416 matches
-
Berlin cu porți de fag Unde se-nalță al Bihării steag Spre care a pornit Roșia-Armată; în raniți - dinamita concentrată: Când rusul dă-n Băița c-un toiag Din milenar uranic sarcofag Țâșnește apa morții-ntunecată. Și intră-n mină șerbii ce-au schimbat Brădia de secară-nmiresmată, Mălaiul cu bobuțul bulbucat, Pe leafa mare, dar cu boli umflată, De nici nu le mai este satul sat, De când Generalisimul li-e tată. SOVROM-KWARȚIT Ca un enorm și roșu megalit, Desprins din
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
flămânde și însetate ale hapsânelor imperii: otoman, rusesc prin Alexei Romanov și habsburgic, a determinat anumiți Domni români „să se facă frate cu dracul”,adică cu „Iuda cel creștin”, orientându-se spre sprijinul rusesc. Așa a fost Prințul culturii, dar șerbul diplomației, Principele Dimitrie Cantemir, care dorea actualizarea în practică a primului tratat de la 1656, încheiat între Moldova și Rusia, ce stipula la art. 4, ajutorul rusesc pentru realipirea Buceagului și a cetăților răpite Moldovei,pentru ca așezarea ei: să fie iarăși
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
conservatoare. Cnezii luptă pas cu pas pentru a păstra privilegiile și a menține o tradiție bazată pe respectul unei anumite autonomii a administrației nobiliare românești. În secolul al XV-lea, țăranii aserviți se răscoală violent, supraviețuind apoi ca uniune a șerbilor de Transilvania, în afara oricărei recunoașteri ca națiune însă. Elitele românești sînt slab atinse de ampla difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul secolului al XV-lea, nu are nici un rezultat asupra evoluției statutului lor. În 1437, influența alimentează cuvintele de ordine ale răsculaților, care se prezintă ca "adunare a locuitorilor maghiari și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe marile domenii. Reforma are drept obiectiv să fixeze populația, definindu-i drepturile și obligațiile. Controlul statului este girat de administratori salariați, conducători de district, independenți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe marile domenii. Reforma are drept obiectiv să fixeze populația, definindu-i drepturile și obligațiile. Controlul statului este girat de administratori salariați, conducători de district, independenți de boieri. Puterea statală are dreptul la o privire clară asupra alegerii primarilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împiedice ca săracii să fie oprimați". Activitatea judiciară este consemnată în protocoalele Instituite prin ordin de principe. Grija de a frîna arbitrariul marilor proprietari și nevoia resimțită de boieri de a păstra mîna de lucru și de a-și păstra șerbii și fac să accepte, în martie 1746, în Țara Românească, o primă limitare a șerbiei. Mitropolitul o declară în acel moment, contrar moralei creștine și ca urmare este abolit în luna august a aceluiași an. Persoana șerbului este emancipată, averea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a-și păstra șerbii și fac să accepte, în martie 1746, în Țara Românească, o primă limitare a șerbiei. Mitropolitul o declară în acel moment, contrar moralei creștine și ca urmare este abolit în luna august a aceluiași an. Persoana șerbului este emancipată, averea rămîne proprietarului și libertul plătește o răscumpărare. În Moldova, unde depopularea nu cunoștea aceeași amploare ca în Țara Românească, Constantin Mavrocordat nu poate să impună măsuri la fel de radicale. Aici șerbia este organizată într-un anumit scop. Actul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
