295 matches
-
argumente privind problema influențelor „sudice” de care a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema originii tobei de lemn a șamanului (56). Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lazăr Șăineanu, Studii folclorice. Cercetări în domeniul literaturii populare, cuvânt înainte de Dan Horia Mazilu, ediție îngrijită de Alexandru Dobre, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2003. 128. Pentru pozițiile diferite adoptate de Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu în privința șamanismului, vezi Andrei Oișteanu, Religie, politică și mit. Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 111-113 ; și, mai ales, Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, ediția a II-a, revăzută, adăugită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 111-113 ; și, mai ales, Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, ediția a II-a, revăzută, adăugită și ilustrată, Editura Polirom, Iași, 2011, capitolul „Șamanism dincolo de șamanism”, pp. 413-419. </notelist> III. Dendromitologie românească. Paltinul 1. Repere istorico-filologice într-o carte publicată în 1980, prin câteva eseuri de zoomitologie românească privită în context universal, am încercat să schițez o „zoosophie” românească (1, pp. 137-206). Nu îmi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 111-113 ; și, mai ales, Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, ediția a II-a, revăzută, adăugită și ilustrată, Editura Polirom, Iași, 2011, capitolul „Șamanism dincolo de șamanism”, pp. 413-419. </notelist> III. Dendromitologie românească. Paltinul 1. Repere istorico-filologice într-o carte publicată în 1980, prin câteva eseuri de zoomitologie românească privită în context universal, am încercat să schițez o „zoosophie” românească (1, pp. 137-206). Nu îmi propun aici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
câteva ore. Când se trezește, vrăjitorul își povestește visele „ca pe niște oracole”. „Când cineva [...] se îmbolnăvește, se adresează acestor incantatores”, descrie Bandinus insolita practică de incubatio (127, pp. CLVII ; vezi și 99, p. 84). într-un studiu intitulat sugestiv „Șamanism” la români ?, Mircea Eliade se întreba dacă astfel de practici pot fi calificate drept „șamanice” (31). Dar, după cum tot el a arătat-o, șamanii își provocau transe extatice similare prin ingerarea unor (extracte din) plante cu efecte halucinogene (43). Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sanctissimi din Italia), atestați în aceeași arie geografică (Moldova) și descriși cam în aceeași epocă (la jumătatea secolului al XVII-lea) de episcopul romano- -catolic Marcus Bandinus (127). Descriind aceste manifestări magico- - religioase, Moshe Idel și-a intitulat capitolul „Despre șamanismul din Munții Carpați” (132, pp. 250-252). Cam la fel făcuse înaintea lui și Mircea Eliade, chiar dacă la sfârșitul titlului său a simțit nevoia unui dubitativ semn de întrebare : „«Șamanism» la români ?” (31, pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceste manifestări magico- - religioase, Moshe Idel și-a intitulat capitolul „Despre șamanismul din Munții Carpați” (132, pp. 250-252). Cam la fel făcuse înaintea lui și Mircea Eliade, chiar dacă la sfârșitul titlului său a simțit nevoia unui dubitativ semn de întrebare : „«Șamanism» la români ?” (31, pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să bea un vin foarte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de rând, ca semințe divine. Aceeași forță impersonală și arhetipală reapare și la hawaiieni, melanezieni, micronezieni. De menționat că dorința de stăpânire a acestei însușiri, cu posibilitatea contactului cu planul transcendent al existenței, a condus la apariția și dezvoltarea tehnicii șamanismului (pătrunderea în planul sufletelor și readucerea în trup a sufletului celui aflat în suferință) care s-a extins foarte mult la altaici, buriați, ciuci, ostiaci, tunguși (popoarele Siberiei). Credința în trecerea sufletului dintr-un trup în altul este reluată aprioric
