275 matches
-
cristal de pe întinderile dumnezeiești ... Ele ne aduc de la Dumnezeu, din tăria înălțimilor, pe aripi, smerenia și ne învață zborul, să ne potrivim pașii zilelor noastre împrejurărilor, să căutăm fără osteneală și crispare dreptatea și frumusețea faptelor ... Și, continuă, cu răsuflarea întretăiată, ca pentru o binecuvântare mult așteptată: „Ne dăruiește puterea duhului pentru a zămisli și a crește la rândul nostru sămânță de rod sub tălpi, a înțelepți cu iertare și milostenie scurta noastră trecere prin lume, a o înveșnici prin trudă
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
parcă ar da turcii”, își spusese Arina - soneria interfonului începuse să zbârnâie. Luă o gură de ceai și se ridică să deschidă. În scurt timp, în fața ușii, ca adusă de vântul ce se pornise pe afară, se opri cu răsuflarea întretăiată, Dana. - Ufff - respiră ea precipitat - am reușit în sfârșit să ajung și aici, că de azi dimineață alerg ca nebuna peste tot, ca să termin ce am de făcut, pentru că plec la București, am sesiune până la sfârșitul lunii și n-aș
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
1). Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu cerul descendent,confrate, Cu apă lină într-un vetust stigmat Din inimă, ce peste mine cade. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu o tăcere suferinda din limbi întretăiate, Cu adevărul, care m-a supravegheat, Și nimeni nu ar încerca să ne desparte. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu visul de poet, ce-n vis doar mi s-a dat, Cu viforul din creștet prin lume
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
Bucegi, de Sfinx și Babe, precum și de existența a două coridoare ce leagă Bucegii de Apuseni: „...aceste măsurători au dus la constatarea a două coridoare care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peștera Urșilor din Carpații Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tuneluri mai mici sau mai lungi.” „... aceste tuneluri nu străbat haotic munții, ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
plină de mișcare, de zumzet de albine, de cotcodăcitul păsărilor, Fiorii renașterii naturii ne amintesc și de primii fiori treziți de chipul îndrăgit în taină în anii adolescenței, de surâsul cald pe buze, de îngânarea șoaptelor nespuse, de freamătul respirației întretăiate, de lumina și căldura ochilor, de farmecul grăitor al tăcerilor și al strâgerilor de mână. Dar martie este darnic cu toate etapele de vârstă ale omului în care toarnă limpezimi de soare ce ne fac mai tineri și ne aduc
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
această idee, nici formele prozodice pe care le ignoră pur și simplu, nici metafora sau alte căi de potențare a versului. La ea, poezia e gând, o spune și în titlul cărții, iar forma de transcriere a gândului, în propoziții întretăiate, în vers scurt, nu este decât o modalitate de-a pune în evidență sentimentele, trăirile ei intime triumfale ori neîmplinite, percepția meditativă asupra lumii. Scenele descrise, peisajele, falsele pasteluri, sunt pur și simplu mijloacele ei de a transmite idei. Un
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
Am auzit în receptor un oftat lung înăbușit de lacrimi apoi, vocea sugrumată a fratelui meu mai mare cu opt ani, zicându-mi: mama și cu tata au murit în accident. Vin să te iau. Am rămas fără cuvinte, respiram întretăiat și țin minte că din mine a ieșit, timp de câteva minute, un răcnet atât de neomenesc, încât vecinii au înlemnit de groază în apartamentele lor. De fapt, ei aflaseră însă niciunul nu a îndrăznit să vină să-mi dea
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
sfințenia acestui locaș în care ai văzut lumina zilei. Nemernicule sodomizat te omor cu mâna mea. Mă privea și privirea lui o simțeam că-mi sfredelește inima: te desființez, întorcându-se spre cei din cameră, care îl priveau cu respirația întretăiată, continuă: târfe batjocorite luați-vă zdrențele, părăsiți casa asta și să nu vă mai prind aici că vă tai gâturile, vă snopesc în bătaie, târâturi ale societății, neajunsurilor, uite unde ați ajuns dacă nu aveți nici un viitor. Scârbe ce sunteți
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
