914 matches
-
ar fi putut provoca o asemenea uimire, ricana Adrian, care își câștigase cândva existența că romancier. A renunțat Jeffrey Archer la titlul de lord? Sau Richard Branson a călătorit cumva cu unul din trenurile sale? — Cică-i un interviu cu Șam în suplimentul duminical al lui Sentinel, îl lămuri Eleanor. Luat de Fanny Tarrant. — Aha, făcu Adrian. Eleanor îl privi surprinsă: — Vrei să spui că știai de el? — Păi, oarecum. M-a sunat țipă asta, Tarrant, în legătură cu el. — Nu mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Vrei să spui că știai de el? — Păi, oarecum. M-a sunat țipă asta, Tarrant, în legătură cu el. — Nu mi-ai spus nimic. Am uitat, se scuză Adrian. Cred că erai plecată undeva. — Ce-a vrut de la tine? — Informații generale despre Șam. Sper că nu i-ai dat nici un fel de date. — I-am spus că n-o să-mi vorbesc pe la spate prietenul meu cel mai vechi. — Așa mă gândeam și eu, zise Eleanor. Găsi suplimentul Sentinel și îl extrase din teanc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
spus că n-o să-mi vorbesc pe la spate prietenul meu cel mai vechi. — Așa mă gândeam și eu, zise Eleanor. Găsi suplimentul Sentinel și îl extrase din teanc. — Mai ales cu Fanny Tarrant, continuă ea. Mănâncă pe pâine bărbați că Șam. Adrian își privi lingură cu Shredded Wheat pe care se pregătea s-o ducă la gură. Păi, nu s-ar zice că Șam conține mult zahăr, comenta el. — Șir Robert Digby-Sisson a izbucnit în plâns când a citit ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și îl extrase din teanc. — Mai ales cu Fanny Tarrant, continuă ea. Mănâncă pe pâine bărbați că Șam. Adrian își privi lingură cu Shredded Wheat pe care se pregătea s-o ducă la gură. Păi, nu s-ar zice că Șam conține mult zahăr, comenta el. — Șir Robert Digby-Sisson a izbucnit în plâns când a citit ce-a scris Fanny Tarrant despre el, spuse Eleanor, întorcând paginile suplimentului. — De unde știi? o întreba Adrian. — A scris într-un alt ziar. Ah, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
întreba Adrian. — A scris într-un alt ziar. Ah, uite-l! Doamne, ce fotografie caraghioasa! Am presimțiri dintre cele mai funeste. Uită-te și tu! îl invită Eleanor pe Adrian, ținând ziarul deschis, ca să vadă uriașă poză color a lui Șam Sharp. Poartă cizme de călărie. Doar că el nu călărește. Nici macar n-are căi. — Alea nu-s cizme de călărie, o corectă Adrian. Sunt cizme de cowboy. Le-ncalță când iese cu motoreta lui de teren. — Motoreta de teren! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
sus pe domeniu, cu blugii Ralph Lauren băgați în cizmele de cowboy cu tocuri înalte. Țocurile îi prind bine la gambele lui un pic prea scurte. Pentru el statura reprezintă un subiect delicat. «Orice-ar fi, nu-l întreba pe Șam ce înălțime area, mi-a spus un prieten de-al lui. «Sau despre meșă.Ă Până atunci n-am știut că poartă mesa.“ Halal prieten! se înfurie Eleanor, după care adaugă: Tu i-ai spus? — Bineînțeles că nu, riposta Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dacă persoanele de sex opus întâlnite accidental sunt dispuse să cadă pe spate și să-și desfăca genunchii datorită propriului lor temperament sau datorită atracției irezistibile pe care-o exercita el însuși“, citi Eleanor înainte de a lăsa ziarul din mână. Șam o să fie distrus când o să vadă chestia asta. — Ei bine, s-ar putea spune că și-a căutat-o cu lumânarea, spuse Adrian. — Nu te-arăți prea înțelegător cu prietenul tău cel mai bun. — Am zis prietenul meu „cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
un concept care să țină de vârstă mijlocie. Adrian își serbase cea de-a cincizecea aniversare cu câtva timp în urmă. Eleanor era cu doi-trei ani mai tânără. Cu vreo treizeci de ani in urma fuseseră colegi de studenție, împreună cu Șam Sharp, la o universitate din provincie. Amândoi îmbătrâniseră frumos. Adrian era înalt și suplu și avea o coama de păr argintiu ce-i acoperea urechile și ceafa. Eleanor încă era o damă bine, plăcută privirii până și la această oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
