237 matches
-
distrus viața de pe Pământ acum 275 de milioane de ani, iar acum Japonia îl privește acum ca pe o nouă formă de energie neconvențională. Cunoscut sub denumirea de „gheață inflamabilă“, sau clatrat, noul potențial combustibil este o substanță asemenea unui șerbet ce constă în metan prins în ghețarii apelor. Seamănă cu un ghețar normal și se găsește de obicei chiar sub fundul mării, sub plăcile continentale, scrie capital.ro. Calculele japoneze sugerează că țara săracă în resurse ar avea suficiente depozite
O nouă formă de energie poate schimba ordinea mondială by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50853_a_52178]
-
noi își amintesc despre acest loc încărcat de miresme misterioase, cu zidurile Cetății Karolina, cu geamii și minarete, cu biserică ortodoxă, cu cafeaua turcească la nisip și romul făcut aici, cu acel locum cu alune, dar și cu baclavaua, pelteaua, șerbeturile, dulcețurile de smochine, sugiucurile, cu covoarele turcești atât de fin lucrate, cu țigaretele produse tot aici, Regale, Mareșal, Naționale, Smyrna, Virginia, Cabinet (aceasta era marca preferată de Casa Regală Britanică), dar și cu ciubucele, narghilelele, papucii și brățările sale, cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
a rămas nici amintirea era că l-ai prins pe Dumnezeu de picior și c-ai vrea ca vizita să nu se mai sfârșească. Cele două amice s-au pus pe tăifăsuit și pe băut cafeluțe, după ce mă îndopaseră cu șerbetul cel mai parfumat și cu siropuri de casă. Mă simțeam ca un pașă, așa că le-am lăsat în legea lor de femei blânde și lepădate de cursul vremii undeva pe la margini, și m-am înstăpânit întâi pe casă, scotocindu-i
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Dumnezeu nouă, pe alții i-a găsit mai vrednici de mila lui și le-a dat pucioasă, nu mai vorbesc de ăia cărora le-a dat și păcură. Nu-i ieșea popei din cap pucioasa de la Sărățeni... Coana Hisafta aduse șerbetul de trandafir și Matache veni cu cana de apă scoasă atunci din fântâna adâncă, săpată chiar în gardul casei, așa că jumătate era afară, spre uliță, de se opreau țăranii, în șiruri lungi de căruțe, ca să bea din �fântâna popei", cum
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Cele două perechi (de cîte trei...) se suprapun și se despart ca lucarnele tăiate în laturile opuse ale acoperișului, la casele de altădată. Vorbind de tineri, doi cîte doi fac trei. Întîi, o poveste de iubire provincială, printre chisele cu șerbet de trandafiri, bunica și apă rece. Genul de idilă vegheată, la Brașov, de chichițele unui arbore genealogic. Mihail Mihalcov este un văr de departe al Tiei, student în București, la Conservator. Anca Maria Mosora strînge, în vreo două paragrafe, tot
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
a se deschide, fiind copil din flori. Crescuse printre slugi și cum era o bucurie a nervului optic, de la 15 ani fusese luată să îngrijească de odăile boierului, să-i pună acestuia cărămizi calde la picioare, să-i aducă dimineața șerbet cu apă de izvor și eventualele proțapuri cu jalbe. Asupra mecanismelor socio-economice datorită cărora Măriuca se îndrăgostise de urâtul și calmul boier ne este greu să ne pronunțăm, căci de obicei se întâmplă invers. Să fie oare la mijloc tendința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de, toată ograda era În capul ei... dă mîncare la orătănii, mătură bătătura, bate putineiu, pune aluatu În țest țși mama aplecată deasupra vanei ochii ei verzi răcoroși de mentă săpunul cu care mă spală oval alunecos topindu-se ca șerbetul În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din el pe furiș e roz și parfumat cînd mi-l lipesc pe obraz o simt pe mama În fiecare seară Înainte de culcare Doamne Doamne cere-ți tată și duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nimănui, doar niște vești răzlețe pe care cineva nu le-a putut trimite În timpul său și acum au ajuns la mine și nu am nici măcar memoria locului lor. Ar trebui s-o iau de la Început, de