103 matches
-
și altele, ce vizează aspecte privind schimbarea identității sau percepția schimbării. 2 Evident că o chestiune atât de bogată precum cea a identității nu poate fi surprinsă sau caracterizată doar prin câteva coordonate, dar analiza noastră oferă cel puțin posibilitatea întrezăririi unei perspective, propune o viziune. 3 Cu trimitere la ideea că "obiectivul social este produsul sau construcția subiectivului uman" (Rotariu și Iluț, 1999:9). 4 Eng.: agency. 5 Efectuarea de măsurări diferite ale aceluiași concept teoretic; vezi și Webb et
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Atunci, nu există nici o ieșire? - Există consolări. Fuga prizonierului care, chiar când se trage În el, se crede liber. Înțelegi ce vreau să zic? - Mi se pare că da. - Uneori asta e de ajuns. Simpla strădanie de a Înțelege lucrurile. Întrezărirea ciudatei criptograme. Într-un fel, o tragedie te liniștește mai mult decât o farsă, nu ți se pare? Există și analgezice de moment. Cu puțin noroc, te fac să reziști. Și, bine administrate, te ajută până la sfârșit. - De exemplu? - Luciditatea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
au adus laurii unui succes postum. Contextul nefavorabil al debutului sub semnul corifeilor tradiționalismului, va îngreuna încă din start decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă dobândită prin volumul "Poeme cu îngeri" (1927), urmat de "Destin", "Urcuș", "Întrezăriri", cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și formale parțial, ale limbii române cu lexicul altor zone lingvistice marchează cu totul altceva decât sursa de împrumut a cuvintelor românești. Aceste coincidențe sunt văzute de insolitul gânditor ca dovadă a unui trecut îndepărtat comun, ceea ce însemna o vagă întrezărire a continuității globale a materialului lingvistic. N. Densusianu lărgește viziunea asupra trecutului limbii române prin înlocuirea arborelui genealogic indoeuropean cu arborele genealogic pelasg, care s-a ramificat pe spațiul euro-afroasiatic, acoperind și peninsula italică, unde latina cultă rămâne suspendată ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea interesului de a ieși din limitele cursului spre universalitate (căci pentru înțelegerea prezentului și întrezărirea viitorului medicinei trebuie cunoscut trecutul acestei științe). Acest filon paideic este benefic și el traversează paginile sugerând respectul și gratitudinea pentru misiunea medicului de-a lungul secolelor în sensul Jurământului lui Hippocrat și al Rugăciunii testament a lui Maïmonide. Sinuoasa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la teoria pitagoreică a numerelor. Astfel, "masa" ca număr primordial, ca monadă, este chiar "esența eternă a "lucrului în sine"", principiul generator al Universului, la rândul său menționat parodic în text prin sintagma "Autocosmosul infinit și inutil"121. Încântați de întrezărirea unei frânturi de sens în deconcertantul text urmuzian, căutăm și o logică a plasării unor astfel de considerații metafizice în contingența unor prozaice elemente descriptive și în economia impusă de lapidara triere a acestora, sugerată de punctele de suspensie și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se uite printr-un coș de pe tejghea cu botoșei tricotați. Cât timp Ruby trecu cardul prin automat, gândurile i se tot amestecau. Dar privise În nișă pentru o secundă. Cum putea să fie atât de sigură pe ea după o Întrezărire atât de scurtă? În mintea ei se forma o fantezie, În care depunea mărturie Într-un tribunal În legătură cu ceea ce văzuse. Un avocat cu perucă spunea: — Deci, doamnă Silverman, cât timp spuneți că ați privit așa-zisul stomac fals? Aaa, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
