215 matches
-
Dar nu, zgomotul pașilor lor se stingea Încet-Încet, așa Încât am avut curajul să scoatem capetele și să-i urmărim. S-au oprit În dreptul uneia dintre ușile acelea tip hală industrială, iar glasul lui Zoran s-a auzit limpede, pentru că omul șarja teatral enunțul unei invitații ceremonioase: - Poftim, e rândul tău... A urmat o pauză scurtă, de parcă celălalt ar fi reflectat la ce trebuie să spună. - Time is money, a rostit la fel de teatral, ca și când ar fi spus to be or not to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în cel mai frumos monument de admirație, de respect și de demnitate față de neamul românesc în fața istoriei, a timpului. Haideți să retrăim împreună cu autoarea și cu părintele dumneaei această sfântă și cutremurătoare emoție. Capitolul se numește „Eroii nu mor niciodată - Șarja de la Prunaru”: „Astăzi simțim că prin sufletele noaste suflă un vânt rece, născut din golurile cărților de istorie, sau din faptul că eroii noștri nu sunt destul de cunoscuți și respectați, că nu ne amintim cum trebuie de gloria pe care
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
cum vă închipuiți Dvs. Ce ați zice dacă ați afla că nu intraserăți încă la liceu când eu eram în clasa întâia? Vă cer scuze cu toată sinceritatea pentru impolitețea de a vă fi întrebat de sănătate. Recunosc că am șarjat să vă epatez, dar se pare că nu v-am surprins și v-ați dat seama, mult mai devreme decât speram eu, cum am ajuns, fără voia mea, în posesia acestor amănunte care vă privesc. Nu știu ce îmi spune mie, că
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
mai există riscul ca prețiosul tău material să pățească ceva, așa că nu mai ești în pericol să rămâi fără serviciu. - Da, îmi place. Îți creează o stare de intimitate, de visare. Parcă ești la o întâlnire de amor cu iubitul, șarjă ea. Lipsesc doar lumânările parfumate și șampania. - Aceste accesorii pot să apară imediat dacă le comand. Nu există nicio problemă. Le dorești? - Ba da, există. - Ce anume lipsește? - Starea sufletească care să te ridice pe un piedestal invizibil, ce numai
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
astăzi! M-am despovărat! Vă las cu bine! Pe curând! Și, Doamne-ajută! zise înveselită și trânti ușa după ea. -Vine de pe unde-a fost, clarifică Lixandra. Ceva discreție?! S-ar impune, dragelor! -Chiar așa! De un’sa vină un bărbat, șarjă Agripina, potrivindu-și stilul dup-amica ei. De la femei! Nu e clar?! -Dar de ce? insistă naivă și totuși neîncrezătoare Karmel. -Păi, e la mintea cocoșului! sări ca și arsă Lili. Revine la soție, căci, de parafrazez o zicere, fie soața
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ȘAPTE ȘOAPTE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Șapte șuiere de șoapte, Șarjă karmică și sacră Zemuind de fructe coapte Și de voluptate macră. Șapte șoapte-n șapte ceruri Pe altarul cărnii tale, Stalactite cu creneluri În mici peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
trebui să ne luăm la revedere și voi pleca undeva departe, departe. Acolo unde se duce fiecare când îi sună ceasul în destin. Fie la cules de stele, fie undeva mai jos așteptându-mi rândul la un cazan cu smoală. Șarjez evident, ca să trec mai ușor peste această veste care nu e bună deloc. Nu este o fabulație și nici un bluff gratuit. Am făcut o criză când am aflat, dar te asigur că am depășit-o și de acum înainte putem
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
continuare cu fiica ta. - Nu.., nu..., chiar te rog..., este mai bine așa... Vreau să-mi revin și să-mi adun un pic gândurile. Ea este singură și știu că te place. - Tu nu mă placi? Ești supărată pe mine? șarjă el. - Lasă, este mai bine așa. Dă-mi timp să reflectez. Este o nebunie ce se întâmplă și totuși nu mai suntem niște copii, ci oameni cu o anumită experiență de viață. - Avem timp să mai vorbim despre asta cât
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
