147 matches
-
geamulCa un fascicul de laser,Să se împlânteîn perna-mi de sub cap.A venit clipa,Ne-am îngemănatși gâlgâind sângele-n veneAm osândit sărmanul pat,Până când spre prânz, alene,Cu ea aură în juru-miAm ieșit cocon în sat.Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuniPână-n poale albe, grele,De ghirlandele cu flori;Cucu-și bisa numeleîntr-un cor de alte păsăriîn huceagul din vâlcele.... XXIX. BUNA VESTIRE, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. Buna Vestire
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
două șoarțe negre, basma la fel, iar bărbații poartă cămăși albe, clopul, ilicul fiind negre, precizase Miluța. În astă vreme, Bunu părea să mângâie cu luciul ochilor căprii o dublă himeră, un om și o soție de cândva, făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră prin minte, deși nu-i cunoscuse - bunicii lui, Culai și Agripina, pieriți năpraznic laolaltă. Îi era greu nepotului să iscodească despre motivul morții lor deodată, dar Buna, ștergând pe
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ger, și viscol, dansând la braț cu norii, Orchestrele-n văzduh și-alungă dirijorii. Copacii își înalta smeriți, brațe spre cer, Un corb strivește-auzul cu țipat fals, stingher.. Se înfășoară munții în mantie argintată, Pădurea se alintă cochetă, în alb înveșmântată.. Rănit de țurțuri cristalini, izvoru-și cânta dorul, O frunză în cădere, în undă își frânge zborul. Cuvintele pe buze renasc și zboară-n stoluri, Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri. Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în ceață Din vise colorate
E PRIMĂVARĂ-N SUFLET de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371490_a_372819]
-
uscată, purtată de vânt! S-a dus amorul ca un ceas defectat, De Cronos - fir alungit;descântat. Stau plopii, rânduri, rânduri Fluturii zboară prin ram... Într-un parc solitar Vrăbile-mi cântă balade, de amor sedentar! Ca niște preoți, stau plopi-nveșmântați În curte la Apolo, Prinț de raze-ncununat! O vioară muzica-și alintă în Coroana, zburlită de vânturi tomnatice și repezi; Stârnite de Brahma ce înghite Tot ce e vechi ca să aducă noul! Pe-a zeilor cale! O urmez acum S-
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNVEȘMÂNTAT CA PĂSĂRILE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului las în urmă locurile unde am fost rănit și dus în robie numai pământul mi-amintește că înălțimea e război fără sfârșit cât
ÎNVEŞMÂNTAT CA PĂSĂRILE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376590_a_377919]
-
robie numai pământul mi-amintește că înălțimea e război fără sfârșit cât de odihnitoare și puternice sunt turlele acestor lăcașuri zborul are escale binecuvântate trepte până sus fi-vom și noi cândva mai tineri mai vii mai înalți. Referință Bibliografică: Înveșmântat ca păsările / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2237, Anul VII, 14 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎNVEŞMÂNTAT CA PĂSĂRILE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376590_a_377919]
-
trebui să încercămsă creștem tot mai micidar toate-n vremea lorîși vor afla răspunsulcât despre mine nu-i prea mult de zisîn drum și eu pe lumeca la iarmarocsă iau ce-mi trebuieși să privesc puțin lumina de aici.... XV. ÎNVEȘMÂNTAT CA PĂSĂRILE, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. las în urmă locurile unde am fost rănit și dus în robie numai pământul mi-amintește că înălțimea e război fără sfârșit cât de odihnitoare și
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Rămâi mereu din sinea ta, femeie, În simplitatea care ți-a fost dată, Să nu te rușinezi de ea vreodată, Cu toate aceste farmece lumești Tu nu ești mai frumoasă decât ești! Ochilor mei, cei rugători, le place Chipul tău înveșmântat în pace, Acum când scriu pe sufletul meu ningi- De frumusețea ta să nu te-atingi... Referință Bibliografică: Frumusețe simplă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
FRUMUSEȚE SIMPLĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376730_a_378059]
-
României moderne sunt considerente extinse și puternice, pentru ca ziua de 10 Mai să fie ziua noastră națională. De aceea, Parlamentul României a decis, la inițiativa politicianului Puiu Hașoti, să fie instituită Zi Națională! Astfel, 10 mai, începând cu 2015, an înveșmântat și mai strălucitor ca în cei anteriori, nu mai poate fi doar o zi de colocviu și festivitate restrânsă în medii în care istoria încă își are jilțul ei. Mulțimea prezentă a fost semnificativ numeroasă. Atmosfera a fost familiară, ferventă
