108 matches
-
cugetări. Să urmărim al treilea episod și ultimul al schimbului de identitate/materialitate dintre Dan și umbră. (H2c) Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectuos: Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
identitate/materialitate dintre Dan și umbră. (H2c) Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectuos: Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ieșene. Oricum, înainte de a porni la treabă, "inginerul montanist și hidraulic" C. Mihalic de Hodocin pregătise și elaborase, în cursul anului 1843, două foarte minuțioase proiecte tehnice, vizând ansamblul lucrării. Primul dintre acestea, intitulat Planul drumului apelor de la izvoare de Șepte Oameni și de la izvoare de la Aron Vodă până la Casa apelor de la turnu Goliei, redicat în 1843 de Mihailik de Hodoczin 38, ilustra proiecția în teren a sistemului de captare a apei din izvoarele situate la poalele dealului Aron Vodă din preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
foi; 83. Caiet cuprinzător de mai multe modele de construcțiuni din lemn și din piatră, compus din 89 foi; 84. Caiet în mare cuprinzător de modeluri hidraulice și metalurgice, compus din 63 foi; 85. Planul drumului apelor de la izvoarele de la Șepte Oameni și de la Aron Vodă la turnu Goliei; 86. Planul drumului apelor orașului Iași ridicat la 1843; 87. Planul părții arse din București la 1847; 88. Modele de construcțiuni, case și cuptoare mineralogice. Arhiva Bibliotecii Centrale Universitare "M. Eminescu", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
își vindea scump viața". Deznodământul execuției colective este implacabil ca destinul, iar amestecul de substanțe vitale de pe podea imprimă tabloului static din final un cromatism violent: "Mulți lefecii periră, dar în sfârșit nu mai rămasă nici un boier viu. Patruzeci și șepte de trupuri zăceau pe parchet! În lupta și trânta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile sălii". Printr-o abilă mișcare de panoramare rezumativă, naratorul ne introduce secvența măcelului paralel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
După aceea, luând capetele, le așăză în mijlocul mesii pe încet și cu rânduială, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt și pe a celor mai mari deasupra, după neam și după ranguri, până ce făcu o piramidă de patruzeci și șepte căpățâne, vârful căria se închia prin capul unui logofăt mare". Ca orice scelerat autentic, Lăpușneanu nu se poate bucura de victorie în absența unui martor, astfel că o poftește în sală pe Ruxandra, care, confruntată cu oribila piramidă însângerată, are
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a treia. Cinci turiști au fost surprinși de avalanșă Complement: Noi rneraeam câte cinci. ÎI aștept pe al patrulea. 4) PROBLEME DE ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE a) Se scriu și se pronunță corect: paisprezece, șaisprezece, optsprezece, șapte și nu patrusprezece (paișpe), șepte, sasesprezece (șaișpe). b) Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unsprezece la nouăsprezece și cele care exprimă numărul secilor (cincizeci). Restul numeralelor se scriu separat: cinci sute opt, două mii șapte sute patruzeci și trei. PRONUMELE PERSONAL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund și în sfârșit se hotărăște: -«D’apoi eu zic că șepte ouă, sigur, s-ar putea mânca pe nemâncatelea». - «Ba, măi Ioa, numai unu se poate mânca pe nemâncate, pentru că tăte celelalte șase sunt după ce ai fost mîncat deja un ou». -« Tulai, ce glumă faină am eu acum a-i spune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spui tu mie măi Gheo, câte ouă poți tu mânca pră nemâncate ?» Gheorghe stă și cujetă și cujetă, și conchide ca un adevărat Solomon : -«D’apoi eu zic că patru.» Dezolat Ion îi replică : -«Tulai măi Gheo, că dacă ziceai șepte, așa o glumă faină îți puteam spune !» Electricianul Atunci în anul în care a fost electrificat satul, unul dintre primii gospodari care și-o montat becul lui Ilici în casă o fost Ion. Când totul o fost pus la punct
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și certificatu de altoiu sau dovadă că au făcutu de versatu. Copiii cari nu sînt domiciliați în orasulu unde se află scola, voru ave unu corespondințe în acelu orasu. 55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de șepte ani. 56. Institutorii voru aplică copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali. 57. Fie care institutore va reporta municipalității despre tote lipsele materiali ale scolei. Revisorele va stărui pentru indesularea loru, si, cerendu trebuința, vă reporta ministrului. 58. Revisorele se
