6,513 matches
-
ca oricând: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar păduchii - că săracu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se pare că din America, de la studii, citase dintr-un articol al meu mai vechi o întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând vizite prin țară cu mașina, și care, având o maladie, oprea des limuzina și, pe marginea șanțului, se elibera... în acest timp, ceilalți, suita, se opreau și ei, respectuoși, înșirându-se pe marginea aceluiași accident de teren, unul lângă altul, și urinau și ei, cu respect, cu fereală, mai încolo de ochii șefului... Dacă astăzi comisia având
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar păduchii - că săracu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atace dreptul de proprietate și să fii păgubit... Cetățeanul pe care l-am văzut la televizor și care a inventat niște ochelari pe care dacă-i pui pe nas și adormi conducând mașina, întrerup imediat motorul, ca să nu intri în șanț, poate să fie liniștit. Există legi, există un aparat juridic întreg ce este capabil să te apere și să-ți ocrotească puterea ta de creație... Este ce ne învață impunătorul volum, cu aspect de carte de telefon, Introducere în proprietatea
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
situate pe str. Soveja și Căciulata, au fost reprofilate la o cotă care să permită o mai bună evacuare a apelor. Pe colectoarele secundare - în zona dintre str. Parâng și Timireazev - au fost executate lucrări de curățire și reprofilare a șanțurilor, au fost pozate la cotă podețele existente și s-au montat podețe din beton pentru subtraversarea străzilor. Valoarea totală a lucrărilor este de 1,7 miliarde de lei, fondurile fiind alocate din bugetul local. Primăria inteniționează să continue lucrările de
Agenda2003-37-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281447_a_282776]
-
în 7 septembrie, la ora 20,40, la km 19 al DN 59, între Șag și Jebel (un biciclist a decedat), precum și în 8 septembrie, pe DJ593, pe raza localității Giulvăz (din cauza vitezei excesive, un Audi a ajuns într-un șanț, două persoane pierzându-și viața). l În noaptea de 5/6 septembrie a avut loc, în Timișoara, una dintre cele mai mari razii din acest an. O atestă cifrele: peste 1100 mașini controlate, mai bine de 300 de amenzi însumând
Agenda2003-37-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281461_a_282790]
-
să facă unele recomandări timișorenilor. Astfel, pentru prevenirea pagubelor materiale generate de fenomenele meteo periculoase se recomandă cetățenilor să ia următoarele măsuri: l verificarea instalațiilor de paratrăsnet existente și dotarea cu asemenea echipamente a clădirilor unde sunt necesare l curățirea șanțurilor, rigolelor și podețelor în vederea asigurării scurgerii apei în rețeaua locală de canalizare l verificarea și consolidarea acoperișurilor de tip ușor - cele realizate din tablă, lemn, fibră de sticlă, azbociment - și a balcoanelor închise cu geam, îndeosebi a celor aflate la
Agenda2003-24-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281113_a_282442]
-
a dus-o aici măcar doi ani fără febră“. Peste doar trei ani, la 11 mai 1773, venind din nou la Timișoara, împăratul nota în jurnalul său de călătorie: „Am vizitat cetatea și ne-am plimbat pe zidurile ei. Emanațiunile șanțului extern, pricinuite de scursorile proaste, precum și de șanțurile de apă sunt cauzele principale ale insalubrității regiunii... va fi nevoie de un plan general al locului, la care de altfel se lucrează“. Într-adevăr, Timișoara a beneficiat de un „plan general
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
febră“. Peste doar trei ani, la 11 mai 1773, venind din nou la Timișoara, împăratul nota în jurnalul său de călătorie: „Am vizitat cetatea și ne-am plimbat pe zidurile ei. Emanațiunile șanțului extern, pricinuite de scursorile proaste, precum și de șanțurile de apă sunt cauzele principale ale insalubrității regiunii... va fi nevoie de un plan general al locului, la care de altfel se lucrează“. Într-adevăr, Timișoara a beneficiat de un „plan general“, inclusiv pentru eliminarea insalubrității. De-ajuns să amintim