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
se destramă-n călimară, iar noi nevăzuți. Pe-același soclu din tăcere, vom poposi ca îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă, dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi; dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă. Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați, vom privi-ntotdeauna la fereastra închisă, iar de agrafa trecutului clandestin, agățați, scriem amintirile dintr-o poveste interzisă. 3 August 2016 - MIT Referință Bibliografică: ÎNGERI CĂLĂTORI / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie
ÎNGERI CĂLĂTORI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379286_a_380615]
-
de real și trăiam cu teama că - dintr-o clipă într-alta - mă voi trezi acasă, singur, fără femeia pe care știam acum că o adulam nebunește. Ocupat cu aceste gânduri, nu realizasem pentru început apariția a doi indivizi ciudați, înveșmântați parcă în folii din nailon, și care ne priveau sfidător. Prima care se smulse din calda mea îmbrățișare fu femeia. Țipă înspăimântată, privind îngrozită spre cei doi intruși. - Cunoști legile noastre, Adelaida, spuse unul dintre ei cu o voce autoritară
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
a populației, sărăcind-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un boiernaș de primă generație palton cu guler de blană, baston îmbulbat cu argint, un fel de "țilindru" pe capul cu țăcălie: ce mai, conu' Bîrzoi (ot Bîrzoieni). - această lume pestriță umblă (și) pe trotuare; dar trotuarele, vai, trotuarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îl afectează direct. E demis de la Yellow Book. Descumpănit, Îndurerat, Își găsește refugiul (În 1896) la o altă revistă, Savoy, singura care mai are curajul să publice texte și desene ale autorilor decadenți. Măcinat de tuberculoză, cu un corp scheletic, Înveșmântat Însă cu un rafinament desăvârșit, Beardsley se convertește la catolicism, Îndemnat de bunul său prieten, André Raffalovich. Se stinge din viață la Menton, În sudul Franței, desenând până În ultima clipă, la 26 de ani. Oscar Wilde va spune despre el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
comanda o redingotă: probleme grave, lucruri aproape religioase”, nota Barbey În Memoranda. Printr-un exercițiu de imaginație, Întemeiat Însă pe o minuțioasă documentare, Marylène Delbourg-Delphis reface Într-o pagină ca de proză povestea ce se poate țese În jurul simplelor apariții Înveșmântate ale dandy-lor din veacul al XIX-lea până spre zilele noastre, citând surse celebre, cărți de memorii sau improvizând pe cont propriu: Să imiți vesta galbenă din păr de capră a lui Nestor Roqueplan sau, după ce vei fi trăit În preajma
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cedând cu supunere În fața albastrului În care Îl Îmbracă din cap În coadă d’Orsay; sau ducele de Beaufort, pe care Îl asortează cu gazonul și Îl echipează În verde. Stă la loc de cinste În această galerie a dandy-lor Înveșmântați și excentricul Baudelaire, pe care Nadar Îl surprinde În plin dezastru financiar, parând printr-o ținută de o eleganță extremă: capă azur, pantaloni negri, cizme văcsuite, mănuși roz. Fac vogă În epocă și costumele de catifea albă sau asortate cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
demnitari otomani și începe să-și sistematizeze vastele cunoștințe în vederea redactării primelor opere. Din această perioadă datează portretul prințului (costumat oriental-occidental), pictat de Van Mour, pe care l-a descoperit N. Iorga în muzeul din Rouen. Portretul clasic al cărturarului înveșmântat princiar, cu perucă occidentală și sceptru de principe ereditar, datează din perioada rusă a vieții sale. Prieteni personali din palatul sultanal l-au propulsat în 1710 pe C. la tronul Moldovei, fără să-i bănuiască planurile de independență a statului
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
celui mort». În vârful bradului se punea căciulă cu prim (cu manșetă de blană). Două ramuri se băgau pe mânecile unei cămăși țesute cu flori. Trunchiul bradului era petrecut pe cracul unui ițar. Era încins cu un brâu roșu. Astfel înveșmântat, era așezat în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind la prezența/frecvența paltinului în episodul funerar al Mioriței, să amintesc și o altă imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