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vol. I, Cambridge University Press, 1998 3. Apostol M., De la fizică la metafizică, Ed. Solteris, Piatra Neamț, 1998 4. Achimescu N., Buddhism și creștinism, Ed. Junimea Tehnopress, Iași, 1999 5. Delumeau J., Religiile lumii, Ed. Humanitas, București, 1996 6. Eliade M., Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Ed. Humanitas, București, 1997 7. Gaudin P., Les grandes religions, Ed. Marketing, Paris, 1995 8. Ghelasie G., Medicina isihastă, Ed. Axis mundi, București, 1992 9. Jung C. G., Psihanaliza fenomenelor religioase, Ed. Agora, București, 1998
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
găzduiesc personalitatea, unică în șirul reîncarnărilor, iar al cincilea, Manas superior sau sufletul este prima și cea mai rudimentară caracteristică a individualității, în accepțiunea hindusă. Ne vom referi deci, în continuare, doar la cele două corpuri “abandonabile”. Putem adăuga că șamanismul consideră că “oasele sunt receptacole în care Spiritele rătăcitoare se vor grăbi să locuiască”, cu mențiunea că, așa cum se arată în §II.6, e mai probabilă “locuirea” de către propriul spirit al șamanului. Totodată, la §II.5 sunt prezentate detalii de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
n’are ce face, îl crează pe om imperfect, și apoi se face el însuși om pentru a-l ajuta pe acesta să ajungă la el. Fără comentarii! </footnote>. Cele arătate în discuția privind Bardo-Thödol se regăsesc până la identitate în șamanism. Asta ține cont de formele−gânduri, abia amintite, pe care le reprezintă ca entități spirituale purtătoare de gânduri colective nefaste , dar și, după părerea noastră, faste. Un șaman finic face o declarație surprinzătoare unui novice: “O să fii singur în așteptarea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în planele corelative. Indienii din jungla Amazonului și Orinocoului, dar și din centrul continentului, susțin existența unui univers invizibil suprapus celui fizic, accesibil în stările alterate de conștiință, ca vis, transă, administrarea de droguri sau prin predispoziția sau antrenamentul subiectului (șamanismul, oriunde în lume, adoptă aceeași poziție ). Și, pentru ei, sufletul supraviețuiește morții fizice intrând într’un fel de rezervor de “substanță” psihică de unde este luată cantitatea necesară în cursul ontogenezei unui alt om . Pentru șamani și, implicit, populațiile corespunzătoare, există
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu ne mai propunem să elaborăm teoretic și să Înțelegem conceptual o artă care nu apelează la facultățile noastre intelectuale de ordonare, ci la participarea noastră senzorială și fantasmatică. În antropologia ultimelor două decenii s-a ajuns la concluzia că șamanismul primitiv sau alte fenomene religioase străine nouă, europenilor, trebuie cercetate prin identificare cu practicanții lor. Probabil că și În arte trebuie gândit ceva similar. N-aș vrea să ne Întoarcem neapărat la o critică a participării sau receptării, nu acesta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contemporană există direcții care contestă interpretările de tip psihanalitic, sau de orice alt fel, și propun un demers contrar, acela de explorare participativă a psihicului. Așa este tehnica numită Emotional Body Process, care, deși are un fundament teoretic oarecum „dubios” (șamanismul New Age), ar putea fi exploatată preluând, mutatis mutandis, ceea ce are provocator. Metoda pleacă de la observația că, pentru a influența procesele psihice, este ineficient a lucra cu noțiunile acestor procese și trebuie activate senzațiile, afectele, imaginile și fantasmele respective. Emotional
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să-l izolăm În așa fel Încât să nu cădem nici În kitsch religios sau estetic, dar nici În scepticism scientist care neagă complet aceste obiecte interioare. M-am gândit la un moment dat la un seminar pe teme de șamanism, la un autor controversat de altfel, Carlos Castaneda, deconspirat de un Culianu și de alții ca șarlatan, ca autor ce a literaturizat teme șamanice, oferindu-ne Însă relatări ce se pretind a fi adevărate, „non-fiction”. Provocarea ar fi să analizăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale lui Heisenberg. Un altul este cel de forme diferite de organizare a