55 matches
-
la subsoară. Niște aparate făceau ceea ce era normal să facă, Însă În mijlocul altor mașinării care, brusc, refuzaseră să funcționeze. Toate firele erau sub ochii noștri, numai că la capătul lor nu se afla nimic, doar capul rotund și colții lungi, șerpești, ai ștecherelor. Cu unul dintre ele În mână, Gioconda a Început să râdă În hohote. — M-am prins, a spus ea, Încovoindu-se de sughițuri. Tu, cu băiatul dispărut sub capotă, dumneata, cu televizoarele vorbitoare... — Domnișoară, a zis Guido, fierbând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
seara, care bătea o sută de mătănii la amiază? Leo, care-l învățase pe tatăl lui, preotul, să postească...Vino, Leo, intră în mine! Mă apropii, îi simt umezeala fierbinte. Se încolăcește pe coapsele mele, mă fixează cu o privire șerpească. Alunec în ea până departe, am senzația că nu mă mai pot opri. O văd cum se îmbujorează, cum respiră repede, se zbate. Se agață de mine cu disperare, mă trec fiori, friguri, ape. Nu pot ejacula.Ca să mă relaxeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în 1956, Nicolae Labiș publicase volumul "Primele iubiri", în care sublinia că facerea poeziei impune migală și transparență. În acest volum, el reînvie istoria, aureolând prezentul: Se vaită stejarii românești/ Peste Dumbrava roșie-i furtună/ Se-nalță-n cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă cel ce-a ridicat, / Mari, focurile străjii peste creste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
expune o altă facere a lumii decât cea biblică. La început nu era haos, ci o stare de delir, pământul se ținea de soare și cei doi tineri implică, prin originea lor, o nouă mitologie; Eva se naște dintr-o șerpească iederă, Adam dintr-un stejar. Noul mit rămâne doar să respecte ideea neasemănării: "Ea cu trupul de ceață ca o amețeală/ El a făcut primul pas,/ Dat afară de o sevă inegală". Logodna înseamnă de fapt supunere sub timp: "Cercuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în dungi bej, cu butonii manșetelor, vizibili cred, și de pe Vîrful cu Dor, pantaloni ou de rață, cu dungă lamă de brici, pe umeri, lejer, ca să fie, o geacă-buret, tot ou de rață, pantofii, castană, sclipind din toți solzii lor șerpești, ce mai apariție trăsnet. Zic. Ăsta e Mircea Crișan. Și trec strada: Sînteți domnul Crișan, nu-i așa? Nu, domnule, îmi răspunde insul și, după doi-trei pași: Vă referiți la Mircea Crișan, nu? Da, zic. Nu, domnule. Și pleacă. După
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]