85 matches
-
văzuseră așa ceva, însă nările îi dădeau o bună î nștiințare; așa încât urmă pilda boierului ș-a căpitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii aurii. Îndată ochii îi crescură rotunzi și sprâncenele i se înălțar ă. Șătrarul râse în sine cu fudulie și nu-și uită rânduiala vorbirii lui, înturnându se iarăși cătră beizade Alec u. - Măria ta, grăi el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l a Cotnari, am făcut o petrecere, cu unul Matiaș care, z icea el, ar fi fiind strănepot acelui Feltin Sasu, pivnicer a lui Ștefan Vodă Bătrânul. Măcar că i papistaș, eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi să aduc un urcior să-l gustăm... răspunse, cumpănit, șătrarul. Iar pentru binecuvântare să mă leși, măria ta, s aduc pe popa nostru Nicoară, moșul meu după m am ă. Griga ieși și se întoarse curând c un urcior smălțuit verde cu care împingea dintr o lature înaintea sa pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o tălmăcise Ruset. Ulciorul cuprindea bun luc r u. Ochii săi se sfințiră și se limpeziră. - Binecuvântează părinte! grăbi șătrarul pe p opa Nico ară. - Binecuvântează, Doamne, masa aceasta! Cuvântă părintele, făcând cu dreapta semnul crucii as upra buc atelor. De Marenne înclină o clipă fruntea în fața se mnului; apoi mai gustă odată: - A!a!a! făcu el pe trei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ceea ce văzând lăutarii, începură din nou să hăulească și să plângă. Atunci beizade Alecu, înălțând fruntea, îi privi crunt și le porunci să-și închidă clonțurile. Jupâneasa gazdă se strecură grăbită pe ușă ad ucând ve ste nouă: plăcintele. Dumnealui șătrarul puse la locul de cinste alt urcior. Și de Marenne făcu altă profesie de credință în ceea ce privește nemaipomenita potrivire între acea băutură veche și acele lucruri fierbinți și picante, cu crusta aurie. Ceru numaidecât rețeta și începu s-o scrie în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numaidecât rețeta și începu s-o scrie în tabletele sale. N ajunse însă să înțeleagă raporturile și proporțiile, din pri cină că toți din jurul său ajunseseră la o însuflețire înaltă. Îndeosebi căpitanul Ilie avea o figură disperată și prietinul său șătrarul îl mângâia sărutându-l, îndemnându l să uite toate și să dea tot ul la spate în noaptea aceea. - Prințule - zise domnul abate, deschizându și tot sufletul și tot zâmbetul - către tovarășul său - nu mă înșel afirmând că acești doi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să explice domnului abate descoperirea răzeșului. Nu izbuti însă deplin, și din această clipă, fiind foarte fericiți amândoi, zâmbind și înțelegându-se, părăsiră discursurile ca ceva cu totul nefolositor. Curând se răsuciră în două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se mn spre ei, cu ochiul stâng și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel ce are un rang politicesc să poată dobândi un potrivit rang
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
silit să intre într-o expoziție de fotografie a lui Sebastiaõ Salgado ca să scape de doi polițiști ce-i luaseră urma și să se amestece printre lumea bună prezentă acolo. Era plin de artiști cu bărbi și haine tocite, ca șătrarii lui, așa încât printre ei își zicea că trebuie să fi avut aerul unui impresar, sau colecționar. Își prinsese bărbia între degetul mare și cel mijlociu al mâinii stângi, în vreme ce cu indexul își explora ușor obrazul, meditativ - o fațadă ponderabilă de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-l facă de nerecunoscut. Nu-i venea să creadă că, umflate parodic de vânt, sufletele veștede ale corturilor nu mai aveau nici măcar puterea să tânjească după foștii lor locatari și să le-nregistreze absența sub forma regretelor, sau reproșurilor. Șătrarii lui nu mai țineau evidența, ci păreau prinși într-un joc de nenoroc pur, îndârjiți să piardă fără rest până și credința în atotputernicia norocului - tot ceea ce credeau că mai aveau. Căci norocul se dovedea o zeitate fățarnică, pe care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200 de lei. La 1850 salhanaua veche a fost demolată și s-a înființat una nouă pe imașul târgului de șătrarul Daniil Hristodor. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, prin Secțiunea Contencios, înștiințează pe Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Hușului(18571860), la 5 septembrie 1860, despre mijlocirea făcută la Tribunalul districtului Fălciu din Huși pentru „a evalua prețul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vândut partea sa din Drăgușeni vornicului Necoară Bantăș, nepotul său, se numără și Simion și Ioil din Frenciuci (Freașiușe) . Un Tudor Scântee vinde partea sa din Drăgușeni vornicului Bantăș prin zapisul din 12 ianuarie 1596, În care apar ca martori șătrarul Poiană și Ionașcu din Frenciuci (Freaciuci) . Ștefan Tomșa II (a. 21 / 31 decembrie 1611 - p. 12 / 22 octombrie 1615; octombrie 1621 - septembrie 1623) poruncește din Iași la 8 aprilie 1613 diacului Rusu din Frenciuci să cerceteze jalba lui Ionașco din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bârlădianul vel dvornic Nij(e)<endnote id="1"/>, Miron Costin vel dvornic Viși<endnote id="2"/>, Nicolai Răcoviț(ă) hatman i parcalab Suceavschi, Stamatie vel postelnic, Toderașco Iordachi vel spatar, Ursachi vel vistiérnic, Gligorașco Hăbășescul vel stolnic, Lupașco Buhuș vel șătrar, Gavril Néniul vtori log(o)f(ă)t, Enachi al doilea spătar, Ion Răcoviț(ă) al doile păharnic, Contăș tretii log(o)f(ă)t și Dumitrașco Roșca, și Toader Ciocârlie, Enachi, Frăncul, Roman, vornicii de poartă. Și pentru credința
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
drept răsplată când a ajuns Ilie Pintilie învățătorul și secretarul consiliului școlar nu-mi da bonuri să încasez bani pentru școală, după ce lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion Pintilii negru ca șatrariu și bețiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Ion a Dăscăliței cu copii foarte răi, că 3 feciori de-a ei au omorât 3 feciori de gospodari din Baea. Iar Ilii Pintilii fugărea pe soția lui Sorana cu pușca împrejurul casei. Apoi nu au fost feciori de șătrari ? Edmund Vișec și Maria În timpul războiului din 1916-1918 am fost mobilizat la Coloana 6 de subzistență a Diviziei a 8-a, cu gradul de sublocotenent, ca comandant al Secției I, având 240 de soldați și 650 de cai. Coloana s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
teatru popular specifice, mai ales, sărbătorilor creștine de iarnă de pe cuprinsul proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dedicat grupării tutelate de Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
mai erau doar 65 foști clăcași și nici un răzeș; Popeștii spătarului Ioan Miclescu, care în 1831 număra 53 locuitori, avea o populație mai numeroasă dar sărăcită: 12 răzeși cu pământ, 45 fără pământ și 38 foști clăcași; Poeana-de- Sus a șătrarului Mădârjac și a răzeșilor cu 90 capi de familie în 1831, acum avea 3 răzeși cu pământ, 10 fără pământ și 30 foști clăcași; Lipova lui Vasiliu și a răzeșilor, cu 141 gospodării în 1831, acum avea 57 răzeși cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prea creștin”" să-și țină făgăduiala. A îndeplinit-o însă un boier buzoian, ridicat prin mijloace proprii la rangul de ceauș (1680 - 1684), la cel de logofăt (1685 - 1687), căpitan de Buzău, de lefegii, de margine, mare căpitan (1693 - 1704), șătrar (1705 - 1715) și mare clucer (1715 - 1723) conform Teodor Rădulescu, după cum reiese dintr-un document din 20 iunie 1742 prin care domnul Mihai Racoviță refăcea documentele Episcopiei Buzăului pierdute în răzmerițe la începutul secolului (Arhivele Statului, București, Episcopia Buzăului, XIII
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
(var. Șătrar) este un termen care desemna o dregătorie în Evul Mediu românesc. A apărut în secolul al XVI-lea și se ocupa de corturile armatei în timp de război; rolul său sporește în a doua jumătate a secolului al XVI-lea
Șetrar () [Corola-website/Science/311697_a_313026]