A cunoaște înseamnă a ierta, se zice. Nu, a ierta înseamnă a cunoaște. Mai întâi iubirea, cunoașterea după aceea. Cum de n-am văzut însă că mă făcea mat sub ochii mei? Și ca să iubești ceva, de ce-i oare nevoie? Întrezărirea; da, intuiția amoroasă, întrezărirea în ceață. Apoi vine precizarea, vederea perfectă, reducerea ceții în picături de apă, sau în grindină, sau în zăpadă, sau în piatră. Știința e o cădere de grindină. Nu, nu, ceață, ceață! să poți fi vultur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ierta, se zice. Nu, a ierta înseamnă a cunoaște. Mai întâi iubirea, cunoașterea după aceea. Cum de n-am văzut însă că mă făcea mat sub ochii mei? Și ca să iubești ceva, de ce-i oare nevoie? Întrezărirea; da, intuiția amoroasă, întrezărirea în ceață. Apoi vine precizarea, vederea perfectă, reducerea ceții în picături de apă, sau în grindină, sau în zăpadă, sau în piatră. Știința e o cădere de grindină. Nu, nu, ceață, ceață! să poți fi vultur și să te plimbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
încadrează într-o imagine portretistică, deloc lipsită de utilitate pentru restul narațiunii, dar rămâne difuză și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor lui Propp: „cumpărarea unui revolver are drept corespondent momentul în care va fi folosit...ridicarea receptorului are drept
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
IX a dintre Disputationes metaphisicae, cea care poartă titlul De falsitate, și la care Descartes se referă direct, așa cum știm, atunci cînd discută cu Arnauld despre falsitatea materială a ideilor.) Teza pe care Suarez vrea să o susțină permite deja întrezărirea lui Descartes: potrivit lui Suarez eroarea este întotdeauna voluntară, căci numai adevărul produce în spirit un asentiment invincibil. Necesitatea acestui asentiment sau acest asentiment necesar este o marcă sigură a adevărului. Împotriva acestei teze, Suarez construiește o obiecție sub formă de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
răsăritean în 1953 (evoluția situației va duce finalmente, la înălțarea, în 1961, a Zidului Berlinului*), revoluția ungară din 1956, înăbușirea „Primăverii de la Pragă” din 1968, emergența Solidarność* în Polonia, în 1980. Comuniștii și Uniunea Europeană Dacă înfrângerea nazismului în 1945 permite întrezărirea unei construcții europene, comuniștii se opun cu fermitate acestei idei. începând din 1947, Kominform*, care nu regrupează decât PC europene, declanșează în mod deschis Războiul Rece combătând planul Marshall, ajutorul american adus refacerii economiilor europene distruse de război, și care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Descifrarea intuitivă propusă de noi acestor "parabole" nu anulează, ci, dimpotrivă, urmărește să stimuleze simțul critic al cititorului și să încurajeze viziunea personală a acestuia. Numai prin convergența acestor reflecții multiple este posibilă reconstituirea trecutului și, în cele din urmă, întrezărirea Adevărului ascuns în palimpsestul adevărurilor istorice. Capitolul 1 Întâlnirea teologiei cu istoria "Pașii lui Dumnezeu calcă duduind magnific prin întreaga istorie". (Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și romanism) 1.1. Câteva precizări conceptuale (teologia istoriei, Heilsgeschichte, kairos, eshaton) Așa cum sugerează și titlul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
remarcabile. Și tot în spiritul înaintașilor săi, Theodor Codreanu construiește un aparat tehnic și științific riguros, cu mare putere de cuprindere și, totodată, de esențializare, astfel ca fenomenele de cultură supuse observației și trecute prin focul judecății aspre să permită întrezărirea adevărului în firea și în puritatea lui. Altfel spus, materialul de gândire se lasă străbătut de două axe directoare, destinate să acționeze ca un puternic desfășurător, manifest, "prin ghicitură" ori transparență, până în cele mai îndepărtate zone ale existenței și conștiinței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semnificativă fiind ultima parte a enunțului, referitoare la măsura (măsurarea) a ceea ce nu există precum nu există, în sensul valorizării condiției de nimic, dar și partea referitoare la măsura (măsurarea) celor ce există precum există, deoarece tocmai aceasta face posibilă întrezărirea fenomenului distribuirii prin împărțire a umanului, care acum nu mai "valorează" decât ca o conștiință cunoscătoare a celor ce există precum există. Dar în toate acestea, logos-ul însuși se distribuie prin împărțire, fiindcă va conta "forma" ca atare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rând, ele aduc dovada experimentală a postulatelor, pe care misticii din trecut le-au stabilit în mod intuitiv ca urmare a numeroaselor lor meditații, confirmând