conștiinței, care mă duce la ideea de stări alterate de conștiință, ca metode alternative de explorare a realității și nu doar ca simple iluzii sau halucinații. În șamanism, spre exemplu, care exploatează stările de extaz și de posesie, ficțiunea funcționează ca o modalitate cognitivă, chiar dacă e o ficțiune religioasă. Un alt concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și niște opere literare și artistice pur și simplu fiindcă nu le-am putut clasa Într-o categorie preexistentă. O asemenea dualitate maniheică dăunătoare am Încercat și Încerc să deconspir Într-un seminar pe care Îl țin la master despre șamanismul postmodern al lui Castaneda. După cum știți, Castaneda a scris unsprezece cărți În care povestește că ar fi fost inițiat de un maestru amerindian În tehnicile derealizării presupuse de cunoașterea alternativă de tip șamanic. Cărțile au avut un succes imens: au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plin coerența lor teoretică și marele lor interes psihologic”, așa cum de altfel „cercetările contemporane au probat În mod convingător complexitatea, rigoarea și bogata semnificație spirituală a inițierii și practicilor șamanice. Astfel de rezultate sunt importante dacă avem În vedere că șamanismul e cea mai veche și mai larg răspândită tradiție ocultă”3. Cercetătorului i se recomandă așadar urmărirea câtorva sinonimii Între tradiționalismul lui Guénon, placat pe vechea critică a modernității occidentale care afirma puritatea superioară a Orientului, și tradițiile spirirituale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vol. II, ¬ 145, care nu Înregistrează nimic nou. Chiar și În 1954, considera „puterile miraculoase” oarecum mai aproape de fachirism decât de tehnicile yoga, prin urmare mai legate de difuziunea populară a rețetelor ascetice (Y II, p.274), prelungind comparația cu șamanismul. Oricum, „la nivel magic «zborul» se număra printre siddhi-uri și putea fi obținut, fără deosebire, prin yoga, alchimie sau vrăjitorie”2 (Y II, pp. 284 și 304 n. 26). Problemele acestor siddhi se complică de Îndată ce, asemenea Întregii yoga, sunt privite
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1937 (Folclorul...). În final, problema frânghiei magice prin care fachirul și șamanul se urcă la cer („rope trick” ca mod de atestare a arhitecturii lumii invizibile și ca suport inițial al experiențelor extatice) va deveni una dintre punțile care Înrudesc Șamanismul (1951) și Yoga (1954), cele două mari cărți asiatice ale lui Eliade. Honigberger din 1940, ca și autorul Însuși au pendulat constant și riscant Între toate aceste universuri, la a căror solidaritate Eliade voia să nu renunțe. Numai Înțelegând acest
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
extragere din procesul social a unui set informativ, a unor simboluri și narațiuni rezonante (M. Conkey, 2001). Concluzia lui M. Lorblanchet (1999) este că arta paleolitică răspunde unei pluralități de motivații, după locuri și circumstanțe: magie de vânătoare, de fecunditate, șamanism, ceremonii de inițiere și, de ce nu, reproducerea unor evenimente reale. Observăm că cea mai mare parte a teoriilor fac apel la comparațiile etnografice, dar chiar și în prezent, sunt specialiști care aduc o serie de critici, destul de întemeiate, nu atât
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fiind inseparabile, vom prezenta în continuare, cele mai importante momente ale etapelor istorice ale evoluției ideilor și practicilor terapeutice. Epoca paleoistorică, dominată de gândirea și practicile magice, a produs, în planul terapeuticii generale, o formă de terapie specifică, reprezentată prin șamanism, perpetuată, în unele culturi izolate, până în zilele noastre. Practicile terapeutice ale epocii clasice a Antichității le întâlnim expuse de Homer în Iliada. Motivul cu care se deschide epopeea este „nebunia lui Achile”. Impetuosul, instabilul, imprevizibilul erou oscilează sufletește între „crize
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Osterreich, M. Ristich de Groote, H. Ey, W. Szumowski, M. Foucault, R. Semelaigne, Y. Pelicier, D. Cargnello). Se poate afirma, în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]