9,474 matches
-
o persoană divină. Se iscă o luptă scurtă. Printr-o fentă profitând de furia acerbă cu care Casandru încerca să-l de-a deoparte de lângă țintă acesta se prefăcu că alunecă, se feri de lama acestuia care șuiera ca un șarpe pofticioasă să verse sânge, strânse cu fermitate mânerul sabiei apoi se înălță iar și-l lovi în piept fixându-i lama rece la un centimetru de tiroidă. Generalul se opri o secundă zâmbind malițios cu jumătate de gură. Nu are
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Întru jertfirea de sânge Spre pururea izbândă a ființării statale Și a Libertății unei Națiuni O obsesie s-a risipit dar avea să vină alta Un oropsitor a plecat dar avea să vină altul Mai zănatec și mai necruțător Zvârcolind șerpii pe care mereu are să-i crească La sânul ei o comunitate (oricare) Pe care mereu avea să-i pună între ziduri Constructorii casei cu ceva timp în urmă... Taci! Se târăște șarpele casei Pregătind atâtea surpări și irosiri De abnegații
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Requiem_pentru_fiii_si_fiicele_americii_.html [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
vină altul Mai zănatec și mai necruțător Zvârcolind șerpii pe care mereu are să-i crească La sânul ei o comunitate (oricare) Pe care mereu avea să-i pună între ziduri Constructorii casei cu ceva timp în urmă... Taci! Se târăște șarpele casei Pregătind atâtea surpări și irosiri De abnegații și de competențe- Pe care nu le vom cunoaște vreodată Și îndepărtând atâtea muze Și asta ca un blestem fără a se potoli degrabă Se macină sămânța viguroasă a unei nații A
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Requiem_pentru_fiii_si_fiicele_americii_.html [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
turcii vei din Șerbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prapara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insula erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le videau că amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care primea materie primă din Bulgaria ( tutun că matasea
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
Floridei constituie al doilea motiv pentru care peninsula este o destinație atât de celebra. O mulțime de mamifere marine (delfinii boț de sticlă și mai multe specii de balene) trăiesc de-a lungul coastelor Floridei. Reptile unice (aligatori, crocodili americani, șerpi și broaște țestoase) trăiesc în Florida alături de păsări rare, viu colorate, pelicani, egrete, pescăruși și vulturi. Mamifere terestre unice în lume: ursul negru de Florida, cerbul cheie, bobcatul, pantera de Florida, trăiesc în peninsula, care este și loc de hibernare
LOCURI PE CARE MERITA SA LE VEZI ODATA IN VIATA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Florida_locuri_pe_care_merita_sa_le_vezi_odata_in_viata.html [Corola-blog/BlogPost/344884_a_346213]
-
uităm Copiii să-i învățăm Că strămoșii noștrii sunt Dacii pe acest pământ. Cetăți în munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i plin de sărăcie și alean? Vin de la Războieni, de lângă Bălgrad Pe
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
de sintagmă a termenilor antinomici sau imposibil de asociat în registru normal. Bunul simț e dinamitat sau contaminat, cunoștințele noastre serios scuturate și verificate, năpârlirile limbajului obligatorii. Realitatea astfel obținută e nouă, proaspătă, cu culorii vii, ca o piele de șarpe, sarcasmul necruțător, întâlnit așa doar la Hasdeu și la unii maeștri ruși și sovietici (Bulgakov e primul nume care îmi trece prin minte). A treia nuvelă (autorul ne avertizează: pseudonuvelă) Aventurile unui kakanez în Pokerania e o replică la Alice
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
aceiași cu atacatorii de acum, care, dac-ar fi posibil, i-ar scoate înapoi rinichiul maestrului. Este vorba despre o minusculă parte a media, care mănâncă o oaie cu lupii, contestând ciobanul! Dar, să se țipe ca în gură de șarpe împotriva maestrului Arșinel, spre hazul abia așteptat de pamfletari fără noimă, chiar de către acei oameni ce spun că apără memoria și drepturile revoluționarilor, înseamnă o lămurire că limba omului e adaptată cel mai mulat pe brutusul cugetului nechibzuit, când este
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf” („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de lapte roziu/ din botu-i căscat se preling / unduind / către sânul/ de-acuma uscat”. Și acum intră mesajul: „Atât a rămas: / un dinte sfărmat/ și marele ochi de safir
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
liber. Nerevendicat de nimeni și de nimic. Încet-încet, ajungem urmașii volatili ai Marelui Nimeni și-ai Burtosului Nimic. Un nimeni, pe cât de bogat, tot pe-atât de sărătoc. Doldora de bani și de necazuri. Un nimic cu chimirul burdușit cu șerpii veninoși ai deznădejdii. Cu conturi la toate crâșmele și la toate băncile salvării personale! Iubit și urât cu aceeași monedă națională, unică și mioritică (bineînțeles : după mirosul inconfundabil). Într-o zi, Nebunul Satului m-a întrebat dacă am de spus
GRAMATICA AMINTIRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Gramatica_amintirilor_costel_zagan_1383162387.html [Corola-blog/BlogPost/357529_a_358858]
-
elemente decorative identice, care se repetă pe un rând, dar fiecare rând are altfel de element. Ornamentele sculptate în relief sunt formate din împletituri de motive geometrice, florale și combinații ale acestora, cu zig-zaguri, lanțuri de cercuri sau pătrate, motivul șarpelui și alte diverse împletituri, semnificând diferite simboluri, greu de explicat. Probabil că acele simboluri le-a știut doar artistul care le-a creat, lăsând privitorii să pătrundă în semnificația lor, ghicindu-le sensurile și înțelesurile. Și poate tocmai în asta