astfel exactitatea și temeiul Cunoașterii rosicruciene. În al treilea rând, ele anticipă viitorul și permit întrezărirea problemelor esențiale cărora umanitatea de mâine va trebui să le dea răspunsuri, dacă aceasta va dori să se ridice la un plan de conștiință superior și să acceadă la fericire. Trinitățile venerate de-a lungul mileniilor au diferite nivele de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Părea să se fi retras discret, dar îl vedeam trăgând cu ochiul de după o stâncă, urmărind performanța lui Titus. Băiatul, desigur cu puțină ostentație, înota ca un delfin, grațios, jucăuș, o formă curbă fulgerând apa, săgetând-o alb, oferind subite întrezăriri de mâini și de călcâie, de umeri mobili, de fese palide, și o față udă, exuberantă, luminată de râs, încadrată de șuvițe ce atârnau ca ierburile de mare. Părul întunecat de apă își schimbase cu totul înfățișarea, devenise închis la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977. Autorul însuși, V.V. , rememora, în 1914 debutase în Convorbiri Literare nr. 4 cu poeziile Urare și Din a vremilor risipă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
altul, cu putere și adevărat talent și va face pentru graiul de acum ceea ce a făcut Eminescu pentru cel de pe vremea lui”. În 1937 îi apare Urcuș, al șaselea volum de poezie (Ed. Fundațiilor) iar în 1939 al șaptelea, volumul Întrezăriri, tot la Editura Fundațiilor. La 1 decembrie 1940 i se aprobă demisia din funcțiile de medic. Începuse să se pregătească pentru pensionare. În 1940, la 23 mai, alături de Mihail Codreanu, Ion Minulescu și alți confrați, este numit în comisia specială
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
artei. Geniul se ridică peste nivelul comun prin îndoita capacitate excepțională a viziunii imaginative și a realizării ei în forme sensibile. El e vizionarul unei noi ordini de existență și făurarul unor miracole de frumusețe, prin care ne ridică la întrezărirea idealităților posibile, văzute de el. După cum am spus, contemplația sensibilă e forma cea mai rudimentară de cunoaștere și se găsește la îndemâna tuturor. Contemplația imaginativă însă, ca dar estetic, ca putere de viziune a fanteziei creatoare, e o însușire a geniului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unei vieți în care nu există culmi, eroism și năluci donchișotești nu prin altceva decît prin vămile date de suferința spirituală. "Căci numai suferința este creatoare adică purificatoare; ea adaugă farmec și inedit vieții, îi dă aripi și culmi spre întrezăriri de noi orizonturi. Singură ea este afirmare, fiindcă numai prin ea te simți mai aproape de viață în genere, de viața care palpită în întreaga umanitate. Nu suferința fizică ce torturează cîrpe omenești de amante în lupanare, ci suferința spirituală, neliniștea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care o ofer încep cu o aplicație asupra unei teme literare ce exprimă atitudinea romantică față de natură deoarece consider că romantismul reprezintă un precedent care prefigurează o asemenea raportare la natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
categoriilor ființării, până la absorbția în neființă. Iar ultima noapte nu e cu adevărat pragul premergător al marii Zile a opta, limbul clar-obscur între părăsire și accedere, întunecare și iluminare?64 A fi în Ultimul - ca și cum n-ai fi - înseamnă deja întrezărire a Primului, primultimitatea unei prezențe de absență: un aproape-deja-și-nu- încă. De aceea, ajungerea până în adâncul sinelui implică premergerea 65, atingerea unui capăt viu, nu așezarea, nu rămânerea în odihna ajungerii. Ești preajma Non-Imaginii, în raza chipului Altuia răsărit în suflet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp. 12, 26. 6 Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 85. 10 Vol. Urcuș, în op. cit., pp. 44-45. 11 "Sunt ca un munte/ Muntele cel de sus,/ Am văi adânci, piscuri în cer,/ Flori
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 85. 10 Vol. Urcuș, în op. cit., pp. 44-45. 11 "Sunt ca un munte/ Muntele cel de sus,/ Am văi adânci, piscuri în cer,/ Flori și pășuni,/ Peșteri negre cu văgăuni./ Prăpăstii cu moarte,/ Izvoare cu viață" (vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]