16,532 matches
-
ne-am despărțit nu te-am auzit vorbind niciodată despre învățătorul vostru! De ce? -Învățătorul și-a început misiunea sa cam acum trei ani Denisis. -Acum înțeleg! Mai spune-mi însă ceva Stephanos! Câte ceva mai știu și eu! Am auzit despre învățătorul vostru că era un mare dușman al păcatului de orice fel... -Am să-ți spun ceva despre o veche tradiție păstrată prin viu grai Denisis, care spune despre pământ pe vremea când Abel și Cain erau, unul păstor iar celălalt
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
fața, întunecare care are și o însemnătate a săvârșirii păcatului care transfigurează omul și materia în sensul răului. Iar acum Denisis, precum pământul s-a întunecat văzând mort pe dreptul Abel tot așa soarele, s-a întunecat văzând mort pe învățătorul nostru Hristos. Cutremurul și furtuna care s-au făcut când El s-a jertfit pe cruce ne-au arătat Denisis, că natura capătă un chip dezlănțuit în urma păcatelor noastre ale tuturora. -Și ce crezi acum că se va întâmpla Stephanus
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
Iair, pe fiul văduvei din Nain... Și cred că și el se va ridica din moarte. Din această cauză s-a lăsat răstignit de fii oamenilor, ca la urmă să vedem învierea Sa! Oh! Cât a suferit, cât a suferit... învățătorul nostru iubit! Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) - Al saisprezecelea fragment. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
au dus pe malul Canalului la pod pe drumul de Cintei, unde i-au îngenunchiat, batjocorit, scuipat, bătut, chinuit, maltratat, torturat, mutilat, pana i-au omorât în groaznic martiriu, aruncându-i apoi în apă sub pod, pentru că au fost împreună cu învățătorul Dumitru Ciobota în calitate de Tribuni ai poporului în fruntea Delegației unioniste din ȘIMAND care ducea Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ȘIMAND, a Transilvaniei și comitatului Aradului cu Patria Mama - ROMÂNIA, la Adunarea românilor ardeleni
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1903 din 17 martie 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Arsu Toate eforturile domnului director Arsu de a ne pricopsi cu un învățător “mai de Doamne-ajută” au fost zadarnice. Cred că-și luase gândul să mai caute. De fapt, mai rămăseseră doar vreo zece-douăsprezece zile până la sfârșitul anului școlar. A renunțat și ne-a lăsat de capul nostru. Mai venea dimineața, verifica ce
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Băluță: strujanul și prohodul. Probabil că dăduse la toată clasa premiul doi. Cât de frumos a colaborat părintele Băluță cu domnul Arsu în acele vremuri de restriște! În anul următor domnul Arsu nu ne-a mai lăsat pe mâna altui învățător. Pătimise destule cu noi și voia să ne țină în frâu cu mâna lui. O clasă de zburdalnici trebuia stăpânită numai cu prestanța și autoritatea domniei sale. Înalt, subțire, ținută maiestuoasă, păr ondulat, grizonat, mustăcioară dată-n spic alb, ochi albaștri-cenușii
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
respectivul îngheța acolo, în bancă, fără să mai crâcnească. Ceilalți din jurul lui împietreau și ei. După cele câteva clipe de tăcere tensionată, relua cu calm lecția și cu vocea abia șoptită, de parcă nimic nu se întâmplase. Așa l-am avut învățător până am terminat cele patru clase primare. Și lecțiile pe care le ținea erau pline de farmec. Simple, scurte, fraze fluente, enunțuri esențiale și pe înțelesul copiilor. Ce era important spunea cu vorbe accentuate, silabisite și repetate de câteva ori
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
îndemnându-ne reciproc și la învățătură și la hârjoană. Deseori continuam hârjoana și după ce se termina recreația, cu ghion-teli, pișcături de urechi, de păr, mâzgăleli reciproce pe cărți și caiete, mă rog, tot arsenalul comportamental sâcâitor și enervant pentru un învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea în statui, dar nu ne ținea mult starea asta de cumințenie forțată, iar ne apuca
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
în nas, în spinare. Nu-i curățasem arma, iar eu eram deja lt. major. Îmi spunea, băi soldat, l-am corectat și mi-a mai tras vreo două. Îmi venea să-l împușc. Nu știu cum am ajuns colonel. Fiind fiu de învățător nu eram prea bine privit, țăran sărac sau muncitor necalificat, astea erau piesele bune la dosar. Dar șeful de la cadre era fiu de preot legionar. Tat-su era la pușcărie, lui nu prea îi păsa. Poate de aia îl țineau
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
nu mi-a plăcut ca Sofia. Dacă există viață viitoare, pe ea aș vrea s-o revăd. Nu mi-e teamă de nicio pedeapsă. Eu mi-am făcut datoria față de țară. Am citit cartea Hannei Arendt, doar sunt fiu de învățător, citesc destul de mult, se numea cartea „ Eichmann la Ierusalim. Banalitatea răului”. Eu cred că omul avea dreptate, își făcea datoria. Ori cu regimul ori afară. Eu chemam arestatul , îi puneam întrebări, nici nu erau scrise dce mine, dacă omul semna
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
toți eram comunismul. Numai ăia din închisoare, de la aresturi nu erau comuniști. Pe cine judecați voi, bă, mucoșilor? Că de ce l-au împușcat pe Antonescu. Așa au vrut rușii, asta e, câștiga Hitler nu eram nici eu colonel, eram acolo, învățător, ca tata, o fi fost mai bine? Unii zic - bă, jidanii conduc lumea. Altă prostie, am avut pe mână câțiva, cu unii am vorbit, oameni deștepți, cuminți, niciunul nu m-a enervat. Voiau să plece în Palestina. Nu știu de ce