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
sunt cauzele principale ale insalubrității regiunii... va fi nevoie de un plan general al locului, la care de altfel se lucrează“. Într-adevăr, Timișoara a beneficiat de un „plan general“, inclusiv pentru eliminarea insalubrității. De-ajuns să amintim, deocamdată, construcția „șanțului sanitar“ (1827) și Proiectul de canalizare (1847) neaplicat din cauza evenimentelor intervenite în 1848-1849. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, problema canalizării orașului revine frecvent în actualitate, ca urmare a ivirii unor focare de epidemie puse pe seama materiilor
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
dar greu de circulat, podurile din lemn peste Bega erau jalnice. Momentul decisiv pentru viitoarea dezvoltare urbanistică avea să fie anul 1892 când, în urma negocierilor, încetează caracterul de oraș fortificat al Timișoarei. Lucrările de demolare a fortificațiilor, terasarea și umplerea șanțurilor, curățirea și netezirea terasamentelor, transportarea molozului, stivuirea zecilor de milioane de cărămizi, au implicat un însemnat efort uman și financiar. Conducerea orașului a dat maximă atenție valorificării eficiente a materialelor și terenurilor dobândite. Din vânzarea loturilor de teren și a
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
s-a răsturnat în localitatea timișeană Coșevița. Polițiștii deplasați la fața locului au stabilit că deși Slobodan P. , șoferul mijlocului de transport, a circulat cu viteză redusă, a derapat pe zăpada proaspăt depusă pe carosabil și s-a răsturnat în șanțul de pe marginea drumului, proptindu-se de-o casă. Autocarul aparține unei firme de transport din Austria și venea de la București, îndreptându-se spre Timișoara. În urma evenimentului rutier, pentru scurt timp, circulația pe dealul Coșeviței a fost blocată. Puțin după ora
Agenda2004-7-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282071_a_283400]
-
amenajarea de terenuri irigate. Iată (cităm după lucrarea „Fructele pământului” de A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos: „Eu n-aștept norii, sapa o iau în mână. Și n-aștept ploaia, fac un șanț adânc/ Din râul Tzin șuvoi o zi să curgă pe ogor. Și fi-va mândru și bogat spicul de orez”. Calea spre vest După primele culturi amenajate, probabil în India și China, orezul începe să fie cultivat în insulele Indoneziei
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
care vor fi repede abandonate, pentru că noua Administrație Camerală („civilă“) condusă de contele Perlas „nu încuraja orezăriile“, pe motiv că „apa stătută ar putea vicia atmosfera“. Cultura orezului în Banat rămânea, însă, o preocupare pentru Curtea Imperială de la Viena. Construirea „șanțului talian“ În 1768, împăratul Iosif II a făcut prima călătorie de informare și inspecție în Banat, în cursul căreia „nici o problemă n-a scăpat privirilor atotpătrunzătoare ale monarhului“. Acesta a hotărât pe loc reluarea activității orezăriilor, acordarea de credite și
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
de unde, printr-o priză de pe malul drept, pornea un canal de 11 km ce traversa Bârzava pe apeduct (din 1899 pe sub râu) și revenea după acționarea morilor de decorticat. Este vorba de vestitul canal cunoscut și astăzi sub numele de „șanțul talian“. Experiența care nu se uită Țara noastră reprezintă limita nordică până la care se pot amenaja orezării, respectiv: în sudul Banatului, de-a lungul malului stâng al Dunării și la confluența Prutului cu Dunărea, în Deltă. Ori de câte ori se fac referiri
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
