837 matches
-
și acesta un anteism crispat, străduindu-se a pune la contribuție resursele abisalului, am putea denumi modalitatea lui Șerban Foarță un hiperrealism (textualist, gramatical), ceea ce constituie, chiar datorită sterilității asumate, o continuitate legitimă a creației. Șerban Foarță: Șalul, eșarpele Isadorei; Șalul e șarpele Isadorei, Ed. Brumar, Timișoara, 1999, 62 pag, preț nemenționat.
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
mari, lambrisate cu lemn de stejar, închis la culoare; aproape sinistră este liniștea de la Miclăușeni în care pașii nu se aud, vocile, visul și gândul sunt înăbușite. Ce diferență față de cea de la Tescani! Cu umerii slăbuți înveliți strâns într-un șal negru, croșetat de fiica ei, Maria Sturdza, afectuoasă și bătrână, tricotează neobosită pentru cei săraci. Alături de ea, Matei Ghica Cantacuzino, fiu adoptiv al casei, melancolic mic Voievod 1), cu bucle blonde și mutriță tristă de copil fără mamă, joacă tric-trac
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
și modelele lor reale, despre contextul cultural și ideologic american - indispensabile înțelegerii cărții. O atenție specială dă, firește, Sorin Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu [...] este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
că nu s-a isprăvit totuși. Arăta spre gît, înfășurat cu un fular de casă neașteptat de lung. Această operație de eliberare din arcanele fularului era de tot hazul. Geo Bogza, descolăcea de zor fularul lung și lat cît un șal, și operația nu se mai termina. Cînd totul luase, totuși, sfîrșit, Geo Bogza l-a ridicat în brațe, aproape pe sus, și l-a instalat la una dintre mesele nemuritorilor. Scena, uluitoare, mi-a rămas în amintire și cînd vine
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
un fel de leagăn, pe o pătură în carouri, nu prea nouă. Încet-încet, am înțeles unde nimerisem. A doua zi am primit și eu o galabia (o haină albă, cu mâneci, lungă până la călcâie) și un burmus (un fel de șal, care trebuia să-mi acopere capul și gura). Apoi, mi s-a dat o cămăruță curată, ce-i drept, toată vopsită în alb, cu flori în geam, un mic pat și un covor pe jos. Atât. Issa mi-a spus
Agenda2003-2-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280578_a_281907]
-
mizând pe efectul surpriză al cuvintelor rare, după cum se vede și din următorul fragment, din același volum: „venisem în Montgolfier/ să te răpesc și să te urc la cer/ nacela era plină cu de toate/ provizii și nimicuri colorate/ rochițe șaluri lungi de mohair/ sticluțe cu parfumuri și cu mir/ brățări inele ramuri de isop/ cutii cu stofe lângă periscope/ bomboane mentolate care-ți plac/ bulgări de smirnă așezați în vrac/ cd-uri discuri de vinil dischete/ frumos orânduite pe banchete” (...)/ „când
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
carteziană (a se vedea și titlul) a întâmplărilor cu totul necarteziene: „Mâine va fi Ieri. La miezul nopții/ despic în două Inima:// a. văd chipul mamei în icoana/ unei îndepărtate biserici// b. provincia acuză dureri lombare// c. iubita îmi oferă șalul/ dar trupul meu/ e o himeră printre/ șacali și hiene// d. după prima noapte de dragoste/ fratele/ îmi aruncă în aer/ depozitul de muniție// e. Don Quijote/ întârzie să se arate prin nămeți// f. sunt mut în limba mea/ natală// g.