mai există riscul ca prețiosul tău material să pățească ceva, așa că nu mai ești în pericol să rămâi fără serviciu. - Da, îmi place. Îți creează o stare de intimitate, de visare. Parcă ești la o întâlnire de amor cu iubitul, șarjă ea. Lipsesc doar lumânările parfumate și șampania. - Aceste accesorii pot să apară imediat dacă le comand. Nu există nicio problemă. Le dorești? - Ba da, există. - Ce anume lipsește? - Starea sufletească care să te ridice pe un piedestal invizibil, ce numai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
vostru templu, depunem laurii, ca floare, Strigând în fața morții voastre: Să știți că șarja-n veci nu moare! NOTA: În ziua de 16 noiembrie 1916, escadronul 3 din regimentul 9 Roșiori, comandat de căpitanul Alexandru Filitti, a primit ordinul să șarjeze o baterie de artilerie germană care se așeza în poziție de tragere la liziera pădurii din apropierea satului Robănești (județul Romanați). Ordinul a fost adus de Lt. Roșca, aghiotantul regimentului, care s-a alăturat șarjei, sfârșind eroic. De asemenea, la șarjă
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieței cu autobuzele din dotarea Poliției. La îndemnul unor tineri atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au șarjat mulțimea. Aceasta a reacționat răsturnând o autoutilitară marca TV de culoare albastră, din rezervorul mașinii a fost furată benzina, cu care s-au confecționat cocteiluri Molotov. Aceleași persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
Victor Ion Popa”, scrie Tudor Vianu în Contemporanul la 15 martie 1957, referindu-se la Take, Ianke și Cadâr. ...”Parcă-l văd schițând încet, elegant, gândind și sorbind tacticos din cafea. Nu se repezea în linii nervos să scoată forma șarjată din fuga condeiului. Era un cerebral. Contura și apoi privea încrețind fruntea. Revenea la noi linii la fel de tacticos așternute pe hârtie, ca la început. Lucra mult din memorie, spunea că în felul acesta artistul are concretizate toate formele caracteristice, fără
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Și totuși, deși timpuri s-au adunat deasupră-i, poetul nu renunță; mai luptă încă să descopere calea dreaptă, îmbrăcând hainele unui gladiator, pentru o ultimă șarja, chiar dacă și aceasta, ca atâtea altele, va sfârși într-un strălucitor eșec (Gladiator, Ultima șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II). Solilocviile resemnării Privit de aici, de jos, din praful ce nu-i deloc stelar, în pofida unor sclipiri din ce în ce mai rare, universul galactic pare închis, iar solilocviile poetului nu fac decât să dezvăluie un spațiu sufocant, în care sufletul se zbate
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ELENA BUICĂ - EROII NU MOR NICIODATĂ - ȘARJA DE LA PRUNARU Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi simțim că prin sufletele noaste suflă un vânt rece născut din golurile cărților de istorie, sau din faptul că eroii noștri nu
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
de la Prunaru, considerată una dintre cele mai reprezentative lupte eroice ale armatei române, din timpul Razboiului pentru Reîntregirea Neamului, cunoscută cu numele "Șarja de la Prunaru", a avut loc pe data de 28 noiembrie 1916. Dicționarul explicativ arată astfel semnificația cuvântului "șarjă" folosit în armată: "Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea". Emoționante pagini de descrieri detaliate ale acestor lupte zguduitoare sunt afișate recent pe internet de către specialiști în acest domeniu. Citindu-le, simțim că
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
Infanterie, pentru ca apoi, aceasta să poată contribui la operațiunea de apărare a Bucureștiului. În ciuda sănătății șubrede, colonelul Gheorghe Naumescu, în loc să dea comanda ofițerilor subordonați, s-a așezat în fruntea oastei sale și a ordonat: "Soldați, cu Dumnezeu înainte, vă ordon, Șarjă". Primind ordinul de atac, cavaleriștii au năvălit în sat și aici a început pentru ei marea grozăvie venită din gurile de foc ale mitralierelor germane plasate pretutindeni. A urmat o baie de sange cutremurătoare. Caii și soldații erau doborâți cu