și 15 la sediul C.C.M. Arad (str. Gh. Lazăr nr. 1). IOAN BÎTEA Acțiuni de curățenie l În municipiul Arad Luni, 5 aprilie, în municipiul de pe Mureș va debuta acțiunea denumită Curățenia de primăvară. Aceasta va include săparea și înfrumusețarea șanțurilor și a rigolelor de scurgere pluvială, săparea, nivelarea și greblarea spațiilor verzi, curățarea trotuarelor și a carosabilului pe porțiunea din dreptul gospodăriei sau al sediilor, întreținerea în bună stare a construcțiilor existente, repararea și zugrăvirea acestora. Toate deșeurile colectate de pe
Agenda2004-14-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282264_a_283593]
-
un exemplu personal. Zis și făcut. Și-a adus aminte că, într-o excursie spre Deva, a văzut niște terenuri nelucrate. Pământul nu e roditor, i-au spus localnicii. Motivul: cernoziomul s-a amestecat ori a ajuns pe fundul unor șanțuri uriașe săpate pentru instalarea unor conducte ale unei întreprinderi arădene. Iar în pământ galben nu prea crește nimic. Mihaela n-a stat mult pe gânduri. A cumpărat un prim lot. Apoi încă unul și, în cele din urmă, a ajuns
Agenda2004-17-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282331_a_283660]
-
au aplicat amenzi. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a precizat că, pentru a preveni depozitarea ilegală a deșeurilor, au fost închise mai multe accese, în mod deosebit pe terenurile virane din zona O. Balea, prin montarea de stâlpi, realizarea de șanțuri și aplicarea unor tăblițe inscripționate în acest sens. De precizat că, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 78/2000, modificată cu Legea nr. 426/2001, depozitarea ilegală a deșeurilor, indiferent de natura lor, constituie contravenție și se sancționează cu amenzi
Agenda2003-41-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281558_a_282887]
-
de OCTAVIAN NICA Nodul hidrotehnic Coștei, o investiție care ne interesează Punerea în siguranță a amenajării Timiș-Bega a costat până acum 500 de miliarde de lei „Renumitul ing. Fermaunt propuse construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coștei și un șanț mare până la Timiș. Apa Timișului putea fi dirijată, la nevoie, în canal, astfel încât să fie totdeauna navigabil, iar dacă s-ar fi adunat prea multă apă în canal, surplusul putea fi înapoiat în Timiș, prin ecluza de la Topolovăț“. (Fr. Griselini
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Ilieșiu și reeditată de nepotul său, Petru Ilieșu, stă însemnat: „În interiorul murilor trași de către guvernatorul Mercy se cuprind: vechea cetate din secolul XIV, turnul de apă și teritoriul Palanca Mare. Fortificațiile aveau un brâu triplu de ziduri, urmat fiecare de șanțuri care la nevoie erau umplute cu apă. Cetatea avea 3 porți, care se închideau seara la o oră fixată. Aceste porți erau: Poarta Ardeleană (...) la capătul Cazărmii Ardelene (...), poarta Mehalei sau Vieneză (...) ducea spre Arad, poarta Petruvaradin sau Iosefină, care
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
un miel, 40 de ouă, 2 funți de zahăr, 8 lămâi, 4 funți de slănină, 4 de untură, 40 de snopi de paie proaspete pentru așternuturi(!) , vin, veselă pentru gătit, tacâmuri, pâine albă... La vizita din 11 mai constată că șanțurile exterioare, prin care se scurgeau dejecțiile orașului, put îngrozitor, aruncă miasme pestilențiale asupra întregii Cetăți, așa că, îngrozit, îi scrie împărătesei Maria Teresia că «nici nu merită să trimiți un om de treabă aici»“... Mortalitatea era enormă, bântuiau frigurile, chinina era
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
două fonduri care au proprietari diferiți. Aceste lucruri, necesare folosirii celor două imobile vecine, constituie obiecte ale dreptului de proprietate pe cote-părți forțată. Un alt caz este coproprietatea asupra despărțiturilor dintre două fonduri, care are ca obiect zidul, gardul sau șanțul ce separă două imobile vecine. În Codul civil sunt stabilite câteva prezumții pentru dovedirea coproprietății forțate asupra despărțiturilor în favoarea proprietarilor celor două fonduri vecine. Aceste prezumții legale au un caracter relativ și pot fi combătute prin probă contrară. Cel de-
Agenda2003-48-03-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/281774_a_283103]