79 matches
-
se descurcă mulți și în ziua de azi, fără pregătire formală. Nu mi-e ușor să explic de ce am început să învăț franceza. Probabil din cauza cărților pe care le-am citit și poate eram deja influențată de literatura franceză, muzica șansonetelor și poezia. Știam că voi avea de învățat germana din clasa a patra în școala gimnazială. Dar am început franceza mai devreme și am petrecut trei veri în Franța, la Paris și în regiunea Charentes- Maritime, Ardèche și Țara Bascilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și că rochia cochetă pe care "și-a dorit-o și cusut-o pic cu pic va fi șifonată, iar părul aranjat cu grijă, ciufulit de mâinile" iubitului ei... Iubitorii adevăratului cântec francez au luat multă vreme în derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé, care astăzi stârnește nostalgia, era adesea peiorativ pe vremea aceea, fiind rostit cu ironie, dacă nu chiar cu dispreț de cei trecuți de 25 de ani. Adulții consideră aceste refrene ca fiind fără excepție inepte și comerciale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l dusese în țară pe culmi pe care nimeni nu bănuia că poate ajunge. Își pierdea ore întregi la Conservator cu diferiți maeștri, cu diferiți muzicologi, studia cu interes orice material legat de evoluția tangourilor-romanțe, încercând să înțeleagă însăși natura șansonetelor. Încerca de fapt, dincolo de o istorie factuală și rece, să descopere povestea muzicii sale, pe care să o simtă și să o trăiască, nu să o învețe. Căuta ceva dincolo de numele vedetelor care aduseseră pe estradă, pe scenă și mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a făcut rost de adresa unui compozitor francez, cu care se cunoscuse cu ani buni în urmă, de parcă ar fi fost în altă viață. Știa însă că bătrânul Guillaume Balay îl va trimite în direcția care trebuie, pe urmele nașterii șansonetelor. — Să te văd întors cu un caiet plin de la el, ca la școală, a râs Ionel, la telefon. Să iei notițe, să-ți faci dosare, da ? Și mai ales, amice, să vezi tot ce are Parisul, tot ! Să nu-ți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nemodificat, necopiat, cum nu putea fi găsit niciunde decât pe străzile și scenele boeme ale capitalei Franței. Un singur lucru îi mai rămăsese să descopere, și anume de unde pornise acesta cu adevărat, unde se produsese declicul prin care au apărut șansonetele, cine mai ales și ce genuri îl formaseră. Voia să-i afle istoria și nu doar atât, ci povestea. Însă până atunci, zilele lui Cristi vor fi pline de spectacole, de expoziții, de plimbări prin marile parcuri și grădini, își
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
niciodată ! Și, într-adevăr, bătrânul Guillaume i-a făcut cunoștință chiar în acea zi cu marele Tourtal, de care Cristi auzise în țară încă din anii ’20. Fascinat de povestea tânărului truba- dur venit de la București pentru a afla istoria șansonetelor, acesta l-a luat de braț și l-a plimbat prin tot Montmartre-ul să-i arate de unde au început marile cabarete delicioase care au schimbat lumea muzicii. I-a povestit de Lemancier, de Montoya și Baltha, de Hypsa, Ferny și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și a înțeles în doar câteva ore lucruri și povești care n-ar fi intrat niciodată în manuale, mituri pe care numai acolo, direct din gura oamenilor, le puteai afla. Apoi, la o bere, ne-am dat în vorbă despre șansoneta franceză. Ei aveau foarte multe variante, unele vechi, de câteva secole, iar altele foarte noi. Tourtal, foarte bine informat pe această temă, mi-a vorbi despre așa-numita La chanson rosse lansată de marele Fursy, textele fiind de cele mai multe ori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vreo câteva genuri de care nici noi nu suntem străini. I-am cântat câteva romanțe și tangouri-romanțe de-ale noastre și a sesizat imediat unele similitudini, mai ales privind șarmul melodiilor și al adevărului din texte. Mi-a spus că șansoneta franceză își are originea în cântecele trubadurilor și truverilor, iar eu i-am explicat că romanța noastră își are originea în doină și i-am cântat și o doină de inimă albastră. Trubadurii, îmi spunea, aveau cântece de chef. I-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
albastră. Trubadurii, îmi spunea, aveau cântece de chef. I-am spus că noi avem cântece de pahar sau de petrecere și i-a plăcut nespus de mult asemănarea. Dar nu a fost numai schimbul de experiențe și istoria tipurilor de șansonete pe care o învățase, francezii s-au îndrăgostit de-a dreptul de Cristi, pe care, cum l-au auzit cântând, l-au și asemănat cu marele Tino Rossi. Iar dacă el aflase despre atâția și atâția artiști, a fost și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