invadat țara din toate părțile. Încă de cînd aceste popoare s-au dus spre alte țări, românii aveau proprii lor conducători". Acești oameni privesc cu bucurie inițiativele lui losif al II-lea: în 1783, un decret preliminar de emancipare a șerbilor este inițiat la Sibiu; decretul final, din 1785, acordă țăranilor libertatea personală și dreptul de a-și achiziționa proprietăți funciare și personale. În 1781, losif al II-lea face apel la Șincai în vederea înființării unei rețele de școli pentru elevii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru țărani un mijloc de a scăpa de șerbie și de a accede la statutul de om de arme, deci om liber. Zvonurile se răspîndesc. Sate întregi se prezintă, împreună cu preoții lor, în fața autorităților militare. Horea dorește o colaborare cu șerbii maghiari dacă aceștia renunță la calvinism. Șerbii vor arme și eliberarea lor. Odată înarmați, ei se ridică împotriva stăpînilor domeniilor și îi răstoarnă prin violență. În august, guvernul cere comitatelor să dea dispoziții pentru restabilirea ordinii. În octombrie, situația se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de șerbie și de a accede la statutul de om de arme, deci om liber. Zvonurile se răspîndesc. Sate întregi se prezintă, împreună cu preoții lor, în fața autorităților militare. Horea dorește o colaborare cu șerbii maghiari dacă aceștia renunță la calvinism. Șerbii vor arme și eliberarea lor. Odată înarmați, ei se ridică împotriva stăpînilor domeniilor și îi răstoarnă prin violență. În august, guvernul cere comitatelor să dea dispoziții pentru restabilirea ordinii. În octombrie, situația se degradează, fiindcă țăranii înfruntă pe reprezentanții imperiali
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fi comanditat lucrarea lui Pascu". În mod concret, răscoala și represiunea ei nu au distrus opera elitelor Școlii Ardelene, care a continuat după 1784, împlinindu-se în devotamentul față de losif al II-lea. Națiunea elitelor nu este întrupată de șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii lor care conduce la acte de barbarie. "Vai! regretă Micu, cît a căzut de jos națiunea noastră! Servitori și sclavi, proști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
justiția este conținută în problema strictă a naționalităților; prin aceasta și pentru aceasta se mișcă ele". Inconvenientul apărut în urma episodului transilvan este compensat printr-o eroizare a luptei dusă pentru dreptate socială, adică pentru apariția drepturilor de care sînt privați șerbii. Țăranii așteaptă această eliberare de la împărat, de la bunul împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același timp, figura prințului luminat și a justițiarului înconjurat de partizanii săi. Lupta lui lancu din Munții Apuseni, care se înscrie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
note și glosar de Liviu Onu, București, Editura Științifică, 1967. Daicoviciu, Hadrian, Dacii, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. Densusianu, Ovidiu, Histoire de la langue roumaine, Paris, Ernest Leroux, 1901-1938, 2 voi; Opere, ediție îngrijită de B. Cazacu. V. Rusu și I. Șerb, București, Editura Minerva, 1975; Documente privind revoluția de la 1848 în țările române, București, Editura Academiei, 1983. Durandin, Catherine, Révolution à la française ou à la russe, Paris, PUF, 1989; " Le bon sujet de l'histoire roumaine: le Peuple, le Paysan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de partid” în activitatea M.A.I. PROTOCOL no. 5 bis al ședinței Secretariatului C.C. al P.M.R. din 1 februarie 1956 Participă la ședință tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, N. Ceaușescu, Al. Drăghici. Au fost invitați tovarășii Pintilie Gheorghe, Tănase Evghenie, Șerb Ion, Mureșan Alexandru, Alexandru Ion, Stancu Aurel și Bene Vasile. Ședința începe la ora 18. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: Probleme M.A.I. În urma discuțiilor, Secretariatul C.C. al P.M.R. stabilește: a)Să se ia măsuri pentru întărirea spiritului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
militară împotriva României, care urma să fie înfăptuită în cât mai scurt timp; potrivit aceleiași surse, efectivele de invazie urmau să se ridice la 150.000. În anul 1968 în România au fost identificate unele persoane militare ca: generalul Ion Șerb, Floca Arhip și Vasile Petruț care puneau la dispoziția agenților sovietici informații secrete privind dislocarea forțelor militare române, dotarea acestora etc. Serviciile secrete sovietice elaboraseră în " iulie 1969" operațiunea "Nistru" care viza aducerea la conducerea României a unui membru PCR
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
