432 matches
-
îi trebuie : bani, acte, medicamente... Și apoi peste o săptămână vin să o iau, bună ocazie să mai iau și marfă, dac-oi găsi.", își spune Atanasie înainte ca gândurile să se întoarcă fără știre la întâmplarea tragică de demult. Șareta făcea un cot al drumeagului de luncă atunci când a auzit șuierând pe lângă ureche un glonț urmat de lătrături de câini. Ca din pământ, de după tufele de răchită a ieșit o patrulă de trei grăniceri ruși care le-a tăiat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în capul lui atunci nu răsuna decât : "Fetița ! Ce o să se întâmple cu fetița ? " Și s-a întâmplat cum nu se putea mai rău... Mama a fost împinsă cu patul puștii de unul din rusnaci și silită să coboare din șaretă cu fetița lipită de fustele ei. El a strigat cu voce rugătoare, câteva din puținele cuvinte rusești pe care le știa : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca", în timp ce mâinile scoteau la iveală sticlele cu băutură pregătite ca să cumpere grănicerii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Atanasie, omul de nădejde al lui Ovidiu Frunză și că trebuie să ne grăbim, nu mi-a trebuit mai mult de câteva minute ca s-o îmbrac pe Minodora și să iau geamăntănașul care era deja pregătit. Caii erau buni, șareta era ușoară ; în mai puțin de două ore, abia să fi fost ora cinci dimineață, Atanasie mi-a spus că suntem pe graniță și că să nu am grijă, totul este aranjat. Dar nu apucase nici să-și termine spusa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tăiat drumul : "Stoi ! Nazat ! Nazat !" Eram prinși... Am strâns-o bine pe Minodora de mână, ea și-a băgat căpușorul în fustele mele. Unul din cei trei m-a împins cu patul puștii și m-a obligat să cobor din șaretă. M-a târât, lovindu-mă fără încetare cu patul puștii, spre o casă singuratecă, dărăpănată, golașă, amenințătoare. Un timp am auzit strigătele lui Atanasie : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca". După aceea, o lovitură puternică în tâmplă, după care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
este sau nu cazul să-l pomenească pe Stalin". Intrarea în Orhei a trupelor sovietice n-are nimic triumfal sau solemn; soldații "arătau ca niște ființe epuizate și indiferente, fețe placide, inexpresive", iar un popă salută Armata Roșie dintr-o șaretă trasă de un cal orb. Mătușa memorialistului, din teama de a nu-și pierde postul de învățătoare (se trăgea din neam de preoți), își îngroapă mama fără slujbă religioasă. Doi ofițeri NKVD ("Komisariatul Norodnik pentru Trebile Dinăuntru"), afișînd maniere civilizate
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
pe Stadionul Olimpic din Londra, sportivii și-au făcut apariția în mașini britanice modificate, biciclete arzătoare și alte vehicule bizare. Și reprezentantul Casei Regale britanice, prințul Edward, a avut parte de o intrare atipică, fiind adus în stadion de o șaretă confecționată din mașini second-hand. La volanul șaretei se afla căpitanul Tony Harris, care și-a pierdut o parte din picior în Afganistan, în 2009. Spectacolul a adus în prim plan artiști cu handicap; de la o orchestră clasică formată exclusiv din
Jocurile Paralimpice de la Londra, la final () [Corola-journal/Journalistic/75540_a_76865]
-
au făcut apariția în mașini britanice modificate, biciclete arzătoare și alte vehicule bizare. Și reprezentantul Casei Regale britanice, prințul Edward, a avut parte de o intrare atipică, fiind adus în stadion de o șaretă confecționată din mașini second-hand. La volanul șaretei se afla căpitanul Tony Harris, care și-a pierdut o parte din picior în Afganistan, în 2009. Spectacolul a adus în prim plan artiști cu handicap; de la o orchestră clasică formată exclusiv din muzicieni cu handicap, la artiști ce au
Jocurile Paralimpice de la Londra, la final () [Corola-journal/Journalistic/75540_a_76865]
-
Benkendorf, "distinsa prezență a tribunei oficiale de la cursele de trap". Lucruri demne de interes aflăm și despre vehiculele cu tracțiune hipo: "Trăsurica cu două roți, joasă și largă, unde se pot îngrămădi doi sau trei oameni, se numește cacealcă. Nu șaretă! Șareta este ceva mai înaltă. Nu sulki! Sulkiul de curse pe roți de bicicletă are un singur loc. Nu americană! Americana este o trăsurică, e drept pentru un singur cal, dar cu patru roți. Cacealca nu e nici bihuncă. Bihunca
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
distinsa prezență a tribunei oficiale de la cursele de trap". Lucruri demne de interes aflăm și despre vehiculele cu tracțiune hipo: "Trăsurica cu două roți, joasă și largă, unde se pot îngrămădi doi sau trei oameni, se numește cacealcă. Nu șaretă! Șareta este ceva mai înaltă. Nu sulki! Sulkiul de curse pe roți de bicicletă are un singur loc. Nu americană! Americana este o trăsurică, e drept pentru un singur cal, dar cu patru roți. Cacealca nu e nici bihuncă. Bihunca este
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
patru roți, pentru un cal, dar pe bihuncă stai călare ca pe o săniuță." îți vine să muți toate verbele la imperfect și să exclami: Ubi sunt? în ce muzeu etnografic s-ar mai putea vedea astăzi o cacealcă, o șaretă, o americană ori o bihuncă? Le-a supraviețuit doar sulkiul, folosit în continuare la cursele de trap. Un puternic accent afectiv capătă relația dintre cal și călăreț, tradusă uneori în expresii neașteptate: "Era o zi toridă de vară, cum numai