kratos dominația minții sănătoase. Socrate s-a născut în 470/469 în dema Alopeke din Atena. Tatăl său, Sophroniskos (sophron tărie de spirit, bun simț) era cioplitor în piatră, mama Phainarete, moașă. Conform unor păreri, ar fi practicat sculptura, "Grațiile înveșmântate", grup statuar aflat în fața Acropolei, ar fi opera sa. Se credea că îl ajuta pe Euripide să-și scrie piesele. După ce a părăsit sculptura, ar fi intrat în tagma sofiștilor. Portretul din "Norii" ar fi fost inspirat de această perioadă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
7030 [1522]”, deși Voievodul se stinsese cu un an mai înainte), Doamnele în haine de ceremonie (care le ofereau prestigiu și fixau o ierarhie a vizualului), așa cum apar în tablourile votive din bisericile zidite de Domni - participau la concretizarea aparenței înveșmântate 303, un complex cu o incontestabilă capacitate de reprezentare, cu forță simbolică vădită. Vestimentația era unul dintre indiciile fundamentale ale ansamblului de conveniențe, hainele, semn stratificat al învelișului social, dar și spectacol pe care societatea și-l oferă, alcătuiesc o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
albastră iar pantofii roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au pe ele mult aur și benzi de fir, cu guler bogate de blană. Spânzurând de coroane, mănunchiurile de lanțuri subțiri, pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, și Evdochia, sora marelui cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o adusese de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alți scriitori ardeleni de la sfârșitul secolului al XIX-lea, S. ilustrează în proza lui, adunată parțial în volumele Realități și visări (1897), Povestiri și schițe (1903), tendința de a ieși dintr-un tipar provincial, de a depăși romantismul artificios, eticist, înveșmântat frecvent într-o greoaie haină latinizantă. Povestitor talentat, cu toate că e mai puțin cunoscut decât alți confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
sau alta dintre nepoatele sale ar avea vârsta convenabilă le-ar oferi el însuși zeiței. Surâde amuzat. Agrippina, mai treacă-meargă, înfumurată și țâfnoasă cum e, s-ar fi potrivit, dar Iulia cea mondenă... Încearcă să-și imagineze fosta fiică vitregă înveșmântată sobru și ducând un trai decent. Fără să vrea, pe gură îi țâșnește un gâlgâit de râs. Din toate părțile îl împung imediat ochi mirați. Este nevoit să se prefacă că se luptă cu un acces de tuse. Cu această
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întreabă alarmat. Nu neapărat. Doar nu a ajuns ca babele care se sperie și când tragi un pârț lângă ele. Cât despre haruspici și auguri... Mișcă a lehamite din mână. În ziua când dictatorul Caesar a apărut pentru prima oară înveșmântat în purpură și s-a așezat pe un tron de aur, animalului sacrificat i-a lipsit tocmai inima. Nici până în ziua de astăzi haruspicii și augurii n-au fost în stare să răspundă la întrebarea: a putut victima să trăiască
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
hornurile fuseseră invadate de bălării. Din când În când, câte un firicel subțire de fum se Înălța către un cer gălbui, ce purta Înscris pe el toate Însemnele sfârșitului. Peste tot vedeau numai oameni trecuți de a doua tinerețe, babe Înveșmântate În negru și moșnegi cu barbă gălbuie, stând pe lavițe și privind În gol, cu gândurile duse parcă pe altă lume. Cimitirul altădată foarte Îngrijit se transformase Într-o pădurice de nepătruns, unde se aciuaseră dihorii, vulpile, bursucii și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și pe Ippolit Subotin cum stătea Îmbrăcat În halatul său alb, cu părul uns cu unt, frumos pieptănat pe spate, cu un bețigaș ridicat deasupra celor două capete ale Evlampiei din care se rostogoliră pe podea trupurile a doisprezece șobolănași Înveșmântați În haine de apostol. Sobolănașii se Înghesuiră pe genunchii Mașei, căutând care mai de care să ajungă cât mai aproape de sânii ei. Toată această viziune nu dură decât o clipită, topindu-se-n văzduh odată cu femeia-ou În care zăcuse Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]