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Iași și în Craiova, cate unu liceu și cate doue gimnasie; În Botoșani, Bușeu, Focșani, Ismailu și Barladu, cate un liceu. În Ploiesci, doue gimnasie; În tote cele-l-alte capitale de județe, cate un gimnasiu. 94. Liceele voru fi compuse de șepte clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru clasi. 95. Invetaturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu în cele d'antei patru clasi ale liceului. 96. Testimoniele de invetaturele gimnasiali nu se potu da de catu de autoritățile
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și prunciloru. Secțiunea IV Seminarie I Despre întreținerea seminarieloru și administrațiunea loru speciale 223. Voru fi doue grade de seminarie pentru biserică ortodocsa. Cele de gradulu I voru fi compuse de patru clasi. Seminariele de gradulu al ÎI voru ave șepte clasi. 224. Fie-care eparchia va posede unu semlinariu de gradulu anteiu; în Bucuresci și în Iași va fi cate un seminariu de gradulu ÎI. Seminariele voru fi stabilite la residentia eparchiei și mai cu preferință în localulu vre unui monasteriu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de inscripțiune a concurentiloru se va depune la Ministeru, însoțită de tote actele susu dise și cu avisulu rectorelui Universității asupra fie-cărui aspirante. 324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o comisiune compusă de șepte membri, dintre cari trei voru fi numiți dintre profesorii de liceu și clasiloru superiori; doui din profesorii facultății de litere și doui din ai facultății de sciinte. Acesta comisiune se va prevede de rectorele Universității, care nu va ave votu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
trași la sorți din corpul profesorale al Facultăților din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, și din Iași pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere și de sciinte, si doui sau trei membri, după trebuința spre completarea numerului de șepte, delegați din partea primăriei locali din sînul seu, sau dintre particulari numiți de ministru. 5) Pentru profesorii de Facultăți, decanul și patru profesori și facultății acelei sciinte, luați prin sorți, pentru Bucuresci de la facultatea din Iași, si pentru Iași de la cea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
datori a se înțelege împreună asupra recusarei acelor jurați. Neputendu-se înțelege, se va hotărî prin sorți cine are să esercite dreptul de recusare. Articolul 46 Juriul se considera constituit cînd noua jurați sînt față. El va putea delibera în numer de șepte. Articolul 47 Constituindu-se juriul, fie-care juratu depune și ședința public��, cu mana pe cruce, următorul jurament: "Juru că voiu îndeplini funcțiunile mele cu imparțialitate." Articolul 48 Dupe depunerea juramentului, judecătorul directoare supune juraților tabloul ofertelor și cererilor, planurile fondurilor
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
Interne, "juru credintia Domnitorului, supunere legiloru terei și sprijinu interesseloru comunei. Așa să 'mi ajute Dumnedieu". Articolul 52 Membrii consiliului Comunale rurale își dau demisiunea loru catra Sub-prefectu, iar acei ai Consiliiloru urbane catra Prefecți, Membrii consiliului comunale din cele șepte orașe menționate în Art. 47, își dau demisiunea d'a dreptulu catra Ministeriulu de Interne. Capitolul 7 DESPRE ÎNTRUNIREA ȘI DELIBERĂRILE CONSILIILORU COMUNALE Articolul 53 Consiliulu se adună de căte ori ilu ceru trebile speciale ale comunei, regulatu inse elu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
și inpartirea pasunei și a roduriloru comunale, și condițiile la care au a se supune fetiele inpartitore, afară dacă aru urma reclamațiune în contra regulerei consiliului comunalu, candu atunci lucrarea este supusă aprobatiei Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele șepte orasie menționate la articolulu 47. 4) De aru ave comună pădure proprie, chipulu inpartirei aceștia intra locuitori, conformându-se legiloru forestiere. Articolul 70 Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de catra
