112 matches
-
secolele XVII - XVIII în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Clădirea se află în prezent în ruine. a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spațiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu. În timpul primului război mondial, acoperișul hanului a ars, dar a fost refăcut după aceea. Hanul de la Șerbești a funcționat până la instaurarea regimului comunist și naționalizarea proprietăților. După naționalizare, hanul a fost transformat în magazie a C.A.P.-ului , el fiind ulterior abandonat și lăsat să se ruineze. În anul 1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
se ruineze. În anul 1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor"" (Ed. Sport-Turism, București, 1989) constatau că zidurile de piatră se mențineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. În prezent, Hanul de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a terenului aferent construcției pentru o perioadă de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul de pornire a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul de pornire a fost de 26.500.000 lei, Hanul de la Șerbești fiind adjudecat în final pentru suma de 147.337.800 lei, un preț de 5,55 ori mai mare decât prețul de pornire, de către omul de afaceri local Sorin Ouatu. Noul proprietar are obligația de a respecta destinația inițială a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
an și jumătate este ales de nobilimea basarabeană în calitate de secretar al Adunării Deputaților Nobilimii din Basarabia, funcție pe care o deține 15 ani, în paralel exercitând și alte funcții publice. Meritele lui în calitate de secretar al Comisiei pentru ameliorarea vieții țăranilor șerbi din Basarabia au fost apreciate cu o medalie de argint. Precum concretizează Dinu Poștarencu, grație eforturilor Zemstvei, în această perioadă în Basarabia au fost deschise mai multe instituții de învățământ primar și profesional. De exemplu, la Cucuruzeni (Orhei), Grinăuți (Soroca
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
Șerbești este un sat în comuna Ciortești din județul Iași, Moldova, România. Satul Șerbești este situat în extremitatea sudică a județului Iași, la limita cu județul Vaslui și la circa doi kilometri est de drumul național DN24, ce leagă orașele Iași
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Șerbești este un sat în comuna Ciortești din județul Iași, Moldova, România. Satul Șerbești este situat în extremitatea sudică a județului Iași, la limita cu județul Vaslui și la circa doi kilometri est de drumul național DN24, ce leagă orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești, Chircești, Pribești și Codăești
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești, Chircești, Pribești și Codăești, ultimele trei din județul Vaslui. Este străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
din județul Vaslui. Este străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea reprezenta prima atestare documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea reprezenta prima atestare documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează prezența mai multor familii de răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești. Prin danii și vânzări repetate în pragul secolului al XVIII-lea satul se regăsea aproape în întregime în posesia marelui logofăt Gavril Miclescu, unul din cei mai de seamă dregători ai Moldovei din acea vreme. Dintre urmașii lui Gavril Miclescu
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
moșia a fost înstrăinată de către urmașii săi. După anul 1911 moșia devine proprietatea lui Dimitrie Hernia, un avocat bucureștean și fost senator, care o va stăpâni timp de treizeci de ani. Colonelul Ion Lambrino a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpără de la D. Hernia în anul 1941. La puțină vreme după al doilea război mondial moșia Șerbești a fost expropriată și transformată în întreprindere agricolă de stat. Clădirile curții au fost folosite o vreme ca spațiu administrativ
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
fost senator, care o va stăpâni timp de treizeci de ani. Colonelul Ion Lambrino a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpără de la D. Hernia în anul 1941. La puțină vreme după al doilea război mondial moșia Șerbești a fost expropriată și transformată în întreprindere agricolă de stat. Clădirile curții au fost folosite o vreme ca spațiu administrativ. Lăsate în paragină, imediat după 1989 au fost demolate.
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Sandu (Săndulache) Miclescu (n. 1804, - d. 23 noiembrie 1877, Șerbești) membru al familiei de boieri moldoveni Miclescu, a fost spătar și deputat în Divanul ad-hoc în timpul domniei lui Al. I. Cuza. A jucat un rol important în revoluția de la 1848 din Moldova. Fiu al paharnicului Manolache Miclescu și al Smarandei
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
și deputat în Divanul ad-hoc în timpul domniei lui Al. I. Cuza. A jucat un rol important în revoluția de la 1848 din Moldova. Fiu al paharnicului Manolache Miclescu și al Smarandei Sturdza, se naște în anul 1804 la moșia părintească de la Șerbești, pe atunci în ținutul Vasluiului. Rămane orfan de ambii părinți, la numai opt ani, și este luat în grijă de un unchi de-al sau din ramura botoșăneană a Micleștilor, care se ocupă de educația lui angajându-i dascăli greci
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
luat în grijă de un unchi de-al sau din ramura botoșăneană a Micleștilor, care se ocupă de educația lui angajându-i dascăli greci și francezi apoi trimițându-l la școala lui Gheorghe Asachi. La 19 ani se întoarce la Șerbești luându-și moșia în stăpânire. Se căsătorește cu Anastasia Rosetti, fiica spătarului Matei Rosetti de care se desparte în foarte scurt timp. În anul 1839 se alătură conjurației confederative a comisului Leonte Radu, care urmărea să doboare regimul autocrat a
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
înscrisă pe lista monumentelor istorice și Casa Nicolae Istrati (SV-II-m-B-05634), precum și statuia „Moldova plânge” aflată în curtea bisericii (SV-IV-m-B-05714). În secolul al XIX-lea, moșia Rotopănești a devenit proprietatea boierului Nicolae Istrati. El provenea dintr-o familie de boiernași din Șerbești, azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț, părinții săi fiind paharnicul Gavril Istrati și al contesei poloneze Ecaterina Ilschi. Părinții săi aveau mai mulți copii: Ioan (Iancu) - viitor ban, Mihail (Mihalachi), numit în călugărie Meletie - viitor episcop de Huși
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
să facă cercetări egiptiologice și în România sub Rampsinit Îngăduitorul. [27 iunie 1881] ["DE UN TIMP ÎNCOACE... De un timp încoace accident după accident se repetează pe liniile căilor noastre ferate. Ciocnirile de trenuri între Hanu conachi și Ivești, între șerbești și Preval, între Turnu - severin și Palota, scăparea vagoanelor de la Prunișor și izbirea lor cu un alt tren sunt tot accidente însemnate, cari au avut consecințe regretabile, cu oameni morți și răniți. Lăsând dar la o parte celelalte accidente multe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În Asia de Sud-Est. La sfârșitul secolului al XIV-lea și În cursul secolului al XV-lea, după ce epidemia de ciumă neagră redusese populația Europei Occidentale la aproape o treime, nobilii s-au confruntat cu mari dificultăți În Încercarea de a atrage șerbi În condiții favorabile, deoarece aceștia puteau fugi acum foarte ușor pe pământurile celor răpuși de boală. Statele sclavagiste cu frontiere deschise au fost dintotdeauna vulnerabile din acest punct de vedere. Înainte de războiul civil, În Statele Unite, sclavii fugari puteau merge În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
înzestrate localitățile „cu preoți buni și cu cântăreți". Chiar sfinția sa a apucat astfel de școli, făcute și întreținute „cu cheltuiala boierilor proprietari". „Eu însumi, după ce am ieșit din seminar la 1841, am fost învățător la o școală sătească boierească, la Șerbești, în ținutul Neamțului. Proprietarul Iancu Cantacuzin zidise niște încăperi foarte bune lângă biserică. Aveam de la el masa, salariu de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]