283 matches
-
Suzana, cu capul lăsat pe spate, cu gura larg deschisă, ajunsese aproape de agonie și, cu o voce tot mai slabă, șoptea din când în când: „dotkni sa ma, prenikajú me, pobozkať me , înfigându-și călcâiele în spatele meu. Simțeam cum se învălmășeau în trupul ei șuvoaiele fierbinți ale dorințelor, dezlănțuirea simțurilor necontrolate de tumultul ce o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete sosit de la malul mării, se zbătea să-și descătușeze întreaga energie reținută de prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
nerăbdare de ceva vreme. Știam că de data aceasta întâlnirea noastră va fi una de excepție, că destăinuirile lui vor fi incitante, pline de farmec și inedit, și că aveam să aflu reale răspunsuri la întrebările ce se mi se învălmășeau în minte, încă de la începutul cunoașterii noastre. Despre Paris s-a scris enorm și s-au spus multe! Au curs râuri de cerneală pe kilometri întregi de hârtie și încă s-ar mai putea scrie, pentru că niciodată nu se va
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
La capătul culoarului există doua uși.Alege una dintre ele...urgent! » « Care...ce să aleg ? » Imaginea femeii se pierdea. O vedea, vorbind, nu-i auzea glasul. Ca un film mut.. Întindea mâna spre el, cerând ajutor. În mintea lui se învălmășeau frânturi de întâmplări, fraze, muzică, voci. Și-a acoperit urechile cu palmele, strângând pleoapele. « Ajunge!» S-a făcut liniște deplină. A îndrăznit, să deschidă ochii. În fața celor două uși, una roșie, alta galbenă, stătea nehotărât, neștiind ce capcane îi mai
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Magazinul_de_antichitati_camelia_constantin_1331059436.html [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
de lăudători. Sala era plină, masa, cu toate eforturile primilor veniți, nu se golise încă, unii mai vehemenți vărsaseră chiar și niște sânge pentru asta, degeaba însă, nu te poți pune cu foamea de poezie! Aproape când toate lucrurile se învălmășiseră complet și nu puțini se întrebau de ce se adunaseră, Marele Maestru, destul de pierdut în sferele celeste, răsfoi cu vădită greață volumul de poezii din fața lui, ce-l pe care-l primise cu o lună în urmă împreună cu... dar de care
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ Vin către mine de pretutindeni fascicule de lumină, nori de petale învălmășite de vânt, să mă copleșească aureolându-mă. Trupul nu le primește, pentru că platoșa, pe care o port de la trei zile, le refulează constant. Mulți se pot mira de acest fenomen, care stârnește interes, dar, au putut observa, în fluiditatea timpului, că
SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426235677.html [Corola-blog/BlogPost/348692_a_350021]
-
simt liberă, nestingherită și descopăr de fiecare dată, ”tezaurul” ascuns în adâncul gândurilor mele... Gândul se transformă în cuvinte și în momentul în care-l aștern pe hârtie, este urmat de altul și tot așa, până ele, gândurile, mi se învălmășesc în minte născând un efect minunat... care îmi încălzește fantezia visurilor mele. Adeseori gândul mă duce spre locurile copilăriei, spre prietenii de atunci, spre primul sărut... Din momentul acela îmi simt gândul, cum se transformă într-un porumbel care-și
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_va_veni_la_tinegandul_doina_theiss_1371084579.html [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FLORI DE GÂND Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FLORI DE GÂND La mine-n tâmple-s flori, dar le-a prins gerul, Sărmane, gândurile călătoare, Învălmășite-n valuri de ninsoare, Se tem să nu transforme-n așchii cerul. Să nu pătrundă acele de gheață În sufletul, și-așa, în agonie Că nu găsește-o cale, nu mai știe Să-noate prin troiene sau prin ceață. Iar
FLORI DE GÂND de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1482171556.html [Corola-blog/BlogPost/374340_a_375669]
-
cealaltă eșuate în a nu fi nici stradă nici uliță, ca și locuitorul acestui spațiu, nici orășean și nici sătean...! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta și actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmășit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile și cultura sătească strămoșească și nici nu se poate spune că modernitatea urbană și-a impus marca. A căuta acum arta, cultura, tradiția, folclorul, în această suburbie
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