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
suferința prin care au trecut ei, ci mai ales pentru deținuții care au fost chinuiți și și-au pierdut viața la Rm. Sărat, ca legendarul om politic Ion Mihalache, partizanul bucovinean Jenică Arnăutu, strălucitul diplomat Victor Rădulescu Pogoneanu sau curajosul învățător Dinu Neagu. Nouă ne rămâne doar amintirea. Cu siguranță, realitatea faptei este însă mai cutremurătoare și mai violentă decât orice mărturie. Chiar și așa, în ziua condamnării lui Vișinescu, să facem un alt act de dreptate și să dăm glas
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
ceea ce s-a spus mai înainte! -Ce vrea să însemne asta? întrebară cu toții. Pare o nebunie... -Cu permisiunea ilustrelor voastre fețe, spuse Livius, am să vă spun că acesta nu este un cuvânt al meu, ci este un cuvânt al învățătorului răstignit ieri. Erau acum cu toții mirați de cuvintele centurionului. -Acum înțeleg onorabile Livius, spuse Ponțiu Pilat oftând. Știu că ai mulți prieteni printre evrei. Probabil că nici Iisus Nazarineanul nu ți-a fost indiferent, și probabil că l-ai cunoscut
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
am fost de acord să-l cedez lor. În convorbirea pe care am avut-o cu ei, aceștia s-au referit la adevăr ca fiind nu un concept filozofic cum căutăm noi să aflăm, ci o persoană, întruchipată de însuși învățătorul lor. Acest răspuns, recunosc, m-a uimit, deși nu pot accepta așa ceva. -Un concept interesant la care nu m-aș fi gândit niciodată, spuse Simbinacus. Cum însă să credem că acesta este adevărul când cel numit Iisus galileeanul este deja
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
urmat cursurile școlii, adică cele 4 clase elementare au fost pentru mine grele. Părinții mă voiau agricultor și din acest motiv după clasa a patra nu am fost lăsat să urmez mai departe ciclul doi. Norocul meu a fost cu învățătorul Agape CASANDRA care l-a admonestat pe tatăl meu că nu mă lasă mai departe la școală. Astfel după un an de pauză am continuat ciclul doi. Viorel DARIE; De ce nu ați devenit inginer la vreo uzină, ci maistru miner
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_mihai_l_viorel_darie_1390076405.html [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
-a), pe care suntem siguri că le-a urmat acolo (1858-1859, 1859-1860), le-a trecut cu bine. Director al școalei era Wassilie Illasiewicz, catihet Porfir Dimitrovici, iar învățăori - în anul întâi, Ioan Litviniuc, si într-al doilea, Ioan Zybaczynski. Domnii învățători, cu nume așa de rebarbative, erau mulțumiți de băiat, mai ales că începuse să rupă și ceva germană. În anul școlar 1858-1859 Eminescu se clasifică al 15-lea printre 72 de colegi. Elevul era silitor, avea purtări bune și aplecare
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. Citește mai mult Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Repartizat ca învățător la Țagani, în Basarabia, tânărul Manu a ajuns la destinație cu căruța negustorului Oto Wolf, târziu, noaptea, fiind găzduit de directorul școlii, Marcel Lepădat. În gospodăria acestuia, poposise, cu doi ani în urmă, în împrejurări dramatice, Irina, care acum avea
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
a instituit Sacramentul Sfintei Euharistii. El a binecuvântat și a frânt pâinea și a gustat din cupă cu vin, oferindu-le apoi și ucenicilor aceste daruri care vor fi mâncate și băute pururi în amintirea Să. Era ultima oară când Învățătorul se află printre ei și lua masa cu ei. Atunci le-a lăsat o seama de învățături care au devenit Cod de Legi creștine. Joia Mare, Joia Patimilor sau Joia instituirii Sfintei Taine a Euharistiei (Cuminecăturii) - este ziua în care
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Simboluri_liturgice_simboluri_pascale_cezarina_adamescu_1334229871.html [Corola-blog/BlogPost/358477_a_359806]
-
fără acoperire în propria convingere și experiență, este demagogic. Și lucrul acesta se întâmplă foarte des. Ne amăgim cu mângâierea falsă că dacă eu nu fac lucrul bun măcar pe celălalt să-l conving să-l facă. Dacă preoții și învățătorii ar fi mai onești cu ei înșiși și mai smeriți, lăsând măcar să se înțeleagă faptul că și dânșii sunt neputincioși, cuvântul lor ar avea mai multă putere. - Modelul „carierei profesionale de succes”, atât de mediatizat și de popular în societatea
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
plac! Haideți, sunați din clopoței, Voi toți, copii, sunteți ai mei! Urați-mă, pocnind din bici, Hai, plini de viață, mari și mici, Ca niște-artiști adevărați, Începeți să ne bucurați Cu cel mai strașnic plugușor!” Le-a spus al lor învățător , Emoționat, profund vibrând, În pragul casei, lăcrimând ... Referință Bibliografică: HAIDEȚI; COPII! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
HAIDEȚI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420009554.html [Corola-blog/BlogPost/374396_a_375725]
-
că nu există posibilități materiale, iar părinții anunță că nu dispun de timp în goana lor cotidiană pentru a asigura un trai decent familiei, cei mai mulți deranjați chiar și numai de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
goana lor cotidiană pentru a asigura un trai decent familiei, cei mai mulți deranjați chiar și numai de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]