87 matches
-
predare în învățământ. Prin circulara 3. 572/1910 solicita cu insistență ca preoții și învățătorii să-și însușească ,,un metod de predare cât mai intuitiv, atât prin citirea de prelegeri model (...) cât mai ales prin participare la conferințe și cursuri învățătorești”, să utilizeze mult mai pronunțat mijloacele de învățământ și materialul didactic în actul lecției, să ofere exemple concrete din natură, să explice noțiunile și să facă elevii să înțeleagă conținuturile transmise, deoarece ,,ceea ce nu pricepe elevul, n-are nicio valoare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca Iuda pe Hristos, azi nu vei mai fi străin, nici înaintea legilor, nici înaintea judecăților. Azi suntem cu toții egali și la vot, și la drepturi, și la datorii”... * Clopoțelul, organ învățătoresc, apare în octombrie 1929, ca ziar bimensual, redacția și administrația în Storojineț strada Spitalului, sub conducerea unui comitet compus din cinci persoane, în frunte cu dl.T. Zegrea „care va raporta despre activitatea sa viitoarei adunări generale a societății”. Tipografia Mitropolit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub conducerea unui comitet compus din cinci persoane, în frunte cu dl.T. Zegrea „care va raporta despre activitatea sa viitoarei adunări generale a societății”. Tipografia Mitropolit Silvestru - Cernăuți. Evaluând că „presa e a patra putere în stat, Clopoțelul ca presă învățătorească crede că locul ei este de o deosebită și incontestabilă însemnătate, căci fără ea nu sar putea discuta pe larg diversele chestiuni locale care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stat, Clopoțelul ca presă învățătorească crede că locul ei este de o deosebită și incontestabilă însemnătate, căci fără ea nu sar putea discuta pe larg diversele chestiuni locale care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg județul.” Îndemnând „Citiți și răspândiți” Clopoțelul care e pus în serviciul vostru al tuturor” redacția declară că „ziarul stă absolut în serviciul adevărurilor învățătorești și nu va ierta absolut pe nimeni care va îndrăzni să se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg județul.” Îndemnând „Citiți și răspândiți” Clopoțelul care e pus în serviciul vostru al tuturor” redacția declară că „ziarul stă absolut în serviciul adevărurilor învățătorești și nu va ierta absolut pe nimeni care va îndrăzni să se atingă cu ceva în drepturile și demnitățile luminătorilor și îndrumătorilor poporului.” Din cuprinsul ziarului rezultă că abonamentele se realizează prin conducătorii cercurilor culturale care sunt rugați să încaseze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au continuat să apară număr de număr rubrica lui Badea Gheorghe în „Gura satului”, deslușiri despre rostul partidelor politice, lămuriri privitoare la „Prețul banului”, manifestări diverse de adeziune ale țăranilor la cuvintele și acțiunile dr. Nicolae Lupu. * Voința Școalei, organ învățătoresc, apare săptămânal din noiembrie 1923, sub conducerea unui comitet de redacție - redactor responsabil Niculae Simionovici, redacția și administrația Cernăuți, Căsuța poștală nr.87, Tipografia Univesității, Piața Grigore GhicaVodă nr.3. Publicau și semnau articole E. Tocariu, Vasile Turculeț, Iancu Brădățan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste, informațiuni, poșta redacției, mulțumiri publice, cronică-teatrală, cinematografică și muzicală, concerte, răspundem ș.a. Voința Școalei era mereu în conflict de opinii, mai ales cu Glasul Bucovinei. De alt fel, la Congresul învățătoresc din 13 iulie 1925 de la Suceava s-a decis, deși se simțea lipsa fondurilor bănești, ca ziarul să apară în continuare, cu următoarele obiective: 1) Să fie ziar de luptă; 2) organ de specialitate care să lămurească din punct de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să apară în continuare, cu următoarele obiective: 1) Să fie ziar de luptă; 2) organ de specialitate care să lămurească din punct de vedere științific toate chestiunile profesionale cu arătarea soluțiilor; 3) buletin de informații care cultivă legăturile între organizațiile învățătorești și între membrii acestora. Comitetul de conducere la Voința Școalei era format din: Niculae Simionovici, director; Epaminonda Tocariu, redactor; Eufrosina Marcheș, secretară, Anatolie Clain, administrator, Filimon Rusu, cenzor, Dimitrie Bordian, cenzor, Ion Țigară și Eugeniu Vărzariu, membri. De la 1 ianuarie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trenurilor”; „Harta drumurilor din regiunea Bucovinei”. Calendarul mai cuprindea numeroase ilustrații, dintre care patru erau tipărite pe hârtie velină și se puteau pune în rame. Un exemplar costa 20 de lei iar veniturile erau destinate fondului pentru clădirea unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
erau tipărite pe hârtie velină și se puteau pune în rame. Un exemplar costa 20 de lei iar veniturile erau destinate fondului pentru clădirea unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățământului” de Ap. D. Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de E. Scarlat și D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în ianuarie 1926. Voința Școalei, revistă învățătorească regională, director Niculae Simionovici, redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Cernăuți. Apărea sub conducerea unui comitet de două ori pe lună, cu excepția lunilor iulie și august. Numărul 1 din 15 ianuarie 1926 (Anul IV) avea ca editorial un titlu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de data aceasta s-au ales cu prea puțin; Ce se mai întâmplă? În același timp în care ni s-au întins câteva sute fără multă valoare s-au scumpit toate...; Ce voim? Voim să avem cu ce trăi! Revista învățătorească era în realitate tot un jurnal, termenul de revistă fiind atribuit când uneia dintre publicații când alteia. Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care erau și cenzorii revistei), Cicerone Mucenic, M. Vicol, Arcadie St. Borșanu... Articolele „Controlori și controlați”, „Rolul presei învățătorești”, „Luptă”... „Starea actuală a școlilor de cătune”, „Programa analitică”, „Fondul pentru înmormântare și fondul pentru cei bolnavi”, „Beția un pericol național” apăreau în revistă când puteau foarte bine să aibă loc în ziarul cu același nume și aceeași proprietari. Partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau cărți. Mai ales am publica legendele în legătură cu vecinătatea comunei, prevăzute în programa analitică. Colaboratorul nostru dl. Filiomon Rusu - un harnic învățător și iubitor al literaturii populare, în cercul dlui Simionovici - în numărul din 15 martie a.c. al aceleași foi învățătorești, adaugă dreapta observație:”Tot așa ar fi bine, dacă în orele de română (la cursurile de adulți) Ministerul ar încuviința ca o revistă folclorică să fie citită de elevi. Revista Tudor Pamfile de la Dorohoi sau altele cred că ar putea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cultură generală a învățătorilor din județul Cluj”. Director este Vasile Chintoanu, redactor responsabil, Nicolae Găgescu, administrator, Damian Popescu. Comitetul de redacție: Nicolae Găgescu, Vasile Patriciu, Augustin Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date genealogice”, „Reuniuni învățătorești”, „Pro domo”, „Școala confesională”, „Literatura noastră școlară”, „Cartea experiențelor”, „Anunțuri”. Secțiunea intitulată „Partea literară” cuprinde o Odă la dezvelirea bustului poetului Ienăchiță Văcărescu, „scrisă și declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București, de preotul Alex. Muntean al lui Vasile
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
Consiliului eparhial, avându-se în vedere calitatea activității desfășurate. ... (3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate încredința de către chiriarh și celorlalți preoți slujitori, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial. Articolul 50 În cadrul întreitei slujiri preoțești, învățătorească, sfințitoare și pastoral-misionară, parohul exercită următoarele atribuții: a) săvârșește Sfânta Liturghie și Laudele bisericești în duminici, sărbători și în alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învățătură; săvârșește Sfinte Taine și ierurgii; catehizează copii, tineri și adulți conform îndrumărilor
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei. ... (2) Parohul, preoții și diaconii slujitori, precum și personalul bisericesc neclerical sunt datori să locuiască în parohie. Articolul 52 (1) La parohiile cu mai mulți preoți slujitori, aceștia sunt egali în drepturile și îndatoririle sacramentale, învățătorești și pastoral-misionare. Dintre aceștia, celor mai harnici și conștiincioși li se poate încredința de către chiriarh oficiul de paroh, pentru intensificarea activității parohiale. ... (2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat și aprobat de chiriarh, pe baza
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora func��ionează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
Consiliului eparhial, avându-se în vedere calitatea activității desfășurate. ... (3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate încredința de către chiriarh și celorlalți preoți slujitori, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial. Articolul 50 În cadrul întreitei slujiri preoțești, învățătorească, sfințitoare și pastoral-misionară, parohul exercită următoarele atribuții: a) săvârșește Sfânta Liturghie și Laudele bisericești în duminici, sărbători și în alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învățătură; săvârșește Sfinte Taine și ierurgii; catehizează copii, tineri și adulți conform îndrumărilor
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei. ... (2) Parohul, preoții și diaconii slujitori, precum și personalul bisericesc neclerical sunt datori să locuiască în parohie. Articolul 52 (1) La parohiile cu mai mulți preoți slujitori, aceștia sunt egali în drepturile și îndatoririle sacramentale, învățătorești și pastoral-misionare. Dintre aceștia, celor mai harnici și conștiincioși li se poate încredința de către chiriarh oficiul de paroh, pentru intensificarea activității parohiale. ... (2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat și aprobat de chiriarh, pe baza
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi și
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
regiunile situate la est de Linia Curzon. La data de 28 iunie 1946, Ținutul a fost reorganizat în voievodatul Szczecin, iar în aprilie 1950 partea orientală a acestuia a fost organizată în voievodatul Koszalin. În 1957 a fost organizată Școala Învățătorească, care a fost reformată în Școala Învățătorească Superioară în 1969, în Școala Pedagogică Superioară în 1974, în Academia Pedagogică Pomeraniană în 2000, iar în 2006 în Academia Pomeraniană. Instituția încearcă să obține statutul de universitate. În 1959 a fost lichidată
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
La data de 28 iunie 1946, Ținutul a fost reorganizat în voievodatul Szczecin, iar în aprilie 1950 partea orientală a acestuia a fost organizată în voievodatul Koszalin. În 1957 a fost organizată Școala Învățătorească, care a fost reformată în Școala Învățătorească Superioară în 1969, în Școala Pedagogică Superioară în 1974, în Academia Pedagogică Pomeraniană în 2000, iar în 2006 în Academia Pomeraniană. Instituția încearcă să obține statutul de universitate. În 1959 a fost lichidată rețeaua tramvaielor din Słupsk, fiind înlocuită complet
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]