viață textului. Dincolo de cuvinte, simți calda înțelegere a autoarei și nu de puține ori o descoperim printre rânduri, ca un alt glas al personajelor sale. Tulburată de avalanșa întâmplărilor nefericite, o auzim punând omeneasca întrebare: Cine are plăcerea de a învălmăși astfel destinele?" sau auzim ecoul unei reflecții: Cine spune că dragostea e doar frumoasă, înseamnă că nu a bătut la toate ușile palatului unde sălășluiește aceasta". Copertele acestei cărți cuprind o scriitură dezgolită de orice conveniențe și fiecare din noi
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425390669.html [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului PRIMELE SEMNE Caiere de negri nori Vălătuci le face vântul Și le poartă ca un fulger, De încinge tot Pământul. Printre ele ca fulgi negri Rândunici se-nvălmășesc Și în zborul lor tomnatic Nopți, zile... călătoresc. Frunzele ca mii de fluturi Rotesc în înalt vârtej Și pe rând cad tot mai grele În straturi pe lutul bej. De pe crivinile-ntinse De mult s-a cules porumbul; Până-n zări
PRIMELE SEMNE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1409904024.html [Corola-blog/BlogPost/383729_a_385058]
-
Popa ținti și trase. Alicele iuți i se-nfipseră-n trup sfârtecându-l. N-am făcut nimic! răcni Adrian nebunește și popa mai trase o dată. Pentru experiențe, mai zise cineva, și Adrian se prăbuși fără sunet. În mintea lui se-nvălmășeau monștrii. Și mereu spusa aceluia experiențe, experiențe, experiențe, ce se auzea din ce în ce mai slab și Adrian zâmbi mulțumit. Găsise medicamentul. Dar oare ăsta era? Totul se cufundă în beznă. O nouă lovitură primită n-o mai simți. Și când mulțimea satisfăcută
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
ghiocei sparg gheața ca să înflorească" (Din genetica inspirației lui Brâncuși); iar în cealaltă parte, cu mirare și avidă curiozitate cutreieră străzile Craiovei, se oprește în Gară - loc de întâlnire și răscruci al tuturor -, ia seama mulțimii grăbite din gară și învălmășite în piață, își lipește privirea pe stucatura vechilor și noilor case, a lucrăturii ușilor și ferestrelor, a ceardacurilor odihnitoare pe timpul verii, a prăvăliilor și manufacturilor, a oamenilor de sus și de jos. Tatăl său fiind secretarul Primăriei, întregul oraș îi
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
să fi evacuat deja cartierul general, îi ținu isonul altul. Un val seismic de oameni învinși, rostogolindu-se ca o linie neagră spre miazănoapte, se rătăci spre apus și suferi o mulțime de pierderi. În sfârșit, oamenii începură să se învălmășească într-o singură direcție, către miazăzi. Ieyasu, care tocmai scăpase de pericol cu ajutorul lui Torii Tadahiro, privi înapoi spre oamenii ce-l urmau și dintr-o dată își opri calul. — Ridicați stindardele. Ridicați stindardele și adunați oamenii, ordonă el. Noaptea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
urmă ca să vadă dacă-l urma cineva. Treizeci sau patruzeci de soldați se luară după el, alergând direct către o moarte sigură. Aproape imediat, vaietele, strigătele și zăngănitul de spade și lănci se amestecă printre gemetele zăpezii purtate de vânt, învălmășindu-se într-un vârtej. — Sakon nu trebuie să moară! strigă Ieyasu. Nu-și mai era deloc în apele lui. Servitorii încercară să-l oprească, apucând căpăstrul calului, dar seniorul îi îmbrânci și, până se ridicară, Ieyasu alerga deja spre vâltoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
războinic tânăr călcă peste masa de ființe omenești și sări spre baza zidului cu acoperiș. Altul îi urmă exemplul. — Trecem peste ei! Urlând și împungând cu lăncile, oamenii traversară și în curând ajunseră să se agațe de acoperișul zidului. Războinicii învălmășiți în fundul șanțului se zbăteau și se îmbrânceau ca peștii încercând să sară dintr-un iaz. Ostașii de deasupra călcau în picioare spinările, umerii și capetele propriilor lortovarăși. Unul după altul, aceștia erau sacrificați jalnic pentru oribila goană prin mocirlă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
atenția. — Tango, ce se vede pe cer, într-acolo? întrebă Shonyu. Generalii din jurul lui se întoarseră cu toții spre nord-vest. — Să fie oare o insurecție? sugeră unul dintre ei. Dar, în timp ce mâncau ceea ce le mai rămăsese din rații, deodată auziră strigăte învălmășite la poala colinei. Tocmai se întrebau despre ce era vorba, când un mesager de la Nagayoshi veni în fugă spre ei: — Am fost atacați prin surprindere! Ne-au luat pe la spate! strigă omul, în timp ce se prosterna în fața taburetului de campanie al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