degenerescență, nici regenerare. Nimic nou în natura lucrurilor, în dendrite și în hormoni. Fiecare val, în Mediterana ca și în alte părți ale lumii, e o surpriză și-i ca marea mereu luată de la început. Arta modestă a refrenului, a șansonetei uitate, reluată la radio și care ne face să savurăm pe neașteptate un crâmpei de tinerețe regăsită: iată minuscula, dar consolanta plăcere de care se privează veșnicii îndrăgostiți fără noroc respinși de arleziana numită Apocalipsa. 6. Serviciu inutil Și a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
admise pe ecrane filme franțuzești (gheața a fost spartă, dacă-mi amintesc bine, cu Zi de sărbătoare al lui Tati), britanice (memorabilul Hamlet al lui Laurence Olivier), italiene (neorealiștii), iar radioul a putut difuza - și a făcut-o din plin - șansonetele lui Yves Montand în care era evocat farmecul Parisului („j’aime flâner sur les grands boulevards...“ etc.). De altfel, am avut fericirea să-l vedem în carne și oase pe marele cântăreț și actor, pe atunci mili tant de stânga
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Era instrumentist de muzică rock și-și câștiga acum existența oferindu-le nebunilor audiții muzicale. Asta de când autoritățile interziseseră apariția în public a formațiilor rock. Își căra discurile după el la spital și dădea drumul la pick-up: beat, rock, jazz, șansonete, după cum se nimerea. Iar bolnavii se comportau și ei după cum se nimerea. Fredonau, se hâțânau în ritmul muzicii ori rămâneau absenți, într-o încremenire inaccesibilă. Nu știu dacă înțelegeau cu adevărat ceva, sau dacă simțeau nevoia timpului cântător doar pentru
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o urare de Anul Nou. Aș vrea să o expediez, ca un mesaj, și la alte adrese, dar nu știu în ce limbă să o traduc. Fanteziile memoriei ,,Amintiri, amintiri", așa se chema, în urmă cu vreo două decenii, o șansonetă antrenantă, destul de stupidă, care exprima totuși un adevăr simplu, la care nu ne prea gândim: amintirile; că unele amintiri devin parte din ființa noastră, fără a ne putea explica persistența lor (a unora din ele). Amintirile rămân, astfel, încorporate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
riguros, permisele de deplasare în zona operațiilor și erau supravegheați îndeaproape suspecții, colportorii de vești false și jurnaliștii defetiști, în fruntea cărora se distingea directorul Serrao, al marelui cotidian din Neapole, "Il Mattino". Dar tentative mai grave decît caricaturile și șansonetele rețineau atenția înaltului comandament și a Siguranței generale, cu atît mai periculoase și dificil de reprimat cu cît ele își găseau un teritoriu independent, în incinta extrateritorială a Vaticanului. Cînd se discută valoarea participării Italiei alături de aliați în război, de la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aplauze prînzind aripi, brusc convinși de rostul și efectul muncii laborioase din repetiții. Odată coloana sonoră stabilită de totdeauna inspiratul și rafinatul Iosif Hertea, care nu se sfiește să orchestreze în forță coruri din opere și muzica de balet ori șansonete celebre (laitmotiv "La vie en roșe" al nemuritoarei Piaf), a fost rîndul Malinei Andrei să trudească la contururile schimbătoare ale mișcării scenice. Un desen coregrafic de mare finețe în burlesc și în candoare, estompînd vulgaritățile de forma și subliniind frumusețile
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
de cântece, care s-au bucurat de mare popularitate până în ziua de azi. În 1946, la barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul. Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat șansonete, șlagăre americane, dar... l-a entuziasmat și emoționat cu cântecele "La margine de București", "Suflet candriu de papugiu" și "Costică, Costică". Menuhin l-a bisat îndelung, așa că acesta i-a cântat de trei ori pe Costică... În același an intră
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
la modă până la începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