la acele asociații incoerente, afective: șerbetul de trandafir și apa străvezie În lumina după-amiezii un obiect moleșit de căldură o pastă care-și schimbă forma, și senzația aceea de greață și de plăcere cînd palma descoperă În buzunar ceva umed și alunecos - miros de citron și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și după ce ne-am căsătorit. Avea Iosif un obicei pe care și l-a menținut până la sfârșitul vieții: În fiecare dimineață după ce ne spălam la lavoarul din fier, ne frecam bine dinții cu sare mare, servea câte 2-3 lingurițe de șerbet, mai ales din trandafir cu un pahar de apă proaspătă scoasă atunci din fântâna cu cumpănă din fața casei, construită pe hotar ca să poată lua apă și alții. După aceea mâncam bine, Iosif având o vorbă: „mâncarea de dimineață e ca
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
fabricație germană. Și astăzi sunt în podul casei drept mărturie. A învățat Iosif foarte repede să le folosească. Nu o dată regele Carol I, în trecere spre castelul de vânătoare de la Slatina, oprea la noi cu întreaga suită; îi serveam cu șerbet sau dulceață de cireșe amare cu apă rece direct de la pompa de mână ce trăgea apa din fântâna din beciul înalt de aproape 2,5 m. Eu sau Iosif chemam toți copiii, îi aliniam și făceau plecăciune Majestății Sale. L-
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Doamna preoteasă Lenuța - era unul din cei 6 copii ai comerciantului Iosif și al soției Maria - unde regele Carol I, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina, poposea în prăvălia răcoroasă și servea dulceață de cireșe amare sau șerbetul strecurat în paharul brumat de răceala beciului. patru fete și doi băieți. Nicolae - fost șofer al casei regale, Elena - preoteasă, Aurelia - nora senatorului Moise Moisescu, Filofteia - preoteasă în Purani, Maria - căsătorită cu învățătorul Aurel Popescu din Costești -Vâlsan închiaburit de
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu și alb, franjurată pe margini, s-a umplut de bunătățile casei: cafele aburinde făcute la nisip, șerbet cu apă rece tocmai scoasă din puț, rahat, dulcețuri, rodii proaspete, sucuri de toate felurile. Ce-ți mai fac copiii, Șenase? l-a întrebat politicos Georgescu. Pe un turc dacă nu-l întrebi de copii, înseamnă să nu acorzi o
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RĂVAȘE DE CRĂCIUN 2011 (EPIGRAME) Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului DE SĂRBĂTORI Poți mânca pe săturate Trei borcane de șerbet Fructe dulci și confiate Și-ai să scapi de diabet. SFAT PENTRU MASA DE REVELION Alimente interzise Și de medic nepermise Trebuie să folosești ... Dacă vrei să mai trăiești. PREȚUL GAZELOR A mâncat multă verdeață De s-a înverzit la
RĂVAŞE DE CRĂCIUN 2011 (EPIGRAME) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351055_a_352384]
-
în dosul porții Și se uită după tineri. Un tâmplar ce nu-i... acela, Deși îl durea măseaua, Făcea tumbe cu umbrela Și își arăta rindeaua. Două doamne cocoțate Pe un munte numai peturi Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
și nu mă duce cu gândul la o aniversare parfumată. Dar mai avea mama o surpriză după ce coronița mi se despletea dintre fundele albastre, aceasta fiind o cochetărie de-a mea, la care țineam enorm. Dulceața de cireșe amare și șerbetul de trandafiri, un răsfăț boieresc pe care îl păstrase de la bunica. Ori de câte ori fructele cedau sub căldura aragazului, bucătăria se umplea de aburi roz. Eu așa îi vedeam. Roz și parfumați, pe lângă care mă târcoleam în așteptarea primei lingurițe dintr-un
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
dor! Învățasem să folosesc corect chiseaua, învârteam delicat și lingurița și-i zâmbeam ghiduș paharului aburit, plin cu limonadă asortată cu frunze de mentă. Ritualul devenise sfânt și m-a durut când am văzut cum poate fi încălcat. Pentru mine, șerbetul de trandafiri și dulceața de cireșe amare, așezate frumos lângă șervetul tivit cu dantelă, erau dichisuri boierești, pe care le-am văzut amenințate de chimicalele din supermarketuri. Am suferit organic când am văzut pe rafturi pahare roz cu o pastă