trebuit eu să mă uit la tine ca să mă vezi și tu... În timp ce altul s-a purtat altfel, e cu mult peste tine și are o inimă mare, nu ca a ta, neagră cum ți-e chipul... Gândurile mi se învălmășeau, faptul că făcusem cunoștință cu medicinistul dădea aceste roade otrăvite, în loc să mă fi liniștit, cum crezusem. Totuși n-am căutat-o și n-am încercat să-i înapoiez lovitura... Am început să uit. Profesiunea mă acapara, predam logica la o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai spun cine mai era dacă ajunseseră toți nimic? Cine vroia să se poarte ca și când ar mai fi însemnat ceva era luat în derâdere, și degeaba ascultam șoaptele unui poet care îi cunoștea pe toți, rangurile, meritele, mărimile mi se învălmășeau în minte și nu reușeam să le rețin numele, mai ales că n-am stat mult printre ei. "Tinere, se apropia de mine câte unul umil, n-ai cumva o țigare?" Păi de unde, dom' general?!" îi spuneam cu regret, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el și n-ar fi durat nici o săptămână. Și dacă ar fi durat, prețul l-ar fi reprezentat fericirea mea. N-ar fi fost decât o victorie lipsită de valoare pentru că fusese câștigată pierzând mult prea multe. Gândurile mi se învălmășeau în creier, în timp ce mă legănam ușor în metrou, iar capul îmi vâjâia. Dumnezeule! Detestam toată faza asta cu maturitatea. Uram clipele astea în care eram obligată să iau niște decizii fără să am habar ce se afla în spatele ușilor respective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
unui rond de flori. O floare tocmai era gata să se frângă din cauza vântului, iar dumneavoastră ați sprijint-o cu ajutorul unui bețigaș și floarea a rămas în picioare. Nu știu ce semnificație are... dar așa am visat!", întărise ea. Prin mintea Doinei se învălmășiră fel de fel de idei. O fi o simplă bănuială, își mai spuse ea, deși știa bine că bănuielile sunt și ele alimentate de fapte din viața curentă și depozitate în subconștient. Acestea se păstrează în străfundurile minții și apar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
continua să se adreseze zidului. Sau poate comodei care era lipită de el. —Vrei să spui...? Speranța a început să urce în Hugo ca un vulcan în erupție. —Adică nu vrei să mai divorțăm? O mulțime de posibilități minunate se învălmășeau amețitor în capul bărbatului. Amenințarea separării de copil fusese, în sfârșit, eliminată. Theo, el și Amanda din nou împreună, ca o familie. Și, cu toate că varianta asta era greu de imaginat, Hugo avea să se străduiască de dragul lui Theo. Avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Copilul Îl Întrebase unde e Samarkandul, iar bătrânul se luminase la chip, descriind minunile de grădini, havuzuri, palate și moschei din marea cetate a lui Timur Lenk. Zeci, dacă nu sute de mii de călători, pelerini, neguțători și oșteni se Învălmășeau, zilnic, pe străzile Întinsului oraș, iar strălucirea soarelui făcea ca zidurile aurii ale palatelor să strălucească mai tare decât soarele. Era o imagine care li se strecurase În suflete ca o promisiune că, la capătul acestor lanțuri muntoase și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
murit cu sabia În mână, fără a se putea apăra. Acolo a rămas o vale a sângelui, pe care o ocolesc cu groază toți călătorii. Cuvintele Cuceritorului se opriră, dar murmurul lor nu Încetă În mintea lui Amir. Totul se Învălmășea. Luptătorul necunoscut, Înfruntarea din deșert, uciderea Cuceritorilor, toate erau fragmente dintr-o derulare imposibilă a evenimentelor. Așa ceva nu putea exista. Deși privirile Celor Patru spuneau că totul e real. Târziu Își dădu seama că se aștepta un răspuns de la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
valul mulțimii. Privirile În jos. Abia atunci Alexandru Înțelese pe deplin că misiunea era anulată. Nu-i venise să creadă prima oară, când, de altfel, era mult prea concentrat să-l descopere pe ciudatul cerșetor. Prea multe Întrebări i se Învălmășiră În minte, dar știa că nu poate pune nici una. Chiar dacă era vorba acum de secunde, nu-l scăpa din ochi pe ienicer. Care rămase În poziția de gardă la trecerea sultanului, dar (lui Alexandru nu-i veni să creadă) imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
punând scările, pe când se pregătea să smulgă cetatea prin forța și unii dintre ghiauri intraseră în cetate, iar alții erau pe treptele scărilor, gazii, cu strigăte de rugă către Allah, au atacat pe acei umili, doborându-i cu săbiile și învălmășindu-i în foc pe cei dinăuntrul și pe cei din afara cetății. Dând astfel la iveală încercarea făcută de dușmanul umil împotriva împărăției padișahului, au luat în prinsoare pe cei mai mulți dintre cei care intraseră în cetate, trimițându-i apoi la Poarta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]