-znu-pot-doamna-pe-dumneavoastra-nu-va-lovesc-niciodata [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
Articolele Autorului Rezemați de gânduri pe un râu golit tu floare eu dor nici apă nici poduri nici pietre maluri prăvălite peste morman de gânduri pe cotidian cu povești strivite de un crunt real cu uși între noi toate ferecate întredeschise de noi vraiște în toate noi cuminți două brațe se deschid în larg unde către alte două se cuprind cum schingiuite-n viu de depărtare au trasat cu sârmă ghimpată chiar pe semnul lor pe destin pe-al lor viitor
REZEMAŢI DE GÂNDURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Rezemati_de_ganduri_gheorghe_serbanescu_1375829392.html [Corola-blog/BlogPost/360411_a_361740]
-
întrebat pe Pincio I. Păun. „Noaptea potolit și vântul arde focul în cămin Dintr-un colț pe-o sofa roșie eu în fața lui privesc Până ce mintea îmi adoarme, până ce genile-mi clipesc; Lumanarea-i stansă-n casă, somnu-i cald, molatic, lin”. Am întredeschis ochii. Trenul electric alunecă pe șine spre Vlădeni. „Mai este puțin și Iașiul mă va primi cu zumzetul străzilor.” Diseară, la librăria din centrul orașului, îmi voi lansa antologia de povestiri „Cărticica de dat în leagăn gândul”. Domnișoara de alături
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_pana_ce_mintea_imi_adoarme_pana_ce_genile_mi_clipesc_.html [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
poți completa, mai spuse Andrada. - Și eu te iubesc ca prietenă la fel de sincer. Nu fac nimic fals doar pentru a salva aparențele. Nu mă caracterizează aceasta. - Nici nu mă îndoiesc. Se auzi un ciocănit ușor la ușă și Cristian o întredeschise spunând: - La masă, domnișoarelor. Mama a așezat masa și vă așteaptă. - Cris, bine că ai apărut. Vino să ți-o prezint pe prietena mea Andrada, invitata ta de onoare la petrecere. - Ce plăcere! Cristian Trăistaru - aniversatul, se prezentă el zâmbind
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393832998.html [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
oglinda celor cunoscute lui, care aci nu-și aveau nici o noimă... Încetează să întrebi de ce ai ajuns aici! Nu știe nimeni! căzu răspunsul la o nouă întrebare ridicată ca uleiul deasupra mării agitate de furtuni din capul lui. Încercă să întredeschidă ochii, dar săgețile violete ale hainelor creaturii, spărgându-se apoi din verde crud în turcoaz, îl hotărâră că e mai înțelept să lase pleoapele plecate. De fapt, eu nu știu nimic altceva decât ceea ce fac de când m-am trezit aici
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425234462.html [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
eterogen. Locomotiva fluieră din nou ... mă așteaptă, fapt neobișnuit la un tren! Dau dezamăgit din mână ... și continuu să răscolesc în minte posibile variante unde s-ar afla Giulia. Cercetez atent în toate camerele și magazia de bagaje. Ușile sunt întredeschise, încăperile parcă așteaptă să fie inspectate, totul încărcat cu o liniște apăsătoare. Un aer irespirabil, stătut, mă întâmpină în fiecare odaie. Mirosul obișnuit al dușumelelor din lemn și mozaic, date cu petrol, ca-n orice gară imprimă singurătatea indestructibilă ... peste
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Exodul_0.html [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
la picioarele desculțe și nespălate ale oamenilor, dar și la cele încălțate cu niște papuci cu talpă groasă din lemn. Oamenii strigau ceva, dar vorbele lor nu le auzea copilul de dincolo de fereastră. Alexandru a tras foraibărul geamului și a întredeschis fereastra, să audă ce spun oamenii. - Domnule general! Domnule general! Fie-vă milă de noi și nu ne dezrobiți! Auzind strigătele oamenilor, generalul Macedonski a ieșit pe terasa conacului îmbrăcat în haine militare și cu chipiul tras pe frunte. Peste
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
lucru. Peste tot domnea mizeria, mână în mâna cu un miros puternic de mucegai, ce-i înțepau nările. Sus pe tavan se vedea un bec agățat de niște lițe întortocheate. Drept în fața ei, la câțiva metri se vedea o fereastră întredeschisă cu un grătar de fier, iar în partea dreaptă era o ușă cărămizie, ce părea să fie încuiată. Încercă să se miște, dar sfoara groasă de lână îi aduse aminte că nu putea. Cu sfoara aceea bine înfășurată și înnodată
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
