1,367 matches
-
un terorist înarmat, nedectat la urcare. Când i se spune rezultatul, rămâne stupefiat, atât de mare era probabilitatea. Și cum aș putea să micșoreaz acest coeficient al morții, să zicem la jumătate? Umblați, i se spune și Dvs cu o șarjă explozivă pe dedesubt, că șansa ca doi din ăștia să nimerească în același avion, este aproape nulă!!! Odată știu că m-am întors supărat acasă, nu mai știu din ce motiv și le-am aruncat din ușă: - Puișori, astăzi vă
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii.html [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
de material seminal congelat de taur, prezervat sub formă de paiete, se prelevă direct din containerul cu azot lichid. ... c) Identificarea probelor de material seminal se realizează prin: ... (i) numele, nr. matricol, codul taurului și data de recoltare a fiecărei șarje, înscrisă pe paietă; (îi) probele de material seminal de vier se prelevă în flacoane sterile din material plastic, cu capacitatea de 50-100 ml, identificate ca la pct. (i). d) Probele se trimit către laborator cu: ... (i) o notă de însoțire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
să fie asigurat microclimatul (temperatură, umiditate, ventilație) optim pentru produsul respectiv; în scopul controlului permanent al acestuia, depozitele vor fi prevăzute cu termometre și higrometre cu înregistrare; ... d) produsele trebuie să fie așezate în mod ordonat, pe sortimente, loturi sau șarje, iar acestea trebuie să fie marcate vizibil prin mijloace pe care să se înscrie în mod obligatoriu sortimentul, cantitatea, data intrării produsului și data expirării termenului de valabilitate; ... e) așezarea produselor se va face astfel încât fiecare grup să fie accesibil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164758_a_166087]
-
nimeni sau conduc amândoi, dansul naufragiază tragic. Felul în care dansezi oferă informații definitive asupra ta, însă dacă dansezi (nu contează cum) prima observație e că, de fapt, nimeni nu te pune la zid, ba din contra. Închei cu o șarjă: situația de pe ringurile de dans din România e asemănătoare cu cea din politică. Sunt mulți oameni care ar putea să danseze, dar se mărginesc să fie spectatorii unor panglicari care au mai mult tupeu decât ei și au confiscat ringul
De ce bărbații români se tem să danseze by https://republica.ro/de-ce-barbac-ii-romani-se-tem-sa-danseze [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
Stilul ilustrațiilor este ușor naiv, deliberat „copilăresc" și bineînțeles familiar, invitând cititorul adult să participe la această aventură culinară și artistică. S-ar părea că Ileana Haber a impulsionat acest gen aparte al artelor vizuale, care se distinge prin relevanță, șarjă prietenească, umoristică și care atrage inevitabil atenția. ----------------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 30 august 2016 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ILEANA HABER ILUSTREAZĂ REȚETELE BUNICII BELINA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016
ILEANA HABER ILUSTREAZĂ REŢETELE BUNICII BELINA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1473155917.html [Corola-blog/BlogPost/362694_a_364023]
-
surprinde sugestiv caractere, preocupări, îndeletniciri și profiluri spirituale a 180 de personalități din toate domaniile.Așadar, în acest volum,structurat în trei capitole:Victime premeditate(oameni de afaceri),Victime colaterale (personalități ale vieții publice) și Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
Țiriac, Liviu Turdeanu, Dora Darie, Ioan Rad, Gigi Becali, Radu Mleșnița, Dumitru Sabău, Ionuț Țene, Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții,în care autorul surprinde, ca un adevărat caricaturist,elementele esențiale ale unui portret psiho-socio-profesional al personajului abordat.Aceste șarje sunt blânde ca lumina caldă a lunii mai, care prelungește umbra, mângâindu-ne cu răcoarea ei. Chiar și fratelui său,Nicușor Constantinescu,autorul îi rezervă o amicală,în care descoperim o autoironie referențială:Ți-ai dat cred seama c-ai
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale.html [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
de "palicar, cuceritor ca un Lohengrin", nu s-au sfiit să se refere Gr. Sălceanu și F. Aderca. Anecdotele pe seama lui nu-l lasă indiferent pe E. Lovinescu, observându-i la rândul său duelul din Cenaclul "Sburătorul" cu Șerban Cioculescu, șarjele împotriva lui Camil Baltazar, ori prietenul său, Lascarov-Moldovanu, grija excesivă față de posteritatea operei, "după 15 ani n-a obosit a-mi cere un articol asupra lui", "ședința ratată" din cauza scandalului cu Aderca, provocat "pe chestia lui Barbusse", o "reuniune pascală
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