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
legi. Articolul 72 Deliberările Consiliiloru comunale rurale, asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, se adressedia de asemene Sub-prefectului, iar ale Consiliiloru urbane, la Prefectu; Prefectulu este datoru a le transmite nemijlocitu Comitetului permanentu spre aprobare. Se face escepțiune pentru acele șepte orasie ale cărora Consiliuri comunale se adressedia la Ministeriulu de Interne. Comitetulu permanentu seu Ministeriulu refusendu aprobarea, Consiliulu comunalu poate apela la Consiliulu de Statu. Articolul 73 Obiectele asupra cărora Consiliulu comunalu este chiematu a'și da numai socotintia, sînt
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
înlocuiască pe Capulu comunei în președinția Consiliului. Capulu comunei poate asista la deliberatiuni pentru a da lămuririle trebuitore, elu se retrage inse la votu. Locu-tiitorulu seu în presiedintie tramite d'a dreptulu deliberatiunea sub-prefectului seu Ministrului de Interne pentru acele șepte orasie arătate la Art. 47. Articolul 77 Consiliulu face regulamentele pentru administrația interioară a comunei și ordonantiele de poliție comunala. Aceste regulamente și ordonantie nu potu fi contrarie legiloru și regulamenteloru de administrație generală seu districtuala. Copie după aceste se
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
și ordonantie nu potu fi contrarie legiloru și regulamenteloru de administrație generală seu districtuala. Copie după aceste se tramitu pînă în 48 ore la comunele rurale Sub-prefectului, la comunele urbane Prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, si pentru cele șepte orasie Ministerului de Interne. Consiliile comunale potu fixă pedepse pentru călcătorii regulamenteloru și ordonantieloru loru interioare, daca asemene pedepse n'aru fi hotărâte încă de legi, ele însă nu voru pute întrece pedepsele de simple poliție. Articolul 78 Consiliulu numesce
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
comunele urbane Primarulu se numesce dintra cei nuoi aleși conformu Art. 83, iar agiutorele dintra toți consilierii. Articolul 86 Tragere la sorți a membrilor ce esu, se va face în siedintia publică. Acesta siedintia se va anuntia celu putinu cu șepte dile înaintea tragerei la sorți a membriloru ce esu. Alegetorii nu se voru pute convoca pentru alegeri de catu peste 15 dile după ce se va publica numele membriloru esiti. Membrii ce esu voru funcționa pînă ce se va face nuoi
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
ce va trece peste 50,000 lei, iar neajungendu acesta cifră, publicarea se face numai prin afisie scrise și lipite la usia casei comunale. Articolul 128 Budgetele și socotelile se supune de catra Primaru aprobatiunei comitetului permanentu, iar pentru cele șepte orasie Ministerului de Interne, carele incuviintiadia cu reserve inse a cercetarei definitive a socoteliloru de catra Curtea de compturi. Ori ce alocațiune pentru o chieltuiala facultativa, care va fi fostu redusă de catra Comitetulu permanentu, nu vă pute fi chieltuita
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
permanentu. Articolul 132 Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de inprejurari neapărate și neprevediute, luendu într'acesta o resolutiune motivată, care trebuie a fi de îndată adressata Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele șepte orasie mai mari. În casulu candu cea mai mica intardiere aru ocasiona o pagubă vederată, Primarulu poate, sub răspunderea să, face trebuitorele chieltueli, cu îndatorire inse, ca de îndată se incunosciintiedie consiliulu comunalu care delibera dacă primesce seu respinge chieltuiala
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
în doue Secțiuni și se compune: de unu prim președinte, de doui președinți, de secțiuni și de patru-spre-dece membri, peste tot septe-spre-dece membri. Articolul 2 Secțiunile iau numirea de "Secțiunea Civilă și Secțiunea Criminală". Fie care secțiune se compune de șepte membri și un președinte. Acum la început, si pentru prima și singura oră, secțiunile se vor forma prin sorți. Toți membrii carii compun o secțiune din preuna cu președintele lor, vor schimba la începutul fiecăruia anu de dreptu pe membrii
LEGE nr. 1032 din 17 august 1864 pentru împărţirea Curtei de Casatiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]