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
identifice și s-o clasifice după principiile științifice ale academiilor medievale, și nu s-ar fi mirat dacă în sanctuarul lui ar fi intrat însuși Savonarola, vreun papă cu tiara pe creștet, ca trimis plenipotențiar al lui Dumnezeu, sau vreun șarpe kundalini clocit într-o jumătate ermetică de ou. Meritele lui erau cu atît mai mari cu cît, deși nu fusese încă niciodată călcat de mai marii veghetori ai purității spirituale, el își făcuse totuși datoria cu rîvna pe care i-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
mușc din mărul otrăvit, ca vina să o poți divide pentru-al tău gest nesocotit. Eva: (cu dispreț) Mai ai obraz să strigi la mine când știi prea bine cum a fost? De-ai fi bărbat cum te pretinzi, pe șarpe l-ai lua la rost! El, spirit mlădios în voce, mai insistent ca un păcat, m-a îndemnat ca fără teamă să iau din pom, și am luat. Nu cred să fie vreo ființă care să-i poată rezista. (cu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
dulce piază-rea... Adam: (își pune mâinile în cap și geme sfârșit) O, Doamne, ce mai ticăloasă fără rușine de păcat! În loc să-și plângă-n hohot fapta, ea vrea cu dracu să mă bat... Scena 3 Apare Ispititorul cu trup de șarpe și cap de arhanghel: Preascumpii mei, ce bine-mi pare că vă-ntâlnesc pe amândoi! Am auzit acea sentință și m-am grăbit să fiu cu voi, ca să vă spun că nu-i o dramă a noastră din Eden plecare
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
de listă, nimic nu te poate compromite în istorie mai mult decît un strănut semnificativ la momentul nepotrivit. Ce să mai inventăm, cînd de mici ne cunoaștem evoluția propriilor buzunare? Adevărurile au rămas suspendate în fiolele mari, cu formol și șerpi de rîu, poștașul lunecă pe lîngă marile scrisori ale destinului, vecinii se îmbulzesc, ca întotdeauna, să culeagă alune de sub șipcile parchetului. Ne-om tot chibzui putreda avere pînă n-o mai rămîne nimic, și atunci abia, la sfîrșit, ne vom
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1486995129.html [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
să-i birui oribila dorință și-o văd gemând, străpunsă de-un fior. Athena îmi arată egida, însă râd. O văd că se încruntă, că pălește. Cine ești tu? — mă-ntreabă. Oricine împietrește când vede ochii trupului ei hâd. Tai șerpii și-i înfășur pe mână cu brățări, din brațele-i de bronz îmi fac toiege. Doar aripile nimeni nu vrea să mi le lege de umeri spre-a zbura cu ele-n zări. Nu sunt Perseu și-n ploaie de
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428168136.html [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]
-
pentru export. Acum depozitul de bușteni al fabricii și cel dintre sediul UFET-ului și stadion, precum și cel de cherestea zac în paragină năpădite de bălării, rugi, plopi, mesteceni, mormane de bușteni de două decenii intrați în putrefacție, câini vagabonzi, șerpi, șopârle, șobolani și mortăciuni. Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de foc, sunt părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
nu uita, îi zise și Vântul, cu grabă nu faci nici o treabă! Mirată de sfaturi și daruri, Lia își luă trei perechi de încălțări de fier, trei perechi de încălțări de lemn și trei perechi de încălțări din piele de șarpe, apoi porni la drum. Cum mergea ea așa, singură, o apucă urâtul și începu să cânte. Avea Lia o voce, cum nici o pasăre nu avea, dulce, caldă și plină de dor. Merse cântând până i se toci prima pereche de
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
din nou se opri în urma ei, când fata își schimba încălțările tocite. - Uite, mai am o pereche de încălțări din lemn și dacă le dorești, ți le dăruiesc. Mi-au mai rămas doar trei perechi de încălțări din piele de șarpe, dar pe acelea le țin pentru zilele care urmează. Văd că ești desculță, așa că ți-ar prinde bine cu siguranță. Nici nu zise bine ce avea de zis că arătarea se repezi spre ea, apucă încălțările de lemn și se
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
ți-ar prinde bine cu siguranță. Nici nu zise bine ce avea de zis că arătarea se repezi spre ea, apucă încălțările de lemn și se făcu nevăzută în pădure. Lia își luă prima pereche de încălțări din piele de șarpe și porni hotărâtă către palatul falnic care se vedea deja printre copacii stufoși. Bătu la poartă cu putere și așa se făcu că îi deschise tocmai Mladin, fiul lui Colț-Împărat, care se pregătea de plecare. Cum o mai privi flăcăul
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
gândul numai la ce avea de făcut pentru a-și găsi tatăl și a-l elibera. Făcu ce făcu toată ziua și, la lăsarea întunericului, când în palat se așternu liniștea, porni să-și împlinească planul. Încălțările din piele de șarpe nu făceau nici un zgomot pe lespezile de piatră așa că reuși să se strecoare în odaia prințului Mladin, să îi fure cheia de la brâu și să iasă din palat fără să o simtă nimeni. Sau cel puțin așa credea ea. Un
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui” : Cartea lui e-atât de sobră, Scrisă-n mii de nopți și zile; Pe copertă are-o cobră, Dar veninu-i pus în file! Unui preot și preotesei sale: Popa și soția-i dragă Și-au unit viața întreagă: El, cu
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]