disc. În 1993 se lansează albumul "Je te dis vous", care va deveni cel mai bine vândut album al Patriciei din toate timpurile — 3 milioane de exemplare vândute. Acesta este considerat ca fiind unul dintre cele mai bune albume de șansonete din muzică modernă, recenziile pozitive neîntârziind să apară. "Je te dis vous" conține prima piesă înregistrată de Patricia Kaas în limba germană, „Ganz und gar”, produsă de Marius Müller-Westernhagen. De asemenea, albumul include trei cântece în engleză, printre acestea numărându
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
fiind comercializat în peste 500,000 de copii. Deși filmările pentru pelicula "And Now... Ladies and Gentlemen" sunt în plină desfășurare, interpreta decide să înregistreze un nou album. Dorindu-și un disc complet în limba engleză, Kaas preia și reînregistrează șansonete franceze tradiționale, produsul finit fiind totuși unul modern. Intitulat "Piano bar", discul a fost lansat în noiembrie 2002, primind recenzii mixte din partea criticilor. Albumul a obținut discul de platina în Franța și Elveția, fiind comercializat în peste 100,000 de
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
lansat pe disc single în februarie 2008. Pe parcursul aceluiași an Kaas colaborează cu producătorul Fred Helbert, alături de care înregistrează piese pentru viitorul său album de studio. Discul, care apare la finele anului 2008 este un tribut adus marilor cântărețe de șansonete din anii 1930, Greta Garbo, Suzy Solidor și Martha Graham. Purtând numele "Kabaret" (cuvânt provenit din limba germană), discul revitalizează ritmurile jazz consacrate în perioada interbelică. Deși a primit recenzii favorabile din partea criticilor de specialitate, albumul a promovat modest în
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
copilărie Patricia Kaas interpreta muzică multor cântărețe de renume internațional, insă Sylvie Vartan, Dalida, Claude Francoi și Mireille Mathieu au fost principalele sale surse de inspirație. Discul "Kabaret", lansat la finele anului 2008 este un tribut adus marilor cântărețe de șansonete din anii 1930, Greta Garbo, Suzy Solidor și Martha Graham, personaje care au influențat-o pe Kaas în cariera sa recentă. Interpreta este recunoscută pentru vocea să gravă, caracteristică altistelor. Având un timbru ușor gutural, Kaas a fost adesea comparată
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
Hexagon scriind: "„Asemănarea să, atât fizică cât și vocală, cu magnifica cântăreața cu voce suava este tulburătoare.„" "Site"-ul allmusic comenta lansarea discului "Piano Bar" astfel: "„[Noul disc al interpretei] este o colecție romantică de cântece seducătoare, care îmbină armonios șansonete tradiționale și ritmuri contemporane. De asemenea, vocea Patriciei nu este niciodată ostentativa, dar devine ademenitoare.”" Ulterior, cântăreața a fost complimentata pentru modul în care își conturează glasul pentru a fi în concordanță cu liniile melodice ale pieselor sale. Aceași sursă
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
sursă, allmusic, compară vocea lui Kaas cu "„o forță a naturii”". "Site"-ul face o legătură între Kaas și o mare personalitate a muzicii pop-rock, Pat Benatar. Din punct de vedere al stilurilor muzicale adoptate, discurile Patriciei Kaas variază de la șansonete clasice până la pop-rock contemporan. Vocea „fumurie” îi permite interpretei să cânte în registre grave, Kaas fiind cunoscută și pentru faptul că folosește coruri și orchestre, dar și alte tehnici muzicale precum recitări. Patricia Kaas a vizitat pentru prima oara România
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
colaborare cu Dan V. Dumitriu pentru Angela Similea și Ștefan Iordache, muzical care s-a jucat timp de 4 ani, (1990 - 1994), cu săli pline. Din anul 2001 Dan Iagnov a fost realizatorul unei emisiuni bine documentate despre Paris și șansoneta franceză, intitulată „Pe malurile Senei”, difuzată și redifuzată la Radio România Muzical. Dan Iagnov a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor. Pe ultimul disc, scos în anul 2010 și intitulat „Dan Iagnov
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
malurile Senei” în primul episod, din care redăm un citat: "Fără doar și poate sunt îndrăgostit de Paris. ..." Din anul 1990 și până în 2000, Dan Iagnov a cântat (voce și pian), periodic, într-un mic bar din Paris și Viena, șansonete și muzică scrisă de el special pentru această ocazie. La Paris un număr de 6 melodii i-au fost achiziționate de mari vedete ale cântecului francez, dintre care amintim pe Nana Mouskouri și Herbert Leonard. TVR 1: ANTENA 1: In
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]