anumitor minereuri sau reziduuri, prăjite în prealabil. El se prezintă sub forma unei pulberi negre care conține oxizi și impurități insolubile. Este folosit, uneori, la vopselele utilizate împotriva putrezirii și la fungicidele agricole, dar, de cele mai multe ori, este adăugat la șarja cuptorului de topire, pentru producerea matei cuproase. Totuși, cuprul cementat nu trebuie să fie confundat cu pulberea de cupru de la poziția nr. 74.06, care nu conține impurități. 74.02 - CUPRU NERAFINAT; ANOZI DIN CUPRU PENTRU RAFINARE ELECTROLITICA. Această poziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166464_a_167793]
-
de unde să luăm Și cele mai bune prosoape- Și ne ștergem pe fata cu moartea. (Matinala) Ceea ce are dominant poezia soresciană, înrudind-o cu parodia Singur printre poeți este fantezia lucida, sinteză dintre această și atitudinea ironică, surâsul malițios și șarja. El operează aparent cu o o tehnică prozaica cu materiale verbale obișnuite, persiflându-le, cenzurându-si permanent emoția lirica. O inteligență poetica mobilă și o afectivitate delicată se rotesc în poezia să pe orbite fin echilibrate, împrejurul nucleului emoțional. Metaforă
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu by http://revistaderecenzii.ro/marin-sorescu-ironistul-%c2%84singur-printre-poeti%c2%94-ion-r-popa-profesorul-ion-ionescu-a-scris-un-interesant-articol-despre-marin-sorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
pe pământ și ne-am înscris numele și în Cer. Dând glas poveștilor vom constata că devenim mai frumoși și mai buni, și dacă e să dăm ascultare celor din jur, chiar am întinerit. Fie și cu o poveste. Umorul, șarja, ironia, satira sunt omniprezente în toate poveștile lui Ovidiu Creangă, chiar și atunci când povestea are un subiect trist. El știe, precum românul cel bun, să facă haz de necaz, chiar în vremuri potrivnice. Un proverb, o cugetare, o reflecție șarjată
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
Era prin 1986, spre toamnă... Tocmai mă pregăteam să cer prin telefon de la secția „PVC II” rezultatele pentru cele două șarje industriale experimentale cu un nou agent de suspensie pe care le încărcasem în ziua precedentă, când, deodată, sună același telefon: - Bună dimineața! Maiorul Popescu la telefon! - Vă salut! - Domnule inginer, azi vă rog să plecați puțin mai devreme și să
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1428600651.html [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
Articolele Autorului Don Quijotte Depozitarul de idei naive, El vine înspre noi de peste vreme, Fără ca nimeni astăzi să îl cheme, În șaua unei gloabe costelive. Cu scut, cu lance, paloșe și steme, Cum ne apare-n scene succesive, În susținute șarje ofensive, E semnul, totuși, unei mari dileme: El reprezintă oarecum sublimul? Ori e ridicol, caraghios de-a-ntregul? Nu-i ultimul, dar nu a fost nici primul Care apare făcând pe strategul. Dar adevărul vreodată știmu-l? Ne obsedează -, aș zice, precum
DON QUIJOTTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Don_quijotte.html [Corola-blog/BlogPost/356987_a_358316]
-
un micuț simbol/Primit fără protocol”, „Cu migală-obiect produs/ Dăruit de jos în sus./ Când vine de sus în jos/Devine periculos.”, „Pur și simplu, e un nimic,/O atenție colegială,/ Pus în piept, ori chiar în plic/E o șarjă amicală.”, „E un fel de declarație/ Dacă este pus cu grație”, „O insectă prinsă-n ac/Ca să-i faci cuiva pe plac.” Olariu Maria (Gura Humorului) a învățat de la bunica îndeletnicirea de a țese, de a coase goblenuri și de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
spiritele toropite de indiferență sau plictis s-a dovedit corectă. O clipă, doar o clipă, publicul a luat act oficial de dezas- tru. Apoi, strigătul a devenit tăcere somnolentă. Indiferența poate semăna lesne cu iresponsabilitatea și comozii au gustat doar șarjele ironice la adresa femeilor frivole sau doar seduse de fauni pozitivi și prosperi. Plasticitatea tratării compoziționale mizează pe efectul unor forme decu- pate pe fundaluri omogene cromatic, paginate ironic unde o vagă tandrețe nu lipsește. Juxtapunerea unor mari suprafețe vibrate cromatic
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
se ocupă cu un produs special bazat pe o ciupercă japoneză, iar cei de acolo mi-au confirmat că în sala lor de fermentare, unde intră o singură persoană, dacă acea persoană venea la serviciu nervoasă sau supărată strica toată șarja. A fost o confirmare a faptului că de ani de zile eu făceam un lucru cât se poate de corect - să am grijă ca în apropierea apei să fie numai oameni pozitivi”, a explicat Silviu Manole. Apa minerală de Vâlcele
Apă minerală „tămăduitoare” din Transilvania, remediu natural pentru bolile secolului () [Corola-website/Journalistic/105134_a_106426]
-
veterinară. Anexă 1 la prezența normă sanitară veterinară DEFINIȚII SPECIFICE Pentru scopul prezenței norme sanitare veterinare prin următorii termeni se înțelege: 1. produse de apicultură: miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen utilizat în apicultură; 2. lot (șarja): o unitate din producție ce poate fi măsurată, obținută într-o singură întreprindere ce utilizează parametri uniformi de producție sau un numar de astfel de unități, atunci când sunt depozitate împreună - și care pot fi identificate în scopuri de returnare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155335_a_156664]
