87 matches
-
noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca Iuda pe Hristos, azi nu vei mai fi străin, nici înaintea legilor, nici înaintea judecăților. Azi suntem cu toții egali și la vot, și la drepturi, și la datorii”... * Clopoțelul, organ învățătoresc, apare în octombrie 1929, ca ziar bimensual, redacția și administrația în Storojineț strada Spitalului, sub conducerea unui comitet compus din cinci persoane, în frunte cu dl.T. Zegrea „care va raporta despre activitatea sa viitoarei adunări generale a societății”. Tipografia Mitropolit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub conducerea unui comitet compus din cinci persoane, în frunte cu dl.T. Zegrea „care va raporta despre activitatea sa viitoarei adunări generale a societății”. Tipografia Mitropolit Silvestru - Cernăuți. Evaluând că „presa e a patra putere în stat, Clopoțelul ca presă învățătorească crede că locul ei este de o deosebită și incontestabilă însemnătate, căci fără ea nu sar putea discuta pe larg diversele chestiuni locale care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stat, Clopoțelul ca presă învățătorească crede că locul ei este de o deosebită și incontestabilă însemnătate, căci fără ea nu sar putea discuta pe larg diversele chestiuni locale care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg județul.” Îndemnând „Citiți și răspândiți” Clopoțelul care e pus în serviciul vostru al tuturor” redacția declară că „ziarul stă absolut în serviciul adevărurilor învățătorești și nu va ierta absolut pe nimeni care va îndrăzni să se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg județul.” Îndemnând „Citiți și răspândiți” Clopoțelul care e pus în serviciul vostru al tuturor” redacția declară că „ziarul stă absolut în serviciul adevărurilor învățătorești și nu va ierta absolut pe nimeni care va îndrăzni să se atingă cu ceva în drepturile și demnitățile luminătorilor și îndrumătorilor poporului.” Din cuprinsul ziarului rezultă că abonamentele se realizează prin conducătorii cercurilor culturale care sunt rugați să încaseze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au continuat să apară număr de număr rubrica lui Badea Gheorghe în „Gura satului”, deslușiri despre rostul partidelor politice, lămuriri privitoare la „Prețul banului”, manifestări diverse de adeziune ale țăranilor la cuvintele și acțiunile dr. Nicolae Lupu. * Voința Școalei, organ învățătoresc, apare săptămânal din noiembrie 1923, sub conducerea unui comitet de redacție - redactor responsabil Niculae Simionovici, redacția și administrația Cernăuți, Căsuța poștală nr.87, Tipografia Univesității, Piața Grigore GhicaVodă nr.3. Publicau și semnau articole E. Tocariu, Vasile Turculeț, Iancu Brădățan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste, informațiuni, poșta redacției, mulțumiri publice, cronică-teatrală, cinematografică și muzicală, concerte, răspundem ș.a. Voința Școalei era mereu în conflict de opinii, mai ales cu Glasul Bucovinei. De alt fel, la Congresul învățătoresc din 13 iulie 1925 de la Suceava s-a decis, deși se simțea lipsa fondurilor bănești, ca ziarul să apară în continuare, cu următoarele obiective: 1) Să fie ziar de luptă; 2) organ de specialitate care să lămurească din punct de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să apară în continuare, cu următoarele obiective: 1) Să fie ziar de luptă; 2) organ de specialitate care să lămurească din punct de vedere științific toate chestiunile profesionale cu arătarea soluțiilor; 3) buletin de informații care cultivă legăturile între organizațiile învățătorești și între membrii acestora. Comitetul de conducere la Voința Școalei era format din: Niculae Simionovici, director; Epaminonda Tocariu, redactor; Eufrosina Marcheș, secretară, Anatolie Clain, administrator, Filimon Rusu, cenzor, Dimitrie Bordian, cenzor, Ion Țigară și Eugeniu Vărzariu, membri. De la 1 ianuarie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trenurilor”; „Harta drumurilor din regiunea Bucovinei”. Calendarul mai cuprindea numeroase ilustrații, dintre care patru erau tipărite pe hârtie velină și se puteau pune în rame. Un exemplar costa 20 de lei iar veniturile erau destinate fondului pentru clădirea unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
erau tipărite pe hârtie velină și se puteau pune în rame. Un exemplar costa 20 de lei iar veniturile erau destinate fondului pentru clădirea unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățământului” de Ap. D. Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de E. Scarlat și D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iernii, sfaturi vechi pentru apicultori noi etc. Publicația avea și nelipsitele rubrici: Poșta redacției, târgul cerealelor, prețul vitelor, dar mai ales reclamă comercială. Avea un cerc de colaboratori destul de numeros. Viața albinelor a apărut în ianuarie 1926. Voința Școalei, revistă învățătorească regională, director Niculae Simionovici, redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Cernăuți. Apărea sub conducerea unui comitet de două ori pe lună, cu excepția lunilor iulie și august. Numărul 1 din 15 ianuarie 1926 (Anul IV) avea ca editorial un titlu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de data aceasta s-au ales cu prea puțin; Ce se mai întâmplă? În același timp în care ni s-au întins câteva sute fără multă valoare s-au scumpit toate...; Ce voim? Voim să avem cu ce trăi! Revista învățătorească era în realitate tot un jurnal, termenul de revistă fiind atribuit când uneia dintre publicații când alteia. Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care erau și cenzorii revistei), Cicerone Mucenic, M. Vicol, Arcadie St. Borșanu... Articolele „Controlori și controlați”, „Rolul presei învățătorești”, „Luptă”... „Starea actuală a școlilor de cătune”, „Programa analitică”, „Fondul pentru înmormântare și fondul pentru cei bolnavi”, „Beția un pericol național” apăreau în revistă când puteau foarte bine să aibă loc în ziarul cu același nume și aceeași proprietari. Partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau cărți. Mai ales am publica legendele în legătură cu vecinătatea comunei, prevăzute în programa analitică. Colaboratorul nostru dl. Filiomon Rusu - un harnic învățător și iubitor al literaturii populare, în cercul dlui Simionovici - în numărul din 15 martie a.c. al aceleași foi învățătorești, adaugă dreapta observație:”Tot așa ar fi bine, dacă în orele de română (la cursurile de adulți) Ministerul ar încuviința ca o revistă folclorică să fie citită de elevi. Revista Tudor Pamfile de la Dorohoi sau altele cred că ar putea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acest adevăr să stăpânească inimile tuturor. Părinții sfinți, dascăli desăvârșiți, au văzut în propovăduirea Evangheliei lui Hristos o acțiune de primă însemnătate, de aceea a constituit chiar principala lor misiune. Toți au fost cuceriți de măreția și de însemnătatea misiunii învățătorești în Biserică. Dorința fierbinte a acestor adevărați doctori ai științei creștine era de a-i vedea pe creștini că întrupează în faptă cuvintele și îndrumările lor, rodind practic în ogorul sufletului și împodobindu-l pe acesta cu virtuți alese, căci
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date genealogice”, „Reuniuni învățătorești”, „Pro domo”, „Școala confesională”, „Literatura noastră școlară”, „Cartea experiențelor”, „Anunțuri”. Secțiunea intitulată „Partea literară” cuprinde o Odă la dezvelirea bustului poetului Ienăchiță Văcărescu, „scrisă și declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București, de preotul Alex. Muntean al lui Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
cu binele, nu s-a dat urmare, acum se vede necesitat a impune parochului V. Vulcan obligamântul a ținea școală în clasa a 2-a până comuna bisericească va ajunge în starea materială recerută pentru sistematisarea postului al 2-lea învățătoresc, ear dacă nu va da ascultare, Consistoriul va proceda în contra lui pe cale disciplinară, lipsindu-l din oficiu și beneficiu ca paroh. I se va aduce la cunoștință și se va veghea asupra aducerii la îndeplinire a celor demandate... Scrisoarea mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toate duminicile și sărbătorile creștine pentru adolescenții și tinerii de până la vârsta de 20 de ani sau până se căsătoreau. În penultimul deceniu al veacului XVIII sunt emise alte Rescripte cu decizii privitoare la activitatea școlară, susținerea materială, îndatoririle corpului învățătoresc, frecvența elevilor, remunerarea corpului didactic etc. În anul 1781 a fost promulgată Norma Regia, prin care se acorda tuturor comunităților etnice-naționale dreptul de a beneficia de școli și biserici proprii. În timpul răscoalei populare din 1784, Consiliul Locotenențial maghiar intervenea pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cuvânt că și le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai schimbarea caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva guvernelor maghiare împotriva autonomiei bisericești și a școlilor aflate în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
predare în învățământ. Prin circulara 3. 572/1910 solicita cu insistență ca preoții și învățătorii să-și însușească ,,un metod de predare cât mai intuitiv, atât prin citirea de prelegeri model (...) cât mai ales prin participare la conferințe și cursuri învățătorești”, să utilizeze mult mai pronunțat mijloacele de învățământ și materialul didactic în actul lecției, să ofere exemple concrete din natură, să explice noțiunile și să facă elevii să înțeleagă conținuturile transmise, deoarece ,,ceea ce nu pricepe elevul, n-are nicio valoare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
n-au reușit să transforme instituția de Învățământ Într-un instrument de deznaționalizare a românilor. Învățătorii au folosit orice mijloc posibil pentru a instrui elevii În limba maternă, pentru a le face o educație În spiritul dragostei de neam. Reuniunile Învățătorești, reuniunile de lectură, corurile românești ctitorite de harnicii dascăli ai satelor bănățene, bibliotecile poporale și cele școlare au reprezentat puternice focare de conștiință și demnitate națională, importante nuclee de polarizare a voinței de unitate națională. Nu este de mirare că
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Drapelul din 5 februarie 1905). „Bancnote false. Jandarmeria a descoperit, în zilele trecute, la Lipova și-n jur, bancnote false de 10 și 20 de coroane. Făptașii sunt căutați“. (Temesvarer Zeitung din 9 februarie 1905). 75 ani „Suspendarea ședințelor culturale învățătorești. Ministerul instrucțiunii a dispus suspendarea Adunării cercurilor culturale, până la noi dispozițiuni. Această măsură a fost luată avându-se în vedere greutățile de trai și greutățile de transport“. (Voința Banatului din 9 februarie 1930). „Un nou cinematograf în Timișoara. Sâmbătă, 8
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu cerințele timpului, se introduc așa-numitele „conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
lucrează la un proiect de statut pentru organizarea învățătorilor din aceste părți ale Banatului. Îndrumați, încurajați și sprijiniți de episcopul Ioan Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi și mai puternice organizații învățătorești - Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
la etaj două dormitoare mari și două mici, în timp ce edificiul din curte avea o sală mare de meditații, două dormitoare și în subsol pivnițele pentru lemne, valoarea totală a clădi- rii fiind, la acea vreme, 12 milioane de lei. Instituții învățătorești Factori hotărâtori în viața și progresul neamului, învățătorii au realizat că nu era suficientă doar activitatea culturală pentru ridicarea satelor. Nevoile de zi cu zi și cerințele unei refaceri sociale impuneau ceva mai temeinic și mai complet și astfel străduința
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]