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
Pentru un neam reîntregit! * După 100 de ani, nenumărate sunt evocările acestor evenimente din timpul Războiului pentru Reîntregirea Neamului, dovadă că EROII NU MOR NICIODATĂ. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada Ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - EROII NU MOR NICIODATĂ - ȘARJA DE LA PRUNARU / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
formalitate, contez pe dumneavoastră că mă veți ajuta. Privire deschisă, ton binevoitor, ca un drumeț însetat care cere un pahar cu apă. Cuvintele însă sună convențional. - Va să zică am mai intrat o dată în Europa: poliție coruptă, șerifi mafioți, trăiască detectivii particulari. Șarja desigur, iar el știa asta. - Puteți să fumați dacă vreți. - Dumneavoastră? - Nu, mulțumesc. Poate mai târziu. Ce culoare au ochii lui? Mângâie cu degetle fine bricheta și împinge ușor țigările înainte. Ambalaj verde, țigări mentolate. Parcă ar fi cucoană. El
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
continuare cu fiica ta. - Nu.., nu..., chiar te rog..., este mai bine așa... Vreau să-mi revin și să-mi adun un pic gândurile. Ea este singură și știu că te place. - Tu nu mă placi? Ești supărată pe mine? șarjă el. - Lasă, este mai bine așa. Dă-mi timp să reflectez. Este o nebunie ce se întâmplă și totuși nu mai suntem niște copii, ci oameni cu o anumită experiență de viață. - Avem timp să mai vorbim despre asta cât
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
Eminescu l-a văzut „veșnic tânăr și ferice” e contrazisă de gesturile lucide, dezinteresate, care denotă o disponibilitate pentru angajament în slujba unei cauze înalte. Nici un curent, dintre cele care străbat epoca, nu și-l poate cu totul integra. A. șarjează ridicolele ce decurg din importul pripit de civilizație, dar ia în șfichi și conservatorismul retrograd. În pașoptismul său se simte o inflexiune junimistă. Iar simțământul patriotic alunecă uneori, din păcate, în xenofobie. Scriitorul n-a fost un spirit teoretic, dar
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
interesează numai istoriografia (politică, a mentalităților, diplomatică), dar și literatura. Acest descendent de boieri olteni duce până în prima jumătate a secolului al XX-lea spiritul cronicarilor munteni, maliția lor pătimașă, plăcerea de a observa fără cruțare, nu arareori deformând și șarjând realitatea. Consumându-și existența în medii elegante, într-o Europă care trăia în stil Belle Époque și apoi cu euforia „anilor nebuni”, răsfățat în confort, finețuri, plăceri rafinate, sensibil la farmecul naturii, la flori și lecturi de bun gust, la
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
ceea ce crede că e de lăudat, C. nu menajează nonvaloarea. Răzleț, se ivesc aici unele caracterizări inspirate, și tot așa în cartea de Evocări (1980), care însumează portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin de rele umori, șarjând gros și într-o scriitură întortocheată, indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat simț de observație, C. șarjează pentru a-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie. Foiesc și aici eternii slujbași năclăiți în rutină, veștejindu-se
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
ar „cădea”, că partea cea mai mare rezistă datorită coerenței artistice. Chiar ceea ce plătește un tribut opticii istorice a anilor 50 (figura lui Heliade Rădulescu, de pildă) este legitimat în roman prin optica artistică, al cărei drept la transfigurare sau șarjă trebuie respectat dacă rezultatul este esteticește plauzibil. În definitiv, figura lui Napoleon nu apare în Război și pace șarjată cu extremă părtinire vindicativă, rămânând totuși memorabilă esteticește? Anume am adus vorba de Război și pace, fiindcă Un om între oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]