afară se auzi motorul unei mașini care viră pe aleea cu pietriș din fața vilei. — Cine-o fi? se întreba cu glas tare Eleanor. Adrian se duse la fereastra și se uită afară, chinuindu-se să privească chiorâș spre parcare. — E Șam, spuse el. — Ha, ha, făcu Eleanor liniștită, după care își relua lectură interviului realizat de Fanny Tarrant. — Ia zi, nu el are un Range Rover verde, cu numărul de înmatriculare ȘAM 1? o întreba Adrian. Eleanor sări că arsă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
afară, chinuindu-se să privească chiorâș spre parcare. — E Șam, spuse el. — Ha, ha, făcu Eleanor liniștită, după care își relua lectură interviului realizat de Fanny Tarrant. — Ia zi, nu el are un Range Rover verde, cu numărul de înmatriculare ȘAM 1? o întreba Adrian. Eleanor sări că arsă și fugi la fereastra să se convingă cu ochii ei. — Doamne sfinte, e chiar Șam! zise ea. Se repezi spre ușa, se opri, se-ntoarse și-i dădu lui Adrian suplimentul duminical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
realizat de Fanny Tarrant. — Ia zi, nu el are un Range Rover verde, cu numărul de înmatriculare ȘAM 1? o întreba Adrian. Eleanor sări că arsă și fugi la fereastra să se convingă cu ochii ei. — Doamne sfinte, e chiar Șam! zise ea. Se repezi spre ușa, se opri, se-ntoarse și-i dădu lui Adrian suplimentul duminical al lui Sentinel. — Ia-l și ascunde-l undeva, apucă ea să-i mai spună. — De ce? replică Adrian. Se auzi soneria de la intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Soneria se auzi din nou și Eleanor ieși valvârtej în vestibul, scoțându-și din mers mănușile de bumbac și băgându-și-le în buzunarul halatului. Adrian o auzi cum descuie ușa de la intrare și apoi o deschide, simulând surprinderea totală: — Șam! Ce cauți aici la ora asta matinala? Poftește înăuntru. Adrian strecura suplimentul de la Sentinel sub o pernița de pe canapea. Pe urmă, după ce mai chibzui un pic, vari toate ziarele sub canapea, să nu fie nici unul la vedere, tocmai când Eleanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ora asta matinala? Poftește înăuntru. Adrian strecura suplimentul de la Sentinel sub o pernița de pe canapea. Pe urmă, după ce mai chibzui un pic, vari toate ziarele sub canapea, să nu fie nici unul la vedere, tocmai când Eleanor dădea să intre cu Șam. — Adrian, ghici cine-a venit, spuse ea. — Sal’tare, pretenare, făcu Șam. Cu cât se bucură de mai mult succes, cu-atât mai abitir imită accentul cockney al mediului din care se ridicase. Salutului sau îi lipsea însă afecțiunea reală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pernița de pe canapea. Pe urmă, după ce mai chibzui un pic, vari toate ziarele sub canapea, să nu fie nici unul la vedere, tocmai când Eleanor dădea să intre cu Șam. — Adrian, ghici cine-a venit, spuse ea. — Sal’tare, pretenare, făcu Șam. Cu cât se bucură de mai mult succes, cu-atât mai abitir imită accentul cockney al mediului din care se ridicase. Salutului sau îi lipsea însă afecțiunea reală, iar zâmbetul îi era reținut, ca acelea schimbate între prieteni la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ziar făcut sul, cu care se bătea nervos pe pulpa. Purta o pereche de blugi curați, impecabil calcați, un sacou larg, de piele întoarsă, si o bluză de bumbac, fiecare dintre ele produse de câte un celebru creator de modă. Șam nu era chiar atat de scund pe cat insinuase Fanny Tarrant, ci doar un pic sub media de înălțime la bărbați. Era bronzat și avea riduri de expresie în jurul ochilor. Trăsăturile lui aduceau un pic cu cele ale unei maimuțe. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
insinuase Fanny Tarrant, ci doar un pic sub media de înălțime la bărbați. Era bronzat și avea riduri de expresie în jurul ochilor. Trăsăturile lui aduceau un pic cu cele ale unei maimuțe. Avea un nas cârn și buza superioară proeminenta. — Șam! exclama Adrian, căznindu-se să imite surprinderea afișată de Eleanor. Ce te-aduce aici atât de devreme într-o dimineață de duminică? Și înainta spre vizitator cu mâna întinsă. Pentru a i-o putea strânge, Șam se văzu nevoit — Plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și buza superioară proeminenta. — Șam! exclama Adrian, căznindu-se să imite surprinderea afișată de Eleanor. Ce te-aduce aici atât de devreme într-o dimineață de duminică? Și înainta spre vizitator cu mâna întinsă. Pentru a i-o putea strânge, Șam se văzu nevoit — Plec la L.A. în dimineața asta de pe Gatwick, îl lămuri Șam. Mi-am zis să vă fac o scurtă vizită în drum spre aeroport. — Ce surpriză plăcută! spuse Eleanor. Nu te-am mai vazut de secole! Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Eleanor. Ce te-aduce aici atât de devreme într-o dimineață de duminică? Și înainta spre vizitator cu mâna întinsă. Pentru a i-o putea strânge, Șam se văzu nevoit — Plec la L.A. în dimineața asta de pe Gatwick, îl lămuri Șam. Mi-am zis să vă fac o scurtă vizită în drum spre aeroport. — Ce surpriză plăcută! spuse Eleanor. Nu te-am mai vazut de secole! Ai luat micul dejun? — Atât cât am putut, zise Șam. — Bei o cafea? — Da, mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
asta de pe Gatwick, îl lămuri Șam. Mi-am zis să vă fac o scurtă vizită în drum spre aeroport. — Ce surpriză plăcută! spuse Eleanor. Nu te-am mai vazut de secole! Ai luat micul dejun? — Atât cât am putut, zise Șam. — Bei o cafea? — Da, mulțumesc. — Pun de-o cafea proaspătă, spuse Eleanor, apucând cafetiera. — Vai, nu te deranja! o opri Șam. E foarte bună și asta. Îmi place cafeaua călâie, continuă el și flutură suplimentul de la Sentinel. Ați văzut chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
plăcută! spuse Eleanor. Nu te-am mai vazut de secole! Ai luat micul dejun? — Atât cât am putut, zise Șam. — Bei o cafea? — Da, mulțumesc. — Pun de-o cafea proaspătă, spuse Eleanor, apucând cafetiera. — Vai, nu te deranja! o opri Șam. E foarte bună și asta. Îmi place cafeaua călâie, continuă el și flutură suplimentul de la Sentinel. Ați văzut chestia asta? — Ce-i aia? se minuna Eleanor. — Numărul de azi din Sentinel. Ați citit ce-a scris despre mine ticăloasa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și asta. Îmi place cafeaua călâie, continuă el și flutură suplimentul de la Sentinel. Ați văzut chestia asta? — Ce-i aia? se minuna Eleanor. — Numărul de azi din Sentinel. Ați citit ce-a scris despre mine ticăloasa aia de Fanny Tarrant? Șam se așeza pe canapea, simți pe data că sub pernița e un ziar și îl scoase la vedere. — Văd că da, ofta el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl întreba Șam pe Adrian. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de Fanny Tarrant? Șam se așeza pe canapea, simți pe data că sub pernița e un ziar și îl scoase la vedere. — Văd că da, ofta el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl întreba Șam pe Adrian. Mi-a citit Ellie câteva crâmpeie, răspunse el, iar Șam îi aruncă o privire plină de reproș lui Eleanor. Ea îi oferi lui Șam o ceașcă de cafea. — Doar începutul. — Ei bine, nici restul nu-i mai grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
sub pernița e un ziar și îl scoase la vedere. — Văd că da, ofta el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl întreba Șam pe Adrian. Mi-a citit Ellie câteva crâmpeie, răspunse el, iar Șam îi aruncă o privire plină de reproș lui Eleanor. Ea îi oferi lui Șam o ceașcă de cafea. — Doar începutul. — Ei bine, nici restul nu-i mai grozav, zise Șam. Ce părere ai despre toată chestia asta? — Mă simt de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl întreba Șam pe Adrian. Mi-a citit Ellie câteva crâmpeie, răspunse el, iar Șam îi aruncă o privire plină de reproș lui Eleanor. Ea îi oferi lui Șam o ceașcă de cafea. — Doar începutul. — Ei bine, nici restul nu-i mai grozav, zise Șam. Ce părere ai despre toată chestia asta? — Mă simt de parcă s-ar fi căcat pe mine de la mare înălțime o pasare de pradă stricată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Adrian. Mi-a citit Ellie câteva crâmpeie, răspunse el, iar Șam îi aruncă o privire plină de reproș lui Eleanor. Ea îi oferi lui Șam o ceașcă de cafea. — Doar începutul. — Ei bine, nici restul nu-i mai grozav, zise Șam. Ce părere ai despre toată chestia asta? — Mă simt de parcă s-ar fi căcat pe mine de la mare înălțime o pasare de pradă stricată la burtă, răspunse Șam. Adrian zâmbi. — Sună binișor. Acum ți-a venit? — E un citat, recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]