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
amare, așezate frumos lângă șervetul tivit cu dantelă, erau dichisuri boierești, pe care le-am văzut amenințate de chimicalele din supermarketuri. Am suferit organic când am văzut pe rafturi pahare roz cu o pastă de consistență incertă și vândută drept șerbet, alături de recipiente din plastic pline cu un amestec suspect, oferit drept dulceață. Nu m-am putut apropia de raft și doar mirosul crinilor mi-a putut alunga lacrimile de furie pentru tradițiile terfelite. Mi-e dor de dichisurile de care
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
fiind zise, închei Toți nasturii la o redingotă Mi-e capul mai cald ca o hotă Din care ies noaptea scântei ------- Nu mai vreau să-mi pun papucii Că mi i-a udat Bosforu' Și-au să vină mamelucii Cu șerbet și cu Li, Chioru' Bate vântul peste case Și prin tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce
MI-E CAPUL MAI CALD CA O HOTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355117_a_356446]
-
Autorului Acestea fiind zise, închei Convorbirea de nouă minute Mă duc la cantină și nu te, Mai sun până mâine la trei ------- Nu mai vreau să-mi pun papucii Că mi i-a udat Bosforu' Și-au săvină mamelucii Cu șerbet și cu Li, Chioru' Bate vântul peste case Și prin tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce
ĂŞTIA DACĂ VOR SĂ ZBOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359534_a_360863]
-
Așa după cum se știe, lămâiul arbore este mic. Nu ocupă mult loc și este cunoscut sub numele de limonero, lămâi sau lima. Fructul este un citric. Pulpa se poate mânca, ca atare, sau se folosește în mod normal la băuturi, șerbet, dulciuri. Interesul pentru această plantă se datorează puternicelor sale efecte anticancerigene. Deși i se atribuie mult mai multe proprietăți, cea mai interesantă și cea mai puternică este aceea de a avea efect asupra chisturilor și tumorilor. Acest fruct este un
CANCERUL POATE FI VINDECAT (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344411_a_345740]
-
unde am trecut prin anii 80. Mai presus de orice m-au impresionat ... XXIV. RĂVAȘE DE CRĂCIUN 2011 (EPIGRAME), de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011. DE SĂRBĂTORI Poți mânca pe săturate Trei borcane de șerbet Fructe dulci și confiate Și-ai să scapi de diabet. SFAT PENTRU MASA DE REVELION Alimente interzise Și de medic nepermise Trebuie să folosești ... Dacă vrei să mai trăiești. PREȚUL GAZELOR A mâncat multă verdeață De s-a înverzit la
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunica Mărie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masa așterni fete albe că neaua, Din cânepă toarsa, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, cănd veneai pe la noi! Mai
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunică Marie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masă așterni fețe albe ca neaua, Din cânepa toarsă, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbieSă șed la o vorbă cu gust de șerbet.E pace la tine, bunică Marie,Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet.Pe masă așterni fețe albe ca neaua,Din cânepa toarsă, țesută-n război,E-așa de curat și-i frumoasă perdeauaFăcută-n gherghef, când veneai pe la noi!Mai simt
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
de unde Crăciun, kart „oraș“ (sem. și abhază), kurt „lup“ tc., kart „inima“, krat „dată, oară“ (sl.), gr. krat- „forță“, sl. krasn „roșu“. • arab khamr „vin“ cf. țig., nagam. kham „soare“. • tc. șarap poate fi legat de soare?, de a sorbi, șerbet. • ebr. iain e în relație cu vin (de aceeasi origine), în arm. ghin, georg. gvino. • Adăugați: sato, vin din orez (Tailanda) cf. sato „soare“ în limba saa (ins. Solomon); sake „băutură“ (jap.): saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer.); țig
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]