epocă, ar realiza În felul acesta cea mai pitorească și cea mai adevărată istorie din punct de vedere național. Cine va Încerca să dea o explicație pentru părul lung pe care Îl purtau francii, pentru tonsura călugărilor, capul ras al șerbului, perucile din Popocambou, pudra folosită de aristocrați sau pentru tunsoarea à la Titus de la 1790 nu va povesti, de fapt, principalele revoluții care au avut loc la noi? Cine se va Întreba care este originea pantofilor cu vârful Întors, a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să fie colonizați de regii unguri în Transilvania. Documentele cancelariei ungare, susține el, îi amintesc pe români în calitate de coloniști pe pământurile regale în frunte cu cnezii lor, șefii obștilor păstorești. Situația socială a românilor în Transilvania medievală, precizează Roesler, ca șerbi și oameni fără privilegii, îi arată ca noi veniți și de aceea ei nu se pot bucura de drepturile primilor ocupanți, unguri și sași, care găsiseră aici pământul liber. Ocupația de căpetenie a românilor sud-dunăreni, păstoritul, îi arată ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și țărani. Stăpânii domeniilor feudale au ocupat întinderi însemnate din pământul obștilor și au aservit țărănimea așezată pe pământul lor. În același timp, stăpânii feudali au atras o parte dintre țăranii siliți să părăsească obștea și i-au transformat în șerbi (servi). În acest fel, s-au constituit trei pături de țărani: 1. țărani care își mai păstrau proprietatea și libertatea social-juridică; 2. țărani care au ajuns în stare de dependență feudală; 3. robi, persoane fără pământ și fără libertate (dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni: potentes (cei puternici), magistres (magiștri), proceres, nobilis (nobili), familiares, servientes, milites ș.a. Pe lângă aceste pături țărănești, existau o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trei categorii: cei ai regelui, cei ai bisericii și cei ai nobililor. Robii puteau fi domestici și beneficiari-ei trăiau în sălașe proprii pe moșiile stăpânilor lor. Robia a dispărut, treptat, prin transformarea ei în șerbie: toți robii au fost declarați șerbi.42 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania În decursul secolelor, pe pământul transilvan, s-au așezat, din inițiativa regalitățiii, unele grupuri etnice. Secuii Problema originii secuilor este complexă. În această privință, s-au conturat două tabere: una susține că secuii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 2001. Antologii: Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petrea Făt-Frumos, București, 1967; Rumänische Volks Märchen, Düsseldorf-Köln,1969 (în colaborare cu Felix Karlinger); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, București, 1972 (în colaborare cu Ioan Șerb). Ediții: Povești din Transilvania, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Petru Caraman, Studii de etnografie și folclor, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997 (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru). Repere bibliografice: N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Adică... vorba vine... eu, eu sânt slab de fire... Eu nu vorbesc de alții, sânt alții mult mai buni, Să-mi fireți cu iertare c-am spus și eu o vorbă. SAS Preaînălțate Doamne, de credeți cumcă Sas Nu-i șerbul cel din urmă și făr-de nici o treabă Dintre-ai Măriei Tale... de credeți cumcă ochiu-i Setos e de mărire, că n-a cunoscut bine Supunerea că este a lui firească haină, Rupeți diata asta... Căci greutatea ei Pe umărul meu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
presupunere. Pentru mia aceea de atei care plecaseră hotărâți să-și dea viața pentru idealul lor și sfârșiseră prin a se trezi după o sclavie probabil milenară pe o planetă care semăna cu Pământul de dinainte de Hristos, condiția lor de șerbi era cel mai adânc coșmar imaginabil. Boit încercase să îi liniștească, să le spună că e foarte posibil ca lucrurile să nu fie chiar așa. Dar nimeni nu îl ascultase, și el nu reușise să-și dea seama dacă tovarășii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]