-
07 august 2012 Toate Articolele Autorului În clocot fierbe ca-n cuptor văzduhul, Pământul dogorește, arde, crapă Priviți cum păsările își dau duhul, Cum curge piatră-n râuri și nu apă, Cum se topește materia curgând Ca fonta într-o șarjă infernală, Cum căprioara, din foc de soare bând, Moare de sete grea, universală... Cum frunzelor le fierbe seva-n teacă Și iarba ca cenușa dogorește, Cum apa-n ochi și în fântâni ne seacă... Dă Doamne ploaie de ne umezește
DĂ DOAMNE APĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Da_doamne_apa_romeo_tarhon_1344360025.html [Corola-blog/BlogPost/365575_a_366904]
-
vorbind cu sinceritate despre exil, despre viața de acolo și despre cea de aici, despre asemănări sau deosebiri, spiritul fin de observație fiind una dintre principalele calități. Frumoase pagini dedică scriitoarea unor evenimente istorice care au marcat destinul poporului român („ Șarja de la Prunaru”). Încărcătura emoțională a impresiilor născute la trecerea dintre ani, la prăznuirea sărbătorilor creștinești în spațiul canadian,... relevă un suflet sensibil și încrezător, legat totuși cu toate rădăcinile de pământul strămoșilor... • Capitolul al II-lea al cărții, „ Elogiul limbii
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1481522290.html [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
erau doar schițate imaginile acelor lupte care trăiau în mine mai puternic emoțional, decât prin informații. Această bătălie de la Prunaru, considerată una dintre cele mai reprezentative lupte eroice ale armatei române, din timpul Razboiului pentru Reîntregirea Neamului, cunoscută cu numele "Șarja de la Prunaru", a avut loc pe data de 28 noiembrie 1916. Dicționarul explicativ arată astfel semnificația cuvântului "șarjă" folosit în armată: "Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea". Emoționante pagini de descrieri detaliate
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
satului Prunaru. Nemții, luați prin surprindere, au fost călcați în picioare. Apoi luptele s-au dat în sat. Regimentul 2 Roșiori, din Detașamentul Zimnicea, cu un efectiv de 300 de cavaleriști, a intrat în luptă. Așa a luat naștere celebra "Șarjă de la Prunaru" având ca scop salvarea Diviziei 18 Infanterie, pentru ca apoi, aceasta să poată contribui la operațiunea de apărare a Bucureștiului. În ciuda sănătății șubrede, colonelul Gheorghe Naumescu, în loc să dea comanda ofițerilor subordonați, s-a așezat în fruntea oastei sale și
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
1976, când s-au împlinit 60 de ani de la bătălia de la Prunaru, la insistențele învățătorului Radu Buică, inspector la Comitetul Județean de Cultură și Toma Iacovache - directorul școlii din localitate, a avut loc o mare adunare festivă, consacrată evocării vestitei șarje. Au fost prezenți supraviețuitori ai luptelor de la Prunaru, veterani din cele două războaie mondiale veniți din toată țara, numeroși localnici. În timpul evocării au fost multe momente emoționante: cuvântul participanților la șarjă, citirea scrisorii colonelului Naumescu de către fiul său, ajuns ofițer
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
avut loc o mare adunare festivă, consacrată evocării vestitei șarje. Au fost prezenți supraviețuitori ai luptelor de la Prunaru, veterani din cele două războaie mondiale veniți din toată țara, numeroși localnici. În timpul evocării au fost multe momente emoționante: cuvântul participanților la șarjă, citirea scrisorii colonelului Naumescu de către fiul său, ajuns ofițer la îndemnul tatălui sau. Înălțător a fost momentul începerii festivităților, când marea de oameni, descoperiți, în poziție de drepți, cu mâna dreaptă pe inimă, a cântat Imnul Eroilor". La împlinirea unui
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
momentul începerii festivităților, când marea de oameni, descoperiți, în poziție de drepți, cu mâna dreaptă pe inimă, a cântat Imnul Eroilor". La împlinirea unui secol de la începutul Primului Razboi Mondial, poeta Virginia Vini Popescu, din Alexandria, a închinat bunicului ei căzut în șarja de la Prunaru, versuri de adâncă recunoștință: ȘARJA DE LA PRUNARU Mă doare ziua de decizii, Când vieții i se taie dreptul, Când hărții i se fac incizii, Când sabia pătrunde pieptul! Dar glas de colonel răsună! Apare regimentu-n stele! Șarja Prunaru
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
descoperiți, în poziție de drepți, cu mâna dreaptă pe inimă, a cântat Imnul Eroilor". La împlinirea unui secol de la începutul Primului Razboi Mondial, poeta Virginia Vini Popescu, din Alexandria, a închinat bunicului ei căzut în șarja de la Prunaru, versuri de adâncă recunoștință: ȘARJA DE LA PRUNARU Mă doare ziua de decizii, Când vieții i se taie dreptul, Când hărții i se fac incizii, Când sabia pătrunde pieptul! Dar glas de colonel răsună! Apare regimentu-n stele! Șarja Prunaru se răzbună! Soldații strălucesc în ele! Imnul
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]