112 matches
-
Tojanii de Jos, Tojanii de Sus Comuna Tulnici Sate: Tulnici, Coza, Greșu, Lepșa Comuna Valea Sării Sate: Valea Sării, Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca Comuna Vârteșeoiu Sate: Vârteșeoiu, Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Rămniceanca Comuna Vidra Sate: Vidra, Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Viișoara, Voloșcani Comuna Vizantea-Livezi Sate: Livezile, Mesteacănu, Piscu Radului, Vizantea Mănăstirească, Vizantea Răzășească Comuna Vrâncioaia Sate: Vrâncioaia, Rodești, Muncei, Ploștina, Poiana, Spinești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Municipiul FOCȘANI Localități componente: Focșani, Mândrești-Moldova, Mândrești-Munteni Fdt. Alexandru
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 1 - 53; 2 - 56 Str. Sulfinei - nr. 1 - 15; Str. Suliței - nr. 1 - 49; 8 - 42 Int. Sunătoarei - nr. 1 - 31; 2 - 20; Str. Surlei - nr. 1 - 23; 2 - 26 Int. Șaru Dornei - nr. 1 - 29; 2 - 28 Str. Șerbești - nr. 1 - 23; 2 - 28 Int. Șimleu - nr. 1 - 13; 2 - 24 Int. Șinei - nr. 1 - 17; 2 - 58 Str. Șinei - nr. 3 - 17; 2 - 112 Str. Ștefan Octavian Ionescu - nr. 1 - 15; 2 - 16 Int. Ștefan Vodă - nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum se
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iasi din regiunea Iași. În 1968, a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Fundătura 11”, la sud-vest de satul Șerbești, el cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și două medievale timpurii (una aparținând culturii Dridu). Celălalt obiectiv este (ante 1809) din satul Coropceni.
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
Șerbești este un sat în comuna Ciortești din județul Iași, Moldova, România. Satul Șerbești este situat în extremitatea sudică a județului Iași, la limita cu județul Vaslui și la circa doi kilometri est de drumul național DN24, ce leagă orașele Iași
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Șerbești este un sat în comuna Ciortești din județul Iași, Moldova, România. Satul Șerbești este situat în extremitatea sudică a județului Iași, la limita cu județul Vaslui și la circa doi kilometri est de drumul național DN24, ce leagă orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești, Chircești, Pribești și Codăești
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești, Chircești, Pribești și Codăești, ultimele trei din județul Vaslui. Este străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
din județul Vaslui. Este străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea reprezenta prima atestare documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea reprezenta prima atestare documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează prezența mai multor familii de răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești. Prin danii și vânzări repetate în pragul secolului al XVIII-lea satul se regăsea aproape în întregime în posesia marelui logofăt Gavril Miclescu, unul din cei mai de seamă dregători ai Moldovei din acea vreme. Dintre urmașii lui Gavril Miclescu
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
moșia a fost înstrăinată de către urmașii săi. După anul 1911 moșia devine proprietatea lui Dimitrie Hernia, un avocat bucureștean și fost senator, care o va stăpâni timp de treizeci de ani. Colonelul Ion Lambrino a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpără de la D. Hernia în anul 1941. La puțină vreme după al doilea război mondial moșia Șerbești a fost expropriată și transformată în întreprindere agricolă de stat. Clădirile curții au fost folosite o vreme ca spațiu administrativ
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
fost senator, care o va stăpâni timp de treizeci de ani. Colonelul Ion Lambrino a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpără de la D. Hernia în anul 1941. La puțină vreme după al doilea război mondial moșia Șerbești a fost expropriată și transformată în întreprindere agricolă de stat. Clădirile curții au fost folosite o vreme ca spațiu administrativ. Lăsate în paragină, imediat după 1989 au fost demolate.
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2850 de locuitori în satele Costișa, Mănioaia, Orbicu și Sberești și în cătunele Ciolpanu și Mocani. În 1931, comuna mai avea în compunere satele Costișa, Dornești (preluat de la comuna vecină Podoleni), Mănioaia și Șerbești, satul Orbic trecând la orașul Buhuși. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși, și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Zberești a fost desființat și
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Ștefan cel Mare (în trecut, Șerbești) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bordea, Cârligi, Deleni, Dușești, Ghigoiești, Soci și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Cracău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
sud de Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Dragomirești și Tupilați. La Deleni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155G, care duce spre nord-vest la Bodești. În comuna Ștefan cel Mare se află și Stânca Șerbești, arie protejată de tip geologic și peisagistic ce cuprinde un punct fosilifer, cu resturi de scoici și gasteropode marine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,74%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,65%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Șerbești", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Șerbești, Ghigoieni, Hârtopu, Broșteni și Trudești, având în total 2188 de locuitori. În comună existau o moară de apă, una cu aburi, trei biserici și două școli
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
de ziua a șaptea (1,65%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Șerbești", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Șerbești, Ghigoieni, Hârtopu, Broșteni și Trudești, având în total 2188 de locuitori. În comună existau o moară de apă, una cu aburi, trei biserici și două școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
Soci, Dragomirești, Dudești, Vadu și Valea Albă, cu o populație totală de 1149 de locuitori. Existau și aici patru mori de apă, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Piatra a aceluiași județ. Comuna Șerbești avea 2384 de locuitori în satele Șerbești și Ghigoieni și în cătunul Ilișești; în vreme ce comuna Cârligi avea 1562 de locuitori în satele Cârligi, Dușești, Soci și Vadu. În 1931, satul Ghigoiești s-a separat de comuna Șerbești pentru a forma
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
cu o populație totală de 1149 de locuitori. Existau și aici patru mori de apă, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Piatra a aceluiași județ. Comuna Șerbești avea 2384 de locuitori în satele Șerbești și Ghigoieni și în cătunul Ilișești; în vreme ce comuna Cârligi avea 1562 de locuitori în satele Cârligi, Dușești, Soci și Vadu. În 1931, satul Ghigoiești s-a separat de comuna Șerbești pentru a forma o comună de sine stătătoare, comuna Șerbești
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
aceluiași județ. Comuna Șerbești avea 2384 de locuitori în satele Șerbești și Ghigoieni și în cătunul Ilișești; în vreme ce comuna Cârligi avea 1562 de locuitori în satele Cârligi, Dușești, Soci și Vadu. În 1931, satul Ghigoiești s-a separat de comuna Șerbești pentru a forma o comună de sine stătătoare, comuna Șerbești rămânând și ea doar cu satul de reședință; iar comuna și satul Cârligi au luat denumirea de "Ștefan cel Mare". În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
Șerbești și Ghigoieni și în cătunul Ilișești; în vreme ce comuna Cârligi avea 1562 de locuitori în satele Cârligi, Dușești, Soci și Vadu. În 1931, satul Ghigoiești s-a separat de comuna Șerbești pentru a forma o comună de sine stătătoare, comuna Șerbești rămânând și ea doar cu satul de reședință; iar comuna și satul Cârligi au luat denumirea de "Ștefan cel Mare". În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Ghigoiești a fost desființată, satul revenind la
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]