Un 13 norocos,zic eu. Școala generală nr.15 Brașov și liceul de "Științe ale naturii- C.D.Nenitescu"-profil mate-fizica (promoția 1994).Aici,la liceu,am întâlnit un dascăl în adevăratul sens al cuvântului,Domnul Florin Sindrilaru,care mi-a întredeschis ușa spre o lume nouă,în care am pășit apoi cu sete de cunoaștere și curiozitate, din care lipseau cu desăvârșire cifrele și schemele logice,dar în care am aflat ca"există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc
CLARISSA EMANUELA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Clarissa_Emanuela.html [Corola-blog/BlogPost/359871_a_361200]
-
cu toată ființa. Cu pleoapele strânse și gura întredeschisă, cu brațele și picioarele lăsate la dispoziția mea, se lăsa sărutată peste tot cu o plăcere pe care n-o mai observasem la alte femei până atunci. După câteva minute a întredeschis ochii, mi-a răspuns la săruturi cu buze tot mai lacome, iar cu degetele îmi măsura înfrigurată umerii și coapsele. O fierbințeală firească ne cuprinsese pe amândoi. Era cald și parcă începusem să respirăm cu greutate. Ne înăbușeam de porniri
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doamna_in_maro.html [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
în casa scărilor mă oprisem derutat, acolo existase cândva o sonerie din ebonită lucioasă, în locul ei rămăseseră doar două fire spânzurând în afară. Lemnul ușii, din stejar masiv, era înnegrit de intemperii și adânc scobit de gheare. Dar ușa era întredeschisă. O împinsesem precaut, cu speranța că, odată intrat, voi scăpa de amenințarea fioroaselor animale. Și în casa scărilor însă, pe trepte, erau aciuate potăi, care începuseră să latre sălbatic, provocând un zgomot asurzitor. De afară, alte urlete le răspunseseră, sporind
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
cu pumnul în frunte. Din ochii ei au țâșnit milioane de steluțe multicolore și a simțit greutatea unui munte prăvălit pe cap într-o fracțiune de secundă. A căzut moale pe banchetă, eliberând un icnet dureros din gura-i rămasă întredeschisă... ... Când el se forța să scoată zăvorul de jos al porților grele de fier forjat, după ce descuiase destul de greu lacătul înghețat de la lanțul ce ținea strâns cele două părți, Amalia începea să-și revină. Era încă amețită. În întunericul dens
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Si ochii mei te caută prin noapte cu sufletul îți cânt in zori de zi, răsfrângeri de lumini ascund prin șoapte tăcerea mi-o îmbrac în nostalgii și bat la porți învălurite în uitare, întredeschid amiaza unui vis... Privirea ta imi e mereu chemare si-mbrațișarea unui răsărit demult promis! Referință Bibliografică: DOR... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cora Dimitriu : Toate Drepturile
DOR... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1463240778.html [Corola-blog/BlogPost/378478_a_379807]
-
înfrigurat, a plecat în trombă și tot așa a condus până în apropierea locului ales. A trecut la mersul în ralanti, a întors mașina și a oprit-o lângă bordură. Mai erau cinci minute până la ora opt seara. A coborât, a întredeschis portierele față de pe ambele părți, dând impresia că aerisește habitaclul, a aprins țigara și a început să se plimbe încet, de o parte și alta a mașinii, cu o mână în buzunar și cu privirea țintă pe direcția din care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
cărți de donat, două laptopuri de dat, șase mingi de bucurat copiii. Sufletul: plin. La capătul călătoriei sale, a găsit o comunitate săracă dintr-un sat de la capătul Pământului. O comunitate căreia Grațian a reușit, împreună cu câțiva prieteni, să îi întredeschidă o poartă spre lume, inaugurând acolo, pe 15 februarie, o bibliotecă. Este prima bibliotecă din Bangladesh, construită în mediul rural cu bani privați, spune tânărul. Bani privați proveniți din România. În 2011, Grațian Mihăilescu se afla în Italia, la un
extraordinarul drum al lui Grațian din Reșița, până în Mica Românie din Bangladesh by https://republica.ro/atlasul-omeniei-extraordinarul-drum-al-lui-gratian-din-resita-pana-in-mica-romanie-din-bangladesh [Corola-blog/BlogPost/338294_a_339623]
-
întrebat pe Pincio I. Păun. „Noaptea potolit și vântul arde focul în cămin Dintr-un colț pe-o sofa roșie eu în fața lui privesc Până ce mintea îmi adoarme, până ce genile-mi clipesc; Lumanarea-i stansă-n casă, somnu-i cald, molatic, lin”. Am întredeschis ochii. Trenul electric alunecă pe șine spre Vlădeni. „Mai este puțin și Iașiul mă va primi cu zumzetul străzilor.” Diseară, la librăria din centrul orașului, îmi voi lansa antologia de povestiri „Cărticica de dat în leagăn gândul”. Domnișoara de alături
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Aventura_unui_manuscris_povestire_de_al_al_florin_tene_1328967678.html [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]