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
s-a dus, Ce-i ars, pe ce mai fumegă; Iluzie pe un cert mister, Ce-am dat, pe ceea ce mai cer, Dau două aripi albe-n zbor Pentru o clipă de amor, Apa vernil cu valuri, Pentru trei calde șaluri În iarna depărtării, Să-i fie cald uitării, Dau somn curat lângă izvor, Pentru un singur porumbel necălător, Iubirea ta, pe viața mea, Am și plătit-o undeva candva; Cruci negre mari din aspru lemn, Pentru acel înălțator îndemn, De
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Obrazul încărunțit al pământului tresare sub un cald fior Pleoapele plumbuite de somnul iernii zvâcnesc,zbătându-se ușor. Cu degete reci, amorțite începe-a țese peste dealuri O pânza verde-nrourată și peste ramuri albe șaluri. Bătrân și ostenit de trudă, se odihnește către seară, Când se trezește-n pragul ierbii cu-ncântătoarea primăvară. Dulce, adolescentină, pășește scuturăndu-și părul Împletit cu ghiocei,tremurând pe-obraji ca mărul. Gene negre, rândunele, umbresc ochi limpezi,de-azur, Răsuflare
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384150_a_385479]
-
-mi înnoptează! să-ți gust nectarul florilor de mai, fii roua dulce ce pe gene-așează, armuri de nopți în care tu răsai. Betege mâini deșiră umbra-n valuri, adorm pe brațe pânza de luceferi, plutești în somnu-mi lin cuprinsă-n șaluri, cu buzele-ți de roșu tu mă seceri! Te legeni blând pe visu-mi de mătase sub genele-mi de patimi eu te sorb, dantela-ți de pe buze în farmece mă coase, în rătăciri de șoapte mă-nchizi ca pe un
HIMERA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384173_a_385502]
-
în dezordine mare.Este ora nouă, dimineața .peste tot hârtii, cărți, lenjerie, lampă de birou răsturnată, sertare de la birou scoase și golite. Mama elevei Buncescu Lăcrămioara, o femeie de patruzeci și șapte de ani, învățătoare.Stă pe canapea cu un șal de lână pe umeri Nu este rece în cameră, dar ea pare scuturată de frisoane.În cameră , în picioare fiul ei Sorin, student , venit de dimineață acasă de la universitatea din Iași.E fratele mai mare a Lăcrămioarei. Sorin: (douăzeci de
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
fost precedat de o săptămână de cărat saci de cărți, saci de haine și cutii cu diverse troace pe la prieteni și părinți. Am fotografiat unul dintre saci, ca să pot să vi-l arăt și vouă. Bun. Deci câte eșarfe, baticuri, șaluri și alte cârpișoare de pus la gât am? Sunt multe sau puține? Dacă sunt puține și tre’ să-mi mai cumpăr, nu-mi ascundeți adevărul, ziceți-mi.
Câte eşarfe am? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18297_a_19622]
-
se așterne la picioare, Țâșnesc efluvii tandre pe neașteptat. Bolta clubului vechi puternic răsună, E-atâta viață expusă-n visul târziu! Joacă, fericiți, ținându-se de mână Copiii vremii cu râs dulce argintiu. .............................................................. Cineva-i strânge de gât, parcă, cu șaluri!... Să iasă în noapte mulți nu reușesc, Tavanul fulgeră văpăile-n valuri, Tinerii bâjbâie, fug și se rătutesc... Clipele răsună de plâns și suspine Pașii cad cu zgomot pe dalele vechi, Moartea-ncet alege din rugile pline Legănând copiii cu
NOAPTE DE SODOMA de LIA RUSE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382218_a_383547]
-
și apucata/ știa să mă iubească - și gata!" ("Ingenium nobis ipsa puella facit"). Iată-l pe Dimov: "venisem în montgolfier/ să te răpesc și să te urc la cer/ nacela era plină cu de toate/ provizii și nimicuri colorate/ rochițe șaluri lungi de mohair/ sticluțe cu parfumuri și cu mir/ brățări inele ramuri de isop/ cutii cu stofe lângă periscop/ bomboane mentolate care-ți plac/ bulgări de smirnă așezați în vrac" ( Foarte multe săptămâni în balon). Iată-i pe Arghezi și
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
până-n mahalaua Sărăriei, stătu la portița unei căsuți cu două ferestre cu perdele verzi. Din trăsură se coborî un tânăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. El purta un antereu de suvaia alb, era încins cu un șal roș cu flori, din care o poală i se slobozea pe coapsa stângă,iar capitele, alcătuind un fiong dinainte,cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaua de pambriu albastru blănită cu samur purta una dintr-acele scurte cațaveici
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
erau multe de făcut. Curățenia podului îmi plăcea foarte mult, găseam acolo tot ce vroiai și ce nu vroiai, de la hamuri de cai, pe care nu le mai folosea nimeni, pentru că nu mai aveam nici cai, nici șaretă, la samovare, șaluri vechi și pantofi de epocă. Îmi plăcea să scotocesc peste tot și să stau între lucrurile alea care aveau povești, povești pe care nimeni nu mi le spunea, de frică să nu ne dăm de gol la școală și să