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
Fănică ce să mai zică - se duce cu căruța pînă la gară. Plătește oameni să-i suie butoaiele într-un vagon de marfă. Hîț, pîrț se vede cu vinul în tren. Dar pînă să plece trenul, se întoarce cu o șaretă la Georgică și-i mai propune una scurtă. Butoiul de vin sau nimic. Pisdosu acceptă și pierde. Îi dă banii pe vin înapoi lui Fănică și îl provoacă la o revanșă. Cîrciumarul n-ar fi avut nimic împotrivă. Dar mai
Vin de Dealul Mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7511_a_8836]
-
care va fi deschisă pe 19 septembrie 2013, în sălile Oaspeți și Irina Nicolau. Expoziția, inedită în peisajul muzeal, își propune a fi o sinteză a mijloacelor de transport tradiționale utilizate în România. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă sau la căruța pictată dobrogeană, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă sau la căruța pictată dobrogeană, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
care va fi deschisă pe 19 septembrie 2013, în sălile Oaspeți și Irina Nicolau. Expoziția, inedită în peisajul muzeal, își propune a fi o sinteză a mijloacelor de transport tradiționale utilizate în România. De la transportul greutății pe creștetul capului la șareta, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fan, de la sanie la lotca sau la căruță pictată dobrogeana, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
legănușul de spate la carul pentru fan, de la sanie la lotca sau la căruță pictată dobrogeana, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șareta, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sânii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
lui Iordache Golescu (manuscris din jurul lui 1832). În franceză, cabriolet e substantiv masculin; forma feminină din română s-ar putea explica printr-o analogie cu denumirile majorității mijloacelor de transport similare (seria cuprinde pe trăsură, trăsurică, birjă, brișcă, caleașcă, droșcă, șaretă etc.). În dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l în forma cabriolet. Cuvântul avea și varianta gabrioletă, pe care Alexandru Graur (Alte etimologii românești, 1975, p. 52) o punea în legătură cu o posibilă pătrundere
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
Două accente speciale, un atelier de rotărit și unul de fierărie, vor fi sugerate în expunere pentru a evidenția cele două meșteșuguri care au avut un rol deosebit de important în evoluția transporturilor populare. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă, sau la căruța pictată dobrogeană expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă, sau la căruța pictată dobrogeană expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
substanță de contrast escaladării violenței și chipurilor încruntate de copii, chipuri devenite măști impenetrabile, rigide. Această relație care evoluează pe coordonatele unei inocențe care se regăsește pe sine ca bucurie și împlinire, într-un decor campestru, într-o plimbare cu șareta, are ceva dintr-o idilă mozartiană cu o Germanie veche, un îndepărtat reflex weimarian. Tocsina violenței a infectat însă comunitatea pe o bandă largă de frecvență asupra doctorului, spre exemplu, planând bănuiala unui comportament incestuos și o scenă păstrează ambiguitatea
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
fostul Imperiu, „aproape identice din Ițcani, unde începea Bucovina, și până în Carinthia și Tyrol”. E întâmpinat de țiganca Tina, bucătăreasa preferată a fostului șef de fermă, poate vrăjitoare, poate în relație cu „lumea de dincolo”. Poate seducătoare. Femeia conduce o șaretă la care sunt înhămați cai de rasă: de reținut calitatea cailor de la fermă. Sunt cai arabi. Gavril M. este un bun cunoscător al lor - va face din călărie un argument al explorării „deșertului sălbatic”. Una dintre temele demne de reținut
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine, ateliere și mori. Nu pot fi uitate atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace de locomoție erau aduse la comanda de la Zurich, Viena și Paris. Copiii Craiovei priveau cu ochii mari, fascinați, acele bijuterii. De multe ori furau zahăr cubic de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cheie. Luna Era anotimpul ,dintre două pîini" cînd Jerisena și iubitul ei o porniră înspre Orient, prin carantină, unde la un han aveau să-i aștepte căpitanul Haralampije Opujić cu trimisul diplomatic pe care acesta îl însoțea. Jerisena dormea în șareta încărcată cu bagaje, iar tînărul Opujić mergea călare. Tot timpul sub copitele calului său simțeau cum vuiesc două drumuri, urcușul spre }arigrad zvîcnind ca o umbră sonoră, apoi calea legiunilor romane gonind spre răsărit. Drumul îi ducea către un ținut
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Nemira, 345 000 lei); Amos Oz - Cutia neagră (Ed. Univers, 240 000 lei); Feodor Sologub - Demonul meschin (Ed. Leda, 200 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm Capodopera de pe patul morții Algeria. O șaretă cufundată în noapte transportă o femeie gata să aducă pe lume un copil. Patruzeci de ani mai târziu, Jaques, copilul devenit adult, face o călătorie în timp, prilejuită de vizita la mormântul tatălui său, mort la douăzeci de ani în
Agenda2005-24-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283816_a_285145]