a speriat și clipele care-au uitat să vină pe vremea asta numai bună de dormit. Se frâng în ploaie frunzele de brusturi și aburul de-un verde crud se risipește în oglinzi de ape pe care-n cercuri des întretăiate plutesc pe nori și vrăbii și furnicile-necate. Ce cântec sau descântec m-a atins de-n ochiul meu mereu visând deschis tot universul nesfârșit încape-acum în cercul cel mai mic dintr-o băltoacă? TOTUȘI SE ÎNVÂRTEȘTE Încă o plecare sau
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
ca să înfrunt asemenea urgii. Hainele pe mine erau tot o apă, pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita. Ochii erau inundați de transpirația fetei, respirația era întretăiata. Contururile imaginilor jucau fierbinți în ochii noștri. Mara, ca să arate cutezanța tinereții, și-a făcut poze îmbrăcată gros cu pulover cu gluga trasă pe cap și cu blugi. Lumea din jur era amuzata de teribilismele tinereții. Mă uitam la cât
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
niciodată, căci fiecare femeie este unică și nicio iubire nu seamănă una cu alta. Iubirea străbate nestingherita prin timp. Primii fiori treziți de chipul fetei îndrăgite în adolescență, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea șoaptelor nespuse, freamătul respirației întretăiate, lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris”. Străzile păreau
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
ale celor din aliaua română, face calde aprecieri, comentarii emoționante la reîntâlnirile cu inerente aduceri aminte, unele dureroase. Ivan Lungu recidivează în ale sale scrieri cu aceași aplecare sinceră și caldă către întâmplări readuse și redate cititorului. Puterea memorialistică intervine întretăiat, nu dominant, lăsând desfășurătorul real să-și pună amprenta veridicității și oportunității întâlnirilor și a expunerilor din viața culturală israeliană. În „Cuvânt înainte" autorul scrie: „Este o colecție de articole cu atingere culturală, sau unele chiar cu referire propriu-zisă, publicate
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
niciodată în seamă - repetă mama - să nu îți amărăști sufletul, că nu merită”. Din curte, se auzi deodată poarta trântită și pași fugărindu-se. Aproape imediat, ușa se deschise și Dora năvăli în cameră cu obrajii în flăcări și respirația întretăiată. „Primaaa!” - răsună victorios glasul ei. După ea, cu haina descheiată și șepcuța gata-gata să-i cadă de pe cap, intră Igor. Bosumflat, îi aruncă Dorei pe sub gene o privire neprietenoasă și-i răspunse: „Ai trișat ca de obicei și ai luat
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
grilaj de fier care susținea un velarium se desprinse fără veste în spatele său dislocat poate din cauza recentului cutremur și căzu cu un zgomot metalic, ca de săbii multe într-o încleștare teribilă. Procuratorul privi înapoi și văzu în lumina fulgerelor întretăiate, silueta unui legionar în cadrul ușii care dădea dinspre camera sa de lucru spre terasa suspendată unde ieșise. Rămase nemișcat, iar legionarul, al cărui chip nu-l putea vedea bine avea coiful galeea pe cap, cu apărătorile obrajilor trase și cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
Coperta a patra reprezintă CRUCEA - SIMBOLUL MÂNTUIRII. În antichitate, un rol important în istoria omenirii l-au avut cele patru simboluri considerate fundamentale: centrul, cercul, crucea și pătratul. Crucea (grec. σταυρος [stauros], lat. crux) este semnul compus din două linii întretăiate. Crucea este cea care a stabilit relația dintre celelalte simboluri fundamentale: la intersecția celor două drepte se află centrul; crucea se înscrie în cerc împărțindu-l în patru; prin unirea extremităților brațelor se obține pătratul, care la rândul lui împărțit
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
caractere diferite, născuți la diferență de șapte ani, atunci când nimeni nu se mai aștepta. De întreaga poveste, căreia autorul îi acordă un spațiu generos, vă las plăcerea de a vă bucura, pe îndelete, lecturând romanul. Voi sublinia doar atât: Destine întretăiate - pe o frescă de viață fără culori. Acest pasaj constituie de fapt o introspecție a lui Gabriel, atât asupra sa ca persoană, cât și asupra vieții sale de până în acel moment. Declanșarea acestui conflict interior a debutat odată cu momentul în
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
extraordinară și a unor treceri subterane care traversează munții dintr-o parte în alta. Mai mult, aceste măsurători au dus la constatarea a două coridoare care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peștera Urșilor din Carpații Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tuneluri mai mici sau mai lungi. Ce este uimitor e altceva! Privite de sus, ipotetic vorbind, aceste tuneluri nu străbat haotic munții, ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
N-am surse de informatie. Întreb un coleg, dar răspunsul întârzie sau nu va veni niciodată. Poate mâine îmi vei aruncă câteva vorbe despre tine - Sopdit! Crud!! Oră e aproape pe sfârșite. Se vorbește despre marele Gherea; ascult cu respirația întretăiata. Se va vorbi poate și despre tine? ... Nu! Oh! Doamne. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni... totul ar fi altfel. Totuși este trist în lume! Un moment de euforie nesuferita. Starea și lucrul în sine sunt inefabile. M-am
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să nu
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
plină de mișcare, de zumzet de albine, de cotcodăcitul păsărilor, Fiorii renașterii naturii ne amintesc și de primii fiori treziți de chipul îndrăgit în taină în anii adolescenței, de surâsul cald pe buze, de îngânarea șoaptelor nespuse, de freamătul respirației întretăiate, de lumina și căldura ochilor, de farmecul grăitor al tăcerilor și al strâgerilor de mână. Dar martie este darnic cu toate etapele de vârstă ale omului în care toarnă limpezimi de soare ce ne fac mai tineri și ne aduc
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
spus nimic *...” Există, se pare, un silenzio stampa în legătură cu Caddy, dar nu pentru Jason, care știe mai multe decât lasă să se înțeleagă. De fapt, în ultima relatare, cea din 8 aprilie 1928, țesută în jurul negresei Dilsey, se simte răsuflarea întretăiată a autorului aproape de sfârșitul cursei. * Acuma, dragule*, spuse ea. * Uite mâncarea ta. Adu-i scaunu’, Luster*. Luster trase scaunul lângă masă și Benjy se așeză gemând și cu balele prelingîndu-i-se. Dilsey îi legă un șervet la gât și-i șterse
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
architecturale din România de după 1989, ținând-o tot așa, încât abia fură întorși la realitate tot de Papa printr-un banc, mai mult strigat, tocmai când Americanul se apropiase de ei și pe care nici nu-l observaseră din cauza dialogurilor întretăiate: -Voi știți care e culmea neatenției? lansă Papa întrebarea cu dublu cârlig, în timp ce își țuguia buzele și construia ocheade persiflante aiuriților din grup care nu reacționaseră la apariția colegului amfitrion. -Când îți bate inima, să-i spui Intră! îi luă
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
minunat să te știu acolo în semiîntuneric, doar pentru mine. Prin vene trecea fiorul care străbătea inima cu un sentiment pe care nu l-am mai simțit până atunci, revărsând peste trupul meu valuri de dorințe. Tăcuți, ascultam cu respirația întretăiată, cum inima, fredonând o melodie în ritmul bătăilor, ne anunța că suntem singuri. Eram conștientă și speriată în același timp de gândul că trebuia să mă desprind din elixirul care pusese stăpânire pe întreaga mea ființă. Cu inima zbătându-se
ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376568_a_377897]
-
reflector de lumină națională către acea vreme. Este vorba de un articol al Deputatului Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării, publicat în respectivul ziar, anul V, joi, 4(17) octombrie 1918, nr 80 (395), pe care l-am citit cu respirația întretăiată, preluat de Revista de istorie și cultură „Oameni. Locuri. Destine”, aniul III, nr 5-6, ianuarie-decembrie 2013, publicație editată de Asociația Cultuală „Parcova-Nova”. Organizată după modelul Universității Populare de Vară de la Vălenii de Munte, județul Prahova (creată în 1908 de marele
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
doamne, gest la care, fără prejudecăți, el i-o cuprinse și o sărută prelung, inspirând plăcutul miros de măr copt și de busuioc. După o clipă de tăcere, în liniștea văii, se oglindiră unul în ochii celuilalt și, cu respirația întretăiată, el o cuprinse în brațe și fără nici o restricție, Violeta îi oferi, ținând de-acum ochii închiși, purpura fierbinte a buzelor ei senzuale, gest care se materializă într-un sărut prelung. Erau atât de apropiați și lipiți unul de celălalt
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]