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
ideea că membrii comisiei sunt ignoranți în materie de filozofie indiană (pe atunci nu prea cunoscută în Europa), Oscar Lemnaru a spus: "Mircea Eliade i-a hindus pe toți în eroare"; la care Cicoulescu a replicat: "Taci, i-o gafă!" șAl. Mirodan, Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limba română, Tel Aviv, 1986, p. 271.ț 3 Mircea Eliade, Europa, Asia, America, Corespondență, vol. I, A-H. Ed. Humanitas, 1999, p. 88. 4 Flaminius șMihail Sebastianț, Yoga, în L^Indépendence Roumaine
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
erau singurele cuvinte pe care le învățase și care îi foloseau aproape tot timpul. Când Zaouf, doica octogenară a amantului ei, intra dimineața să-i aducă prosoape, ea se trăgea înapoi, sub cearșafuri, murmurând acest "nu" răstit, până când îi schimbau șalurile de cânepă cu prosoape adevărate. Când pleca cu Zaouf în souk11, femeile berbere, care stăteau pe pământ, lângă dunele de curmale, aproape îi puneau piedică cu brațele lor încărcate de lucruri, însă ea spunea "mulțumesc", uitându-se înainte și tot
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
picură amomul./ Pe clin, un subaquatic lampadar/ Strecoară'n pâcle despletite cromul,/ Avar, pe fiecare nenufar.// Jocul privirilor începe lin./ Sub stratul suprafețelor de var,/ Meduze, în seraiu ultramarin,/ Adună sticle sparte de fanar.// Paloarea și-a pierdut prin brume șalul/ Și apele-l acopere cu flori,/ Ca pe un fiu pierdut al toamnei. Valul/ Înghiață sub povara de palori." Amomul de Asiria e, plantă de parfum, tot din Bucolice. O rimă interesantă, sunînd și între strofe, în Câmp: "Un singuratec
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
a lăsat amurgul trist catapiteasma/ Purpuriualbastru, de mătasă fină,/ Cîmpul își revarsă, tămîind mireasma/ De fînețe coapte, cimbru și sulfină.// Liniște și pace peste tot se cerne,/ Picurînd din cupa zării de-alabastru,/ Peste văi și dealuri noaptea își așterne/ Șalul de-ntuneric și de cer albastru” (Noaptea în Buceag). Cum nu ne-ar putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
actul morții individuale."57 Dar personaje ca Înecatul ori Spânzuratul nu vor să aducă ideea morții individuale, ci un soi de retorism exacerbat, persuasiv până la extrem: Înecatul a cuprins marea în brațe, a înfășurat-o în uragan ca-ntr-un șal de mătase și s-a tot dus sub zodii mai norocoase. Faptul că Înecatul cuprinde marea în brațe sugerează mai curând tentativa de a-și învinge destinul, spațiul interior, agresat de mări și oceane învolburate. Este o mișcare a interiorității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mare, altul de noapte".63 Văd prin ochean malul și colibele. Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii? (...) Înecatul a cuprins marea în brațe, A înfășurat-o în uragan ca într-un șal de mătase Și s-a tot dus sub zodii mai norocoase. (Jaf) Poezia are o structură biplană: de o parte, retorica întrebărilor, de cealaltă parte, alegoria răspunsurilor. Întrebările nu sunt altceva decât interogații absolute. Când totuși primesc un răspuns, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
rămas așa, între cearșafuri, mâinile la spate, ciungă o clipă. — Semăn cu Manneke? Manneke sau Manneken Pis, așa îl botezase ea pe omul-trunchi așezat pe tejgheaua micului magazin de antichități de lângă minaret, la colțul cu Chicken Street, de unde îi cumpărasem șalul obscen de scump. Tocmai se înfofolea în șal într-un mod ce n avea nimic de-a face cu felul îngrijit în care și-l puneau femeile locale. — îmi place mult, Leila... cum ești așa, în general... mmm... cum să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o clipă. — Semăn cu Manneke? Manneke sau Manneken Pis, așa îl botezase ea pe omul-trunchi așezat pe tejgheaua micului magazin de antichități de lângă minaret, la colțul cu Chicken Street, de unde îi cumpărasem șalul obscen de scump. Tocmai se înfofolea în șal într-un mod ce n avea nimic de-a face cu felul îngrijit în care și-l puneau femeile locale. — îmi place mult, Leila... cum ești așa, în general... mmm... cum să zic? Asimetrică... i-am spus, dorind-o iar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care și-l puneau femeile locale. — îmi place mult, Leila... cum ești așa, în general... mmm... cum să zic? Asimetrică... i-am spus, dorind-o iar. — Numai moartea e simetrică, mi-a aruncat. în stradă, pitită după ochelari negri, cu șalul pe cap, și-a pus căștile iPhone-ului și a scos un scâncet de satisfacție, ca o cățelușă. A vrut să mă ia de mână, dar și-a amintit unde suntem și a mers înainte